1,862 matches
-
Vizanti, Andrei: 71, 208 Vizirul (poreclă): v. Brătianu, I.C. Vladimir (marele duce): 360 Vladimirescu, Tudor: 87 Vlahuță, Al.: 122, 418, 419 Vlaicu, N.: 288 Vlădescu, Al.: 87, 266 Vlădoianu: 197 Voinescu, Serghie: 384 Voinov, N.: 308, 309 Voreas, D.: 270 Vrabie, T.A.: 83 Vulturescu, Gr.: 273, 331, 346, 352, 353 Wachmann, Eduard: 105 Walter, Scarlat: 148 Wappner (familia): 116 Wartha, Honoriu C.: 140, 147, 175 Weiss, Ioan (Johann): 6, 148, 167, 382 Welles, B.: 180 Welsbach, Auer von: 139 Wentzel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
are o memorie fabuloasă. L-am rugat să mă lămurească (chestiune pentru mine obsedantă) ce fel de manifeste erau acelea aduse de el și abandonate la noi, cu care ulterior mama a astupat „florile” din tîmplăria standolei, ca să nu intre vrăbiile. Aveam șase ani și, ori de cîte ori mă urcam în pod, mă atrăgeau. Încercam să le citesc, dar nu înțelegeam mai nimic. Apoi le-a șters vremea... Îmi spune că erau manifeste țărăniste, pe care le luase de la București
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
moarte în boxe, murdăria de nedescris din cauza imposibilității evacuării dejecțiilor, leafa diminuată lună de lună etc. le știam numai noi, cei ce lucram acolo. Inspecțiile de la eșalonul superior Bacău se terminau numai cu penalizări, pentru că nu fuseseră distruse cuiburile de vrăbii care, chipurile, puteau deveni surse de incendii, singurele viețuitoare mulțumite din cornișele grajdurilor. Când încercam să ne spunem păsurile, eram încurajați: Descurcați-vă, tovarăși, așa se construiește socialismul, nu așteptați de-a gata! Un corespondent anonim, 24 iunie 1983, difuzată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
uit la ceas, aștept. O dependență iritantă, poate, un subterfugiu. Ar trebui, poate, să depindem doar de noi Înșine. Să nu așteptăm nimic, să ne fim suficienți nouă Înșine. Sau să ne mulțumim cu mesajul mut al fiecărei dimineți, cerul, vrăbiile, copacul din curte... În fața ferestrei veghează un copac solid, ramificat În crengi multe și bogate. Înțeleg lecția pe care mi-o propune. Și totuși mă uit la ceas, aștept sosirea poștașului. Aș putea fi Întrebat dacă, locuind o vreme Într-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rândul lui să-și găsească greu cuvintele. M-am grăbit să răspund scurt și clar. - Da, desigur. Am fost. Am fost și acolo. Părea mulțumit cu laconicul răspuns, n-a insistat. Am privit Îndelung În urma sa. Am privit apoi cerul, vrăbiile În copacul din fața casei. Copacul, liniștita sa fidelitate. Berlin, vara 1987 (Text difuzat, În traducere germană, de postul SFB 3 șSender Freies Berlinț, În emisiunea Passagen ș24.01.1988ț, și publicat, apoi, În Literatur in Technischen Zeitalter șBerlin, decembrie 1989ț
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
decât să stau în pat și să privesc crengile camforului cât era ziua de lungă. Le am și acum în fața ochilor. Mi le amintesc la fel de clar ca cei care au mania rutelor feroviare. La camforul acela veneau foarte multe păsărele: vrăbii, sfrâncioci, grauri. Și altele cu penajul frumos colorat, dar cărora nici măcar nu le știam numele. Uneori veneau și turturele. Se așezau pe câte o creangă și apoi își luau zborul. Era un du-te-vino permanent. Știai că păsările sunt foarte sensibile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
București, 1945; Ist. lit., I, 53-63; Chițimia, Folcloriști, 120-124; I. L. Popa, Contribuții la studiul practicii magice în Banat, în Folclor literar, îngr. Eugen Todoran și Gabriel Manolescu, I, Timișoara, 1967, 151-181; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 347-420; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 242-249; Petru Caraman, Magia populară ca sursă de inspirație pentru poezia cultă, în Elogiu folclorului românesc, îngr. Maria Mărdărescu și Octav Păun, pref. Octav Păun, București, 1969, 387-399; Al. Rosetti, Limba descântecelor românești, București, 1975; Mihai Pop
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
a ieși din sfera generală a stilisticii supraindividuale, necesitatea metodologică de a studia folclorul în permanenta sa mutație, iar nu în „palida imagine” muzeală. Revista pe care a condus-o este atât de bogată în materiale prețioase, încât, scria Gheorghe Vrabie, „nu se poate face nici o cercetare” a vreunei probleme de etnografie fără consultarea ei. G. a publicat și literatură memorialistică și documentară, o literatură a faptului trăit, precum însemnările din lucrarea intitulată Cruzimi (1921), ce conține pagini tulburătoare despre represiunea
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
327-332; G. T. Kirileanu, Corespondență, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1977, 459-484; Ion Chelcea, Artur Gorovei (1864-1951). Cu privire la activitatea sa entografică și folclorică, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1981, 493-508; Lucia Berdan, Artur Gorovei și Academia Română, AC, 1991, 11; Gheorghe Vrabie, Artur Gorovei la Cercul de studii folclorice în 1948, REF, 1995, 4; Datcu, Dicț. etnolog. I, 300-302; Dicț. scriit. rom., II, 431-435; Datcu, Repere, 60-103. I.D.
