1,716 matches
-
de la Stanford, Shanto Iyengar, au realizat o vastă selecție de discursuri de campanie și spoturi electorale ale candidaților prezidențiali Al Gore și George W. Bush. Acest material a fost reunit pe un CD multimedia și distribuit unui eșantion reprezentativ de votanți cu acces la Internet, cu câteva săptămâni înainte de alegeri. Participanții au fost informați că erau liberi să folosească CD-ul în ce formă doreau și că informația accesată avea să fie înregistrată pe computer. Datele reunite pe suporturile electronice nu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
autorii americani Shanto Iyengar și Donald Kinder (1987) au descoperit că atenția crescută pe care media au acordat-o crizei ostaticilor din Iran, care a survenit în ultimele zile ale campaniei prezidențiale din SUA, în 1980, i-a influențat pe votanți să considere securitatea națională ca fiind un criteriu important în diferențierea candidaților Carter și Reagan. Această întorsătură de situație s-a dovedit dezavantajoasă pentru președintele în funcțiune, Jimmy Carter, care avusese o campanie focalizată pe creșterea economică. Dată fiind importanța
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
În timpul conflictului, popularitatea lui Bush a început să crească, către sfârșitul războiului însă, media au început să-și focalizeze atenția asupra subiectelor legate de economie. Acest lucru l-a costat foarte mult pe președintele Bush în alegerile din 1992, pentru că votanții l-au considerat pe Clinton ca fiind mai în măsură să răspundă așteptărilor legate de creșterea economică. Dacă mass-media ar fi continuat să se axeze pe probleme de siguranță națională, probabil că altul ar fi fost rezultatul alegerilor. Cea mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
lor către o agendă specifică și către anumite așteptări legate de candidați. Din acest motiv, controlul agendei publice devine o miză prioritară a campaniilor actuale (Iyengar și Simon, 2000: 162). Așa cum o sugerează exemplul anterior, campaniile îi pot influența pe votanți în mai multe feluri. Confruntați cu mesaje disonante, majoritatea votanților le rezistă, întărindu-și preferințele anterioare. Controlul agendei este însă o formă mult mai subtilă de influență, care adesea survine în mod spontan, fără ca votanții să o conștientizeze. 6.3
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
campaniile îi pot influența pe votanți în mai multe feluri. Confruntați cu mesaje disonante, majoritatea votanților le rezistă, întărindu-și preferințele anterioare. Controlul agendei este însă o formă mult mai subtilă de influență, care adesea survine în mod spontan, fără ca votanții să o conștientizeze. 6.3.2. Modelul rezonanței Unul dintre primele modele explicative ale efectelor media pleacă de la ipoteza că votanții pot fi convinși pur și simplu prin "injectarea" lor cu mesajele potrivite. După elaborarea unor mesaje adecvate (din punctul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
anterioare. Controlul agendei este însă o formă mult mai subtilă de influență, care adesea survine în mod spontan, fără ca votanții să o conștientizeze. 6.3.2. Modelul rezonanței Unul dintre primele modele explicative ale efectelor media pleacă de la ipoteza că votanții pot fi convinși pur și simplu prin "injectarea" lor cu mesajele potrivite. După elaborarea unor mesaje adecvate (din punctul de vedere al conținutului și prezentării), se considera că simpla expunere la mesaje era suficientă pentru ca țintele electorale să fie atinse
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de la descoperirile din domeniul neuroștiinței și psihologiei cognitive, cercetătorii au demonstrat conexiunea dintre emoții și procesul luării deciziilor de vot. Analiza constantă a procesului electoral din Statele Unite demonstrează cum, de-a lungul a aproape treizeci de ani, două treimi din votanți au ales pe baza a două variabile: sentimentele față de un anumit partid și sentimentele față de un anumit candidat, în timp ce platformele electorale au cântărit mult mai puțin în luarea deciziei de vot (Ansolabehere și Iyengar, 1996). Pornind de la astfel de dovezi
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Ted Brader (2006) a dezvoltat o cercetare empirică dedicată rolului emoțiilor folosite în publicitatea electorală asupra deciziei de vot, axându-se pe două emoții de bază: entuziasmul și frica. Rezultatele arată că publicitatea care mizează pe entuziasm îi mobilizează pe votanți, și, în egală măsură, le polarizează preferințele, reconfirmându-le partizanatele inițiale și accentuând respingerea celorlalți candidați. Pe de altă parte, expunerea la un mesaj publicitar care mizează pe frică induce incertitudinea față de alegerea inițială, indivizii fiind mai înclinați să-și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
