2,533 matches
-
indiene le conferă trăsături divergențe în cadrul familiei. 6.7.2. Familia mon-khmer - mai importante ca număr de vorbitori și statut sociolingvistic sînt limbile vietnameza (70 de mîl., limba oficială în Vietnam) și khmer (13 mîl, limba oficială în Cambodgia, dar vorbită și în Thailanda de 1,5 mîl. și în Vietnam de 1 mîl.); altele: khasi (India), khmu (Laos), parauk (Myanmar), mon (Myanmar), moung (Vietnam), vo/wa (Chină), kuy (Thailanda), palaung (Myanmar), bahnar (Vietnam), sô (Laos), hre (Vietnam), mnong (Cambodgia, Vietnam
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Thailanda), palaung (Myanmar), bahnar (Vietnam), sô (Laos), hre (Vietnam), mnong (Cambodgia, Vietnam), koho (Vietnam), semai (Malaezia), nicobareză (insulele Nicobar, aparținînd Indiei; e vorba de mai multe limbi: car, chaura, teressa, nancowry, camorta, katchal, sambelong; relația de înrudire cu limbile shompen vorbite în interiorul insulei Great Nicobar nu este dovedită). Bibliografie specială: Anderson, Gregory D.S. (editor), The Munda Languages, Routledge, Londra, 2008. Benedict, Paul K., Austro-Thai Language and Culture. With a Glossary of Roots, HRAF Press, New Haven, 1975. Davidson, Jeremy H.C.S. (editor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
între cîteva zeci și cîteva mii. Cu exceptia limbilor farmosane de nord (probabil datorită influenței limbii chineze), celelalte limbi au o topica în care verbul este în poziție inițială (VSO sau VOS). 6.8.2. Familia malayo-polineziană Dintre limbile cele mai vorbite amintim: malaeza/indoneziana (45 mîl. vorbitori nativi, 300 mîl. în total în Indonezia, Malaezia, Singapore și Brunei), tagalog/filipino (50 mîl. nativi, 100 mîl. în total în Filipine), javaneza (80 mîl. în Indonezia, Malaezia, Surinam și Nouă Caledonie), cebuano/bisaya
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
subfamilia Reef-Santa Cruz (denumite de localnici natugu, vorbite în insula Santa Cruz / Nendö din insulele Solomon), clasificate anterior drept limbi papua, au trăsături structurale atît papuane, cît și austroneziene și au fost recatalogate recent în marea familie austroneziana. Cea mai vorbită limba papua este enga (250 de mii de vorbitori) din familia trans-Noua Guinee. Iată și descrierea din enciclopedia Limbile lumii: "Limbile papua prezintă o diversitate considerabilă de structură, dar unele trăsături sînt comune cel putin cîtorva ramuri. Astfel, în unele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile andamaneze meridionale, cum ar fi onge-jarawa și sentineleza, datorită izolării și a extremei ostilități a vorbitorilor lor față de străini (civilizația sentineleză este considerată astăzi drept cea mai izolată civilizație din lume). Limbile andamaneze se grupează în două ramuri: - limbi vorbite într-o parte a insulei Great Andamanese (de nord: aka-cari, aka-kora, aka-jeru, aka-bo; centrale: aka-kede, aka-kol, oko-juwoi, pucikwar; de sud: aka-bea, akar-bale). Toate au dispărut (aka-bo recent, în 2010), cu excepția limbii aka-jeru, care mai are aproximativ 50 de vorbitori bilingvi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi ale marilor civilizații vorbite de albi 2) egipteană (antică și copta): limba a Egiptul Antic, vorbită de o populatie care se auto-denumea neagră, dar pe care occidentalii preferă s-o califice drept "arămie" sau chiar albă. 3) berbera: limbi vorbite de albii din Africa de Nord. 4) cușitică: limbi ale hamiticilor lui Meinhof (albi mai mult sau mai putin amestecați cu negrii, după M. Cohen). De fapt e vorba doar de o populatie neagră. 5) peul: limba vorbită de peulii pe care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