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
banalitatea existenței, de absența idealurilor. Poezia se caracterizează de fapt printr-o mare diversitate de teme și modalități artistice, autorul trecând cu ușurință de la meditația asupra vieții și a morții la lirismul sensibil al evocării viețuitoarelor mărunte (Șopârla, Balada broaștei, Vrabia). Cultivă și pamfletul în versuri, cu adresă bine precizată, poezia sa socială fiind de cele mai multe ori una a invectivei, dar cuvintele triviale sunt adesea, ca și la Tudor Arghezi, înnobilate artistic. Dacă prima carte conținea in nuce toate posibilitățile lirice
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
stabilesc legături cu cadrul fizic. Surse: N. Pauletti, Cântări și strigături românești de care cântă fetele și feciorii jucând (1838), îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1962; V. Alecsandri, Poezii populare ale românillor, București, 1866; ed. îngr. și pref. Gh. Vrabie, I-II, București, 1965; ed. îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
1956; G. Breazul, Patrium Carmen, Craiova, 1941, passim; C. Brăiloiu, Opere, I, tr. și pref. Emilia Comișel, București, 1967, 17-118; Ist. lit., I, 132-180; Tache Papahagi, Poezia lirică populară, București, 1967; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 13-228; Gheorghe Vrabie, Folclorul, București, 1970, 374-419; Nicolae Constantinescu, Rima în poezia populară românească, București, 1973; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 339-365; Cântecul popular românesc. Studii de folclor, Craiova, 1976; Sergiu Moraru, Poetica liricii populare, Chișinău, 1978; Dicț. lit.
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
ci semne făcea / și păru-și smulgea.” Balada a constituit un punct de plecare în realizarea uneia dintre cele mai izbutite creații ale lui Panait Istrati, Chira Chiralina. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, I, îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965, 193-200; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873, 23-27; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 643-663; Al. I. Amzulescu, Balade populare românești, III, București, 1964, 305-306; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 215-223
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873, 23-27; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 643-663; Al. I. Amzulescu, Balade populare românești, III, București, 1964, 305-306; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 215-223. Repere bibliografice: Gh. Vrabie, Balada populară românească, București, 1966, 339-343; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia populară, București, 1967, 204-208; Ion Ganea, Variantele baladei „Chira Chiralina” și ecourile ei în literatura scrisă, în Studii de etnografie și folclor din zona Brăilei, Brăila, 1977; Dicț
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
tradițională, Budapesta, 1899, t. II, îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1966; Repere bibliografice: Petre V. Haneș, Studii de literatură română, București, 1910, 1-21; Ion Mușlea, Studiu introductiv la Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, t. II, București, 1966; Vrabie, Folcloristica, 283-284; Bârlea, Ist. folc., 279-285; Dicț. lit. 1900, 32; Datcu, Dicț. etnolog., I, 41-42. L.Cș.