buletin de vot și să te duci cu el după perdea; trebuie, cel puțin în teorie, să iei cu tine toate pătrățelele de hârtie cu numele tuturor candidaților. Asta ca să nu se spună că încerci să-i influențezi pe ceilalți votanți care se află acolo și se pregătesc să voteze. Iar acum el mă întreabă cu cine am votat! Mă întreabă în fața miilor de cititori ai Cotidianului, dând în același timp un rău exemplu de indiscreție electorală, căci se știe că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
resurse umane și financiare puține. În discuțiile mele cu Brăduț pe Facebook, pe email și pe blog pe această temă, sensul observației mele era însă altul: nu poți avea garanția că cei care dau like pe Facebook vor fi și votanții candidatului întrucât nu există studii sau cercetări care să ateste această observație de bun simț. Pe deasupra, notorietatea candidaților se câștigă în continuare în România prin media tradițională, în special la televiziune în prime-time, acolo unde candidații partidelor mici nu au
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
uniformizând teoriile privind comunicarea politică putem spune că, în linii generale, comunicarea politică reprezintă procesul discursiv prin intermediul căruia este distribuită informația politică și care promovează conștientizarea, ignoranța, manipularea, consensul, dezacordul, acțiunea sau pasivitatea 12 sau interacțiunea discursiva dintre candidați și votanți, reprezentând "le moteur de l'espace public"13. Comunicarea politică, în viziunea lui Jacques Gerstlé, "se prezintă că un ansamblu disparat de teorii și tehnici, dar desemnează în egală măsură practicile politice propriu-zise. Ea inspiră, de fapt, strategii și conduite
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
pe picior de egalitate"69. Comunicarea politică prin new media a condus, după unii specialiști, la e-marketing politic 70. Comunicarea electronică asigurând comunităților pieței politice de a-și construi în proprii termeni construirea pe termen lung a interacțiunii cu votanții. E-marketingul politic poate fi folosit cu regularitate și în afara campaniei electorale, comunicarea este mult mai bine tolerată și la trimitere și la recepționare, comunicarea este în bidirecționala (two way), nu doar unidirecționala, si, foarte important, crează "networks" între toate
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
recepționare, comunicarea este în bidirecționala (two way), nu doar unidirecționala, si, foarte important, crează "networks" între toate elementele constitutive ale marketingului politic 71. În același timp, cercetări aplicate asupra website-urilor politice arată că, paralel cu informarea diferitelor grupuri țintă de votanți, cu sporirea participativității prin interacțiune și mobilizare, cu profesionalismul structurii și designului site-urilor, cu descentralizarea comunicării, partidele politice, și politicienii în general, nu au aprofundat potențialul Internetului în mobilizarea și organizarea simpatizanților. Au văzut în Internet, de cele mai multe ori
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
site III. 1. 3. 7. Kelemen Hunor La campania prezidențială din 2009, reprezentantul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) a fost Kelemen Hunor. Sloganul sau, "Kelemen Hunor spune lucrurilor pe nume!", bine ales, clar și cu adresabilitate largă la votanții de toate vârstele și toate profesiile, a fost postat în pagina de start a site-ului71 oficial de campanie: http://www.kelemenhunor.ro, site bilingv, română-maghiară. Înaintea campaniei electorale, Kelemen Hunor a lansat, pe site-ul său, concursul interactiv cu premii
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
ca interactivitatea să funcționeze doar într-o singură direcție, one way, iar controlul receptorului, conform modelului de analiză, să fie extrem de scăzut. Caracteristicile site-ului au determinat tipologia de comunicare monolog, oferind un flux de informații de la candidat la potențialii votanți, respectiv un public pasiv. Predominantă a fost doar vocea candidatului. În pofida imaginii bine realizate a site-ului lipsește justificarea clară a campaniei online, neexistând un feedback și conținut generat de vizitatorii site-ului. Funcția site-ului de furnizare a informațiilor
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
date de reacțiile contribuabililor, care pot opune rezistență la creșterile de impozite, prin evaziune, fraudă, renunțare la activități productive și chiar revolte sau greve fiscale; limite de natură politică, care au în vedere faptul că plătitorii de impozite sunt și votanți și se pot orienta către alte partide decît cele care impun o creștere prea mare a sarcinii fiscale; limite de ordin economic, care țin seama de faptul că o impozitare excesivă descurajează munca, inițiativa, economisirea, investițiile, afectează spiritul antreprenorial și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fruntea celor loviți, aceștia sunt: Anastase Stolojan, ministrul Justiției și Emil Costinescu, primul redactor al Românului. Răscumpărarea căilor ferate a fost votată de Cameră numai în urma presiunilor lui Brătianu, altfel n-ar fi trecut niciodată. Dovadă e votul: din 120 votanți, majoritatea fiind 62, legea n-a putut întruni decât 72 voturi: 42 au votat contra, iar 12 deputați s-au abținut. Opinia publică spunea că răscumpărarea erea necesară, dar că afacerea nu este curată. Dar lumea acum petrece. în țară