populații, în special bantu. Faptul că o limbă bantu, cum este xhosa, a împrumutat clicurile, poate fi explicat printr-un fenomen de interferență lingvistică. În general, lingviștii care recunosc existența acestei familii împart limbile khoisan în trei grupuri: 1. Hadza. Vorbită în Tanzania de aproximativ 1000 de oameni, hadza este considerată de numeroși lingviști (inclusiv de G. Starostin, 2013) o limbă izolată. 2. Sandawe. Vorbită în Tanzania de aproape 100.000 de oameni; clasificată și că limba izolată 3. Khoisan 3
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
În general, lingviștii care recunosc existența acestei familii împart limbile khoisan în trei grupuri: 1. Hadza. Vorbită în Tanzania de aproximativ 1000 de oameni, hadza este considerată de numeroși lingviști (inclusiv de G. Starostin, 2013) o limbă izolată. 2. Sandawe. Vorbită în Tanzania de aproape 100.000 de oameni; clasificată și că limba izolată 3. Khoisan 3.1. de nord (kx'a): amkoe (pe cale de dispariție) și !kung (juu) 3.2. de sud (tuu): în afară de !xóõ (!xoon) din grupul taa, celelalte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unica supraviețuitoare a familiei mura-pirahă) sau limbile care au o înrudire dovedită cu limbi dispărute (de pildă, limba basca modernă, înrudită cu aquitana veche) nu ar trebui, de fapt, să intre în categoria limbilor izolate, care ar trebui considerate limbi vorbite sau moarte pentru care nu se cunoaște nici un tip de înrudire cu altă limbă, vie sau moartă. În acest sens, pot fi considerate limbi propriu-zis izolate zuni (SUA), tarasco și huave (Mexic), kusunda (Nepal) etc. Cele mai multe dintre cele 83 de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină 7. ainu N Rusia (insula Sahalin), Japonia (insula Hokkaido); vorbită în insulele Kurile pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, implantata apoi în insula japoneză Hokkaido; limba pe cale de dispariție; a nu se confundă cu limba aynu, o limbă turcica vorbită în Chină limba izolată (lingviștii nu au reușit să stabilească vreo înrudire cu alte limbi); tipologic, apropiată de limbile paleo-siberiene, dar și de subfamilia altaica; analitică; aglutinanta; SOV; subst. - adj. lipsită de scriere; transcrieri chirilica, katakana, latină 8. ajagbe N
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
OR Iran, Irak / N Georgia, Armenia, Uzbekistan, Siria, Turcia, Turkmenistan familia altaica, ramura turcica, grupul oghuz; armonie vocaliă; aglutinanta; SOV arabă, persano-arabă (Iran), chirilica, latină 28. azteca (nahua) LM; limba Imperiului Aztec; continuată de limbă nahua (limba indigena cea mai vorbită în Mexic) familia amerindiana, ramura uto-aztecană, grupul aztecan; aglutinanta polisintetica; VSO; omni-predicativă (nu distinge clar substantivul de verb, prin urmare oricare poate fi predicat) azteca (nahua), sistem de scriere glifică ( folosește în același timp pictograme, ideograme și construcții fonetice); latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Testament (1541); cinci dialecte, greu inteligibile între ele; majoritatea vorbitorilor sînt bilingvi (vorbesc și spaniolă sau franceză); basca unificată (euskara batua) - limba literară contemporană Limba nu este indo-europeană și are o genealogie controversată. Două opinii dominante: 1. Veche limba iberica, vorbită aici încă înaintea romanizării; 2. Limba ibero-caucaziană (înrudită cu limbile caucaziene), poporul care o vorbea migrînd în Peniunsula Iberica. Unele asemănări și cu etrusca, limba din Peninsulă Italica, si cu limbile semito-hamitice. O fază anterioară a limbii basce este aquitana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bengali (bangla) O India (Bengalul occidental, Tripura), Bangladesh / N India (Assam, Orissa, Bihar, Jharkhand, Insulele Andaman și Nicobar); diglosie limba colocviala (bazată pe varietatea din Calcutta) - limba literară (vocabular și forme gramaticale arhaice). Rabindranath Tagore (Premiul Nobel, 1913) folosește limba vorbită familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental asamezo-bengali; SOV; adj. - subst. alfasilabar bengali, varianta a scrierii nagari orientala; provenită dintr-o scriere brahmică 42. berbera (tamazight) O Maroc / Națională: Mali, Niger, Algeria / N Mauritania, Senagal, Tunisia, Libia, Egipt; se vorbește
