1,940 matches
-
știe însă că numele unuia din cei doi a dat numele schitului, iar, prin extensie, denumirea a trecut și asupra așezării. De altfel, în două documente din 10 iunie 1670 și 8 august 1688 se relatează că "«mânăstirea lui Iordache, vornic de pe Cricov»" fusese închinată mitropoliei de către vel medelnicerul Stroe, nepotul lui Iordache. În vatra satului Valea Cucului (spre sud) s-a descoperit o așezare daco-romanică (sec. IV-V)însemnată prin aspectele culturale inedite, iar la Ferma Plavia din satul cu
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
care 10 fete), deschisă în 1854, și patru biserici ortodoxe — una în Râfov, fondată în 1724 de Chivu Căplescu; una în Antofiloaia, fondată de șetrarul Paraschiv Căplescu în 1783; una în Goga, fondată în 1776 de pitarul Gr. Brezoianu și vornicul C. Bălăceanu; și una în Mălăiești. Satul Sicrita alcătuia o comună de sine stătătoare, în vreme ce satele Buda și Palanca alcătuiau comuna Buda-Palanca. Aceasta din urmă avea 1096 de locuitori, în ea existând o moară, o pivă, o fabrică de spirt
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
de folos pentru gospodării. Cu toate acestea, ele au adus și multe probleme. S-a întâmplat să se reverse de mai multe ori, inundând satul. Potrivit surselor existente, biserica din zid ar fi fost ridicată la 1502, de către jupân Cristin Vornicul, apropiat al lui Vlad Tepeș. „Această comunitate de creștini ortodocși a fost destul de greu încercată, pentru că, fiind în apropierea cetății domnești a lui Vlad Țepeș, de la Turnu, incursiunile turcilor treceau și pe aici. Bătrânii spun că cei de la curte se
Stăncești, Prahova () [Corola-website/Science/301733_a_303062]
-
bronzului și ceramică cenușie din perioada daco- romană. Într-un document din 1550, prin care Pătrașcu cel Bun întărește lui Stănilă stăpânirea unor sate, se face mențiunea: "Dat-am domnia mea învățătura domniei mele cinstitului boiarinula domniei mele pan Stănilă vornicul ca să-i fie lui satele Loloiești, Cepturile..." În documentul din 2 august 1568, Alexandru Mircea, voievodul Țării Românești, întărind jupâniței Maria, sora lui Pătrașcu cel Bun și fiicei sale Dobra, stăpânirea asupra unor sate, menționează: Dă domnia mea poruncă a
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
ocolul Bacăului".1 Ca și celelalte sate din Ocolul Bacăului și satul Valea Seacă este scos și vândut, în ultimul sfert al secolului al XVI-lea de Petru Șchiopul, în prima sau în a doua domnie (1574-1579 ;1582-1591) lui Paos vornicul pentru „caii buni" sau „aspri". De la acesta satul trece prin moștenire la feciorii săi Ionașco, Pătrașco și Gavrilaș. Aceștia împovărați de greutăți și nevoi, sărăcesc și vând satul lui Dumitrașcu Ștefan, mare logofăt (1623-1630) și soției sale Zinica, fat lui
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
caii buni" sau „aspri". De la acesta satul trece prin moștenire la feciorii săi Ionașco, Pătrașco și Gavrilaș. Aceștia împovărați de greutăți și nevoi, sărăcesc și vând satul lui Dumitrașcu Ștefan, mare logofăt (1623-1630) și soției sale Zinica, fat lui Mogâldea vornicul, cu 400 de taleri, facându-se și acte domnești. Din această localitate, Gheorghe Ștefan, mare logofăt a lui Vasile Lupu, s-a proclamat domn al Moldovei la data de 3 aprilie 1653. După prematura moarte a lui Alexandrel, după dispariția ilustrului
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
din 24 e locuitori, șase case în care locuiai șase familii. În cadrul catagrafiei din 1772 - 1773, în cadrul Ocolului Siret - Botoșani, este trecut satul Costești, dăruit Mănăstirii Salcea, „ cu 23 case locuite și două case goale, cu 22 moldoveni semtiți, un vornic, un vatman, un bejenar sosit în acest an, care încă nu-i supus la bir”. Catografia din anul 1774 înregistrează satul Costești cu cătunul Buda, cu 26 de case, 20 birnici și șase sufleturi (un popă și cinci scutelnici). În
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
4 ianuarie 1663). Primul document care pomenește de Dumbrava Înaltă amintește totodată și de Vorniceni. Este vorba de uricul lui Alexandru cel Bun, dat la Suceava, la 28 decembrie 1428. Prin acest act, Alexandru Voievod întărește fiilor lui Ivan (Oană) vornicul - Lazăr, Stanciul și Costea - „trei sate supt Dumbrava Înaltă”, adăugându-le la mănăstirea lor, Homor. Prin uricul lui Ștefan Voievod (unchiul lui Ștefan cel Mare), din 18 februarie 1445, scris în limba sârbă, se vorbește de o danie de sate
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