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
îl înconjoară cerându-i votul și protecțiunea. Aud încă glasul primului ministru: — De ce vă adresați mie? Guvernul nu are decât 10 voturi! Pană Buescu e candidat și e foarte necăjit că nu-l sprijină guvernul. Au fost de față 562 votanți reprezentând 2 719 acțiuni. Majoritatea era dar de 1360. La întâiul scrutin sunt aleși Theodor Ștefănescu cu 1 933 voturi și Theodor Mehedințeanu cu 1 743. Numai 2 candidați au întrunit majoritatea, ceilalți doi, Emil Costinescu și D. Bilcescu sunt
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
nu primește. Lupta se dă, după aceea, între Fleva și doctorul Sergiu. Pentru motive politice, Ion Brătianu alege pe Fleva, însă majoritatea Consiliului comunal nu-l agrează. După multe târguieli, Nicolae Fleva este ales primar cu 15 voturi din 27 votanți, fiind și 3 consilieri absenți. în realitate Fleva n-are majoritatea din numărul de 30 consilieri câți compuneau Consiliul, dar avea majoritatea - o foarte slabă majoritate - din numărul consilierilor prezenți. în luna lui ianuarie a murit Vasile Boerescu, fost ministru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și se adoptă în unanimitate. Se citește Art. 1.[...] Sp pune la vot Art. 1 și se primește în unanimitate. Se pune la vot Art. 2 și se primește în unanimitate. Se pune la vot proiectul de lege în total: Votanți . . . . . . 99 Majoritate . . . . 50 Au votat pentru 99 și anume: D-nii: A. Agioglu, Șt. Bechianu, C. Boerescu, T. Boiu, P. Buescu, M. Burileanu, A.P. Calimachi, T. Călinescu, Dumitrescu-Cămărașu, G. Cantili, D. Căpreanu, D. Cariagdi, P. Carp, C.Gr. Cerchez, P. Chenciu, P.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Mihăescu Simeon, Pruncu D., Rosetti Theodor, Șendrea Șt., Severin Em. (dr.), Stătescu Eugeniu, Știrbey Alex., Ghica Dimitrie, Bibescu N. (colonel), Lecca G., Ghermani Menelas, Pișca D., Manolescu N., Șiaicariu Vasile. d. președinte dimitrie gr. ghica: D-lor, rezultatul votului este: Votanți 40. Unanimitatea Senatului s-a pronunțat pentru proiectul de lege. (Aplauze prelungite.) D-nii mei, președintele nu are dreptul să ia cuvântul când prezidează ( foarte mișcat) dar să mi fie permis a mulțumi lui D-zeu că m-a învrednicit să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
clipuri postate de utilizatori pe YouTube. - 3 milioane de abonați la SMS-urile transmise de campanie; fiecare abonat a primit între 5 și 20 de SMS-uri pe lună. - Echipa de campanie a dat 3 milioane de telefoane către potențiali votanți în ultimele patru zile de campanie. Schimbările spațiului public în era social media 203 Se poate și la noi: gherila digitală În ciuda apatiei de care dau dovadă personalitățile și partidele politice din România atunci când vine vorba să îmbrățișeze cu adevărat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ceea ce l-a făcut pe șeful său de campanie, Antonio Momoc, să conchidă că „cei care își imaginează că pot strânge în România voturi de pe rețele de socializare sau prin blogul de campanie sunt extrem de optimiști“167. „Pro centul de votanți câștigați este nesemnificativ“, mai spune Momoc, care a studiat campaniile online din România din 2004 și 2009, „mai ales dacă (să zicem din lipsă de resurse) îți concentrezi campania pe online, și nu pe media tradițională“. Concluzia poate părea corectă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
numărul total al voturilor valabil exprimate adunate în noiembrie 2009 de candidatul Remus Cernea, adică 60.539. Sigur, ar fi absurd să punem semnul egalității între numărul de persoane la care campania lui Cernea a ajuns online și numărul de votanți pe care i-a adunat la alegerile prezidențiale. E infinit mai la îndemână să dai like pe Facebook decât să mergi la vot, iar faptul că devii fan sau abonat pe o pagină de Internet nu înseamnă că ești neapărat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
duse de companii precum Starbucks, Ben & Jerry’s, Chick-fil-A sau Krispy Kreme, care s-au folosit de Facebook și alte site-uri pentru a anunța că oferă tratații gratuite, în ziua alegerilor, celor care au fost la vot.170 Mulți votanți s-au folosit de Twitter pentru a comunica timpul de așteptare la urne, contribuind astfel la rezolvarea problemei cozilor de la centrele de votare. Qualman susține că e inevitabil ca în viitor guvernele să introducă votul online și că social media
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]