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1490). familia indo-europeană, ramura slavă, grupul oriental; sintetică și, în mai mică măsură, analitică; SVO chirilica, cu două semne suplimentare 46. bikol OR Filipine; este de fapt o macro-limbă (un grup de limbi intercomprehensibile, printre care bikol sau bikolano central) vorbită mai ales în regiunea Bicol; limba standard are la bază dialectul naga familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central silabară de origine indiană, latină 47. birmana (myanmasa) O Myanmar (Birmania); cea mai veche inscripție pe un stîlp din stupa Mya
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dravidiene, posibilă dovadă a vechii lor extensiuni în nordul Indiei, de unde s-au retras în fața invaziei ariene familia dravidiana, ramura de nord, grupul de nord-vest; aglutinanta limba orală; transcriere arabă 53. bretona (brezhoneg) N Franța (Bretagne); actualmente singură limba celtica vorbită pe continent; alungați de invadatorii anglo-saxoni, britonii pleacă din Anglia și emigrează în Armorique (Peninsula Bretagne de astăzi) în sec. V-VII familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; VSO, V2; fenomenul de mutație consonantica, la fel ca în toate limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
relaționare: cu sumeriana, cu basca, cu limbile caucaziene, dravidiene și cu cele ieniseiene; "verigă intermediară între caucaziana și paleo-asiatică"; limba izolată; aglutinanta; armonie vocalica; ergativă; SOV; adj. - subst.; sistem de numerotare bizecimal (30 = altar-toorimi - "douăzeci-zece"); morfologie verbală extrem de complexă predominant vorbită; varianta urdu a alfabetului arab 58. cantoneză (yue) O Chină (Canton, Hong Kong, Macao); considerată dialect chinez, desi diferențele între cantoneză și mandarina sînt mai mari ca între două limbi romanice, de exemplu; nouă tonuri (unele foneme se pot pronunța în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
regilor este epopeea națională a Etiopiei, cartea mîțului fondator al Abisiniei: întîlnirea dintre regina Makeda din Saba și regele Solomon al israeliților, iar apoi întîmplările prin care trece Menelik, fiul născut din dragostea lor familia afro-asiatică, ramura semitica; din limba vorbită evoluează, începînd cu sec. X, limbile tigrinya, iar limba scrisă rămîne o limbă savanta sud-arabică de la stînga la dreapta 127. gilbertină (te taetae ni Kiribati) O Kiribati / N Fiji, Tuvalu, Insulele Solomon, Vanuatu, Noua Zeelandă, Hawai familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
IX-VIII i.C.); 4. greacă comună, koiné (sec. IV i.C. - sec. VI d.C.); formată pe baza dialectului atic; 5. greacă medie, bizantina (sec. VI - 1453); 6. greacă modernă, neogreaca (din 1453 pînă astăzi); greacă actuala are două variante: una vorbită, populară (dhimotiki) și una scrisă (katharevusa "purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale familia indo-europeană, grupul helenic (greacă veche și macedoneană veche); actualmente neogreaca formează o ramură unilingva; SVO grecească, cu 24 de litere, de origine feniciana; stă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
luba-kasai, luba-katanga) Națională R. D. Congo (fosta Zair) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu luban latină modificată 195. kimbundu (mbundu) Națională Angola familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional latină modificată 196. kinyarwanda O Rwanda / N R. D. Congo, Uganda, Tanzania; vorbită și de pigmei familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul rwanda-rundi; tonala; SVO transcriere latină 197. kiranti N Nepal; grup de limbi (cca 24: limbu, yakkha, yamphu, kulung, bantawa, thulung, wambule etc) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul mahakiranti proprie 198
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
304. quiché N Guatemala amerindiana din familia maya, grupul quiché-man; ergativă hieroglifica ideofonografică (în trecut), latină 305. rajasthani O India (Rajasthan și Madhya Pradesh); Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian; tonala (doar unele dialecte); postpoziții; SOV devanagari 306. rapanui vorbită în Insula Paștelui (denumire locală Rapa Nui, Chile); limba extrem de interesantă, aflată însă în pericol de extincție ca urmare a expansiunii limbii spaniole familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul est-polinezian; cinci vocale și zece consoane; conserva oclusiva glotala (glottal stop) din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din proto-polineziană; reduplicare; VSO celebra scriere rongo-rongo, sistem de semne gravate în lemn (scriere sau mijloc mnemotehnic nedescifrate încă), singura scriere indigena din Polinezia; transcriere latină 307. retoromana O Elveția (romanșa) / N Italia (friulana, ladina dolomitica) Ansamblu de dialecte romanice vorbite aproximativ pe teritoriile fostelor provoncii române Raetia și Noricum. Unitatea acestei limbi a fost susținută de G. I. Ascoli, dar a fost contestată de mulți alți lingviști. Face trecerea dintre grupul galoromanic și cel italo-romanic. Astăzi dialectele retoromane separate între
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
113, 117, 118, 129, 131, 132, 142, 143, 145, 147, 148, 149, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 194, 202, 203, 239, 247, 253, 297, 303, 310, 328, 331, 333, 337, 345, 348, 355, 356, 357, ~ modernă 298, ~ vorbită 68, ~a actuala 68, balcanismul limbii ~e 118, dialectele limbii ~ 117, 282, 297-298, dublare clitică în ~ 91, proto~ 297, sistemul limbii ~e 66, substratul limbii ~e 149, 253, 310, tipologia limbii ~e 101, 298 rotokas 201, 293, 298 rusă 18
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
genitiv și dativ (de ex. dat. la oameni în loc de oamenilor) cîștiga din ce in ce mai mult teren. Dativul cu prepoziția la a fost semnalat demult de către Iorgu Iordan (Limba română actuala. O gramatică a "greșelilor", Iași, 1943, p. 282) că fapt caracteristic romanei vorbite. Al. Graur a susținut, cu temei, caracterul legitim al unor forme analitice de genitiv-dativ combătute că "incorecte" (lui Maria în loc de Mariei etc.), văzînd în ele manifestarea unui principiu general de evoluție a limbilor romanice (Al. Graur, Articolul hotărît la numele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
colocviala). Astfel, poate fi vorba de limbă oficială, națională, si de o limbă regională - de exemplu italiană și sarda în Sardinia - sau de varietatea colocviala și de cea cu prestigiu - de exemplu fazele incipiente ale limbilor romanice și latină; germană vorbită și germană literară în Elveția; variantele dhimotiki și katharévusa ale limbii grecești; arabă vorbită și arabă literară în lumea arabă; varianta uzuală și cea cu prestigiu a limbii tamil; o limbă creola și limba din care provine etc., utilizate în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de exemplu italiană și sarda în Sardinia - sau de varietatea colocviala și de cea cu prestigiu - de exemplu fazele incipiente ale limbilor romanice și latină; germană vorbită și germană literară în Elveția; variantele dhimotiki și katharévusa ale limbii grecești; arabă vorbită și arabă literară în lumea arabă; varianta uzuală și cea cu prestigiu a limbii tamil; o limbă creola și limba din care provine etc., utilizate în paralel în aceeași comunitate lingvistică" (2006: 58). 339 Umberto Eco, În căutarea limbii perfecte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]