și Ștefan Voievod și credința boierilor noștri: credința panului Vâlcea și a copiilor lui, credința Panului Giurgiu de la Frătăuți și a copiilor lui, credința panului Cristea și a copiilor lui, credința panului Isaia și a copiilor lui, credința panului Hudici vornic și a copiilor lui, credința panului Neagoe logofăt și a copiilor lui, credința panului Negrilă și a copiilor lui, credința panului Giurgiu Piatră, credința panului Duma, vornic, credința panului Simeon Turcul și a copiilor lui, credința panului Pătru Ștefan, credința
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
a copiilor lui, credința panului Isaia și a copiilor lui, credința panului Hudici vornic și a copiilor lui, credința panului Neagoe logofăt și a copiilor lui, credința panului Negrilă și a copiilor lui, credința panului Giurgiu Piatră, credința panului Duma, vornic, credința panului Simeon Turcul și a copiilor lui, credința panului Pătru Ștefan, credința panului Costea a lui Dragoș, credința panului Șteful al lui Jumătate și a fratelui său pan Mândrea, credința panului Lazăr și a panului Stanciu postelnic, credința panului
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
părții de sus a satului, iar urmașii ei pot fi urmăriți în documente până în secolul al XIX-lea, însă cel mai de seamă răzeș la sfârșitul secolului al XVII-lea a fost Vasile Buhăescul, ginere al Ciujdoaiei, logofăt și apoi vornic de poartă. Tot de la sfârșitul secolului al XVII-lea este atestată într-o poiană traversată de "Pârâul Humii" (în sud-estul satului vecin actual Poiana) o stațiune de producere a prafului de pușcă, numită Buda. Un alt Vasile Buhăescu, nepot de
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
prin cumpărare. La catagrafia din 1820 satul avea 78 "liude" (capi de familie) birnici, din care 14 slugi (fără bir) ale noului proprietar, spătarul Gh. Cuza, fiul lui Ioniță Cuza. La 1831, erau 80 de "liude" ai noului proprietar, Marele Vornic Constantin Vârnav, dar și câteva "sălașe țigănești" ale mănăstirii Barnovschi. În 1887 satul avea 152 de familii cu 600 de suflete. În 1966 număra 1268 de locuitori iar în anul 1977 avea 1244. La ultimul recensământ (2002), satul a fost
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
desființată iar satul a trecut la comuna Ștefan cel Mare. În perioada 1956-1968 a redevenit comună iar din 1968 și până în prezent, face parte din comuna Ștefan cel Mare. Prima biserică a fost construită din lemn înainte de 1772 cu cheltuiala Vornicului de Poartă Neculai Tiron care avea proprietăți funciare în sat și a fost reparată atât de către Ioniță Cuza (care o obținuse prin cumpărătură de la SaftaTiron, moștenitoarea tatălui său), cât și de fiul său, spătarul Gheorghe Cuza, de la care se păstrează
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
în 1798 pe o ediție a "Cazaniilor lui Ilie Miniat", tipărită la Buda în anul 1718, în care face o interesantă genealogie a propriei familii. Devenind (prin căsătoria cu fiica lui Gh. Cuza, Ecaterina), noul proprietar al moșiei Bârzești, marele vornic Constantin Vârnav ctitorește în 1845 o biserică din zidărie de cărămidă cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" iar pe cea din lemn o mută în satul vecin Dobroslovești(al cărui proprietar era) aflat la 6 km.est de Bârzești și unde
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
aiure și le ia o fată din satul lor” . Ei se ațin și pretind vin, să bea și să le treacă ciuda,-„Damele”, în ajunul Anului Nou, flăcăii din sat, se îmbrăcau cu haine ce întruchipau diferite personaje( babă, moșneg, vornic, drac, țigan, haiduci, etc.) unii cu măști pe față, iar alții îmbrăcați frumos, care purtau coifuri cu oglinzi și canafuri colorate. Astfel echipați și cu muzică mergeau prin sat mai ales pe la casele cu fete de măritat cu „vălăretul”. La
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
ocupă cu agricultura pe loturi mici și cu creșterea animalelor dar strict în interesul gospodăriilor proprii. Proprietarii atestați ai diverselor trupuri de moșie de aici au fost: mănăstirea "Frumoasa" din Iași, serdarul Costachi Caracaș, aga Vasile Pogor, frații Frimu, marele vornic Constantin Vârnav, Nathalie și Gheorghe Vârnav și Titu Ioanid. La 1864 au fost împroprietăriți foarte puțini clăcași care au început să-și vândă repede pământul datorită lipsei banilor și al uneltelor necesare. Marea reformă agrară de la 1921 a adus bunăstarea
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
satul Văleni și Stolniceni pe Bârlad, partea Bumbăreștilor, „pentru mult bine ce le-a făcut, scoțându-i de la o nevoie” . La 30 iunie 1709, Antiohie mare logofăt ajunge să fie în centrul judecății domnești, având pricină cu Lupul Costachi mare vornic , pentru o parte de moșie din satul Văleni, zisă Stolniceni, ținutul Fălciu cumpărătură de Lupul Costachi de la răzășul Radul paharnic, care la rândul său a avut-o ca zestre de la socrul său Ștefan Scărlet fost mare armaș și fratele său