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
̆-Ghițulescu, Constanța, 235 Vion-Dury, Juliette, 14, 113, 230 Virgiliu, 17, 21, 204 Virno, Paolo, 73 Vlad-Delamarina, Victor, 166 Voiculescu, Vasile, 115-116 Voinescu II, Ioan, 133 Volovici, Leon, 68, 85, 170, 235 Voltaire, 49-50, 184, 217 Vrabie, Gheorghe, 39 Vulcan, Iosif, 56, 89-93, 156, 186, 212-213, 216-217, 227 W Walter, Carole, 227 Weber, Max, 166-169, 182, 195, 235 Westphal, Bertrand, 14, 230 Wilhelm, Fabrice, 174, 235 Z Zamfir, Mihai, 60, 213-214, 225, 235 Zane, Gheorghe, 75, 225
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și distrugerii în literatură se poate vedea Michael Thompson, Rubbish theory. The Creation and the Destruction of Value, Oxford University Press, Oxford, 1979 și Judith Schlanger, Présence des œuvres perdues, Hermann, Paris, 2010 (capitolul "Trésor ou détritus"). 55 Apud Gheorghe Vrabie, studiu introductiv la Vasile Alecsandri, Opere, III, Poezii populare, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Editura Academiei, București, 1978, p. 51. 56 M. Eminescu, Opere, V, Poezii postume. Anexe. Note și variante. Exerciții & Moloz. Addenda & Corrigenda. Apocrife. Mărturii. Indice, ediție îngrijită
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mi-am zis: "să vezi că de acum încep să ne aresteze". Și apoi am vorbit cu Ion: "Băi, ce facem?" "Ce să facem? Fugim!" "Unde să fugim?" Hai să vorbim!" "Cu cine să vorbim?" Cu codoșii! Codoșii fiind unul Vrabie Ion, care a murit, și unul Anghel, care s-a dat drept student la agronomie la Iași. După vreo săptămână-două, a venit la noi Vrabie și ne-am întâlnit undeva într-o vie. Am stat de vorbă, ba de una
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Unde să fugim?" Hai să vorbim!" "Cu cine să vorbim?" Cu codoșii! Codoșii fiind unul Vrabie Ion, care a murit, și unul Anghel, care s-a dat drept student la agronomie la Iași. După vreo săptămână-două, a venit la noi Vrabie și ne-am întâlnit undeva într-o vie. Am stat de vorbă, ba de una, ba de alta, și după ce-a plecat ăsta, eu i-am spus unui alt codoș, lui Nicu Bădănac: "Băi, Nicule, ăsta ar merita împușcat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ăsta, eu i-am spus unui alt codoș, lui Nicu Bădănac: "Băi, Nicule, ăsta ar merita împușcat, f...-l în c.. pe măsa, că-i codoș!" C. I.: La cine vă refereați? S. M.: La ăsta care venise de la Bârlad, la Vrabie. La care Nicu Bădănac mi-a zis: "Nu, bă, nu-i codoș!" Nu, dar, da! Că până la urmă și Nicu Bădănac era tot codoșul Securității. Eram înconjurați numai de codoși, absolut numai de codoși. Unde erau băieți mai buni, mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
până la urmă și Nicu Bădănac era tot codoșul Securității. Eram înconjurați numai de codoși, absolut numai de codoși. Unde erau băieți mai buni, mai liniștiți așa, pe urmă i-au arestat pe toți. De exemplu, ăștia doi, Anghel și cu Vrabie, căutau foarte mult ca noi să ne ducem pe la oamenii bătrâni, adică pe la prieteni, cunoscuți că-s contra, că fac, că dreg, ca să-i racolăm în mișcarea noastră: pe părintele Petrea 2 de la Iepureni, pe Cahu3 de pe la Schineni... Și pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fac, că dreg, ca să-i racolăm în mișcarea noastră: pe părintele Petrea 2 de la Iepureni, pe Cahu3 de pe la Schineni... Și pe toți i-au arestat. Fuga în gura lupului C. I.: Să înțeleg că acești doi turnători, Anghel și cu Vrabie, erau totodată și un fel de agenți provocatori ai Securității care voiau să descopere și să deconspire dușmanii de clasă? S. M.: Sigur că da! Au vorbit despre dânșii și la TVR Iași. Să luați legătura cu ei, că vă indică
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
era o organizație pusă la cale de către Securitate ca să agațe oameni pentru a arăta că dușmanul de clasă există și că trebuie băgat la închisoare? S. M.: Da, domnule, da! Pentru toată treaba asta i-a avut pe acești doi codoși, Vrabie Ion și cu Anghel care au înființat-o. Ei i-au dat denumirea "Mișcarea Oamenilor Dreptății". C. I.: Dar, în fond, n-ați făcut nimic, adică ați avut o singură remarcă față de un informator al Securității. S. M.: Da, dar acela
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
asta m-au arestat. C. I.: Dar ați fost cumva asociat cu cel care a tras cu pistolul după milițian? S. M.: Nu. Eram prieteni, atât. Și am plecat cu el pentru că el era în mai mare legătură cu ei, cu Vrabie și cu Anghel, decât eram eu. C. I.: Dar el a tras cu pistolul... S. M.: El a tras cu pistolul, dar eu m-am asociat cu el, ca să mă ducă și pe mine în munți. Asta a fost toată treaba
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ne-au cam ținut câteva zile și ne-au hrănit, și am ajuns la Iași și ne-a arestat Iașul. Ne-au turnat la Securitate și ne-au arestat. C. I.: Dar, până la urmă cine v-