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
drumuri, cu multe sate în împrejurimi, cu un început de tradiție de schimb, oferea boierului un deosebit târg pe care vrut sa-l înființeze în 1843. Dar acest târg părea că amenință târgul Urdești din ținutul Fălciu. Așadar în 1844 vornicul Neculai Greceanu cerea vistieriei Moldovei să nu se aprobe vornicului Sturza târg și iarmaroc pe moșia de la Murgeni fiind prea apropiat de târgul său din Urdești. După ce Visteria Moldovei trimite delegați care fac cercetări la fața locului se apreciază faptul
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
tradiție de schimb, oferea boierului un deosebit târg pe care vrut sa-l înființeze în 1843. Dar acest târg părea că amenință târgul Urdești din ținutul Fălciu. Așadar în 1844 vornicul Neculai Greceanu cerea vistieriei Moldovei să nu se aprobe vornicului Sturza târg și iarmaroc pe moșia de la Murgeni fiind prea apropiat de târgul său din Urdești. După ce Visteria Moldovei trimite delegați care fac cercetări la fața locului se apreciază faptul că iarmarocul și târgul din Murgeni nu deranjează pe cel
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
Ecaterina Plagina care a stăpânit-o prin arendașii săi până în 1920 când moșia a fost expropriată și pământul dat țăranilor din comuna Giuvărăști. Ultimul arendaș cunoscut a fost Radu Ivănescu din Corabia. Partea de sat cunoscută sub denumirea de "Fundul Vornicului" exista din 1883 ca sat aparte având 86 gospodării și este administrat de un vornic, de unde îi vine și denumirea. În cele din urmă moșia Giuvărăști ajunge în stăpânirea mănăstirii Hotărani de lângă Caracal. Prin legea secularizării averilor mănăstirești din 1863
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
expropriată și pământul dat țăranilor din comuna Giuvărăști. Ultimul arendaș cunoscut a fost Radu Ivănescu din Corabia. Partea de sat cunoscută sub denumirea de "Fundul Vornicului" exista din 1883 ca sat aparte având 86 gospodării și este administrat de un vornic, de unde îi vine și denumirea. În cele din urmă moșia Giuvărăști ajunge în stăpânirea mănăstirii Hotărani de lângă Caracal. Prin legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 moșia este expropriată și în 1864 vor fi împroprietăriți țăranii din satul Giuvărăști cu pământurile
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
hramul „Sf. Nicolae”. Biserica a fost împodobită însă, ca pe una din ctitoriile sale, cu picturi în frescă. Mănăstirea este prădată de tătari în 1574. După mai bine de o jumătate de secol de la construirea sa, între anii 1611-1617, marele vornic al Țării de Jos, Costea Băcioc și soția sa, Candachia, au adăugat vechii biserici (după cum stă scris în inscripția pusă de el deasupra intrării sudice) un pridvor masiv care a dublat aproape dimensiunile clădirii. Interiorul noii construcții a fost împărțit
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
vel Căpitan. Referirile la membrii acestei familii sunt mult mai numeroase în sec. al XVIII-lea. Astfel, pe Constantin serdaru Argetoianu, fiul lui Dumitrașco de care am amintit, îl întâlnim pe la 1718 - 1720, în timpul ocupației austriece, pe lista boierilor, ca vornic al județului Mehedinți, iar mai târziu în 1728 îl întâlnim ca vel - Ban al Craiovei. Pe aceeași listă a boierilor cu subscrieri de bani către Austria întâlnim pe Vasile împreună cu Constantin Argetoianu ca boieri de Mehedinți. Conform recensământului efectuat în
Comuna Argetoaia, Dolj () [Corola-website/Science/300388_a_301717]
-
de . Suprafața de intravilan este de , în timp ce extravilanul ocupă . Localitatea Popești apare pentru prima dată în documente încă din anul 1532, când se face pomenire de moartea lui Vlad Vodă, înecat în apele Dâmboviței. În anul 1632, când Sofica, fiica vornicului Stoica din Sintești, s-a căsătorit cu boierul Gheorghe Caridi, aceasta a primit în dar jumătate din satul Popești, cealaltă jumătate cumpărând-o mai pe urmă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al orașului erau organizate comunele
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,64%). Pentru 8,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform site-ului primăriei comunei, denumirea comunei ar putea veni de la doamna Chiajna, soția vornicului Cernica-Știrbeiu, proprietarul moșiei pe care s-au stabilit primii cetățeni. Aceștia ar fi venit, conform tradiției orale, cândva în secolul al XVIII-lea, din Imperiul Otoman, o parte din Cernavodă și o parte din "Stricleni" (un sat din Bulgaria). Prima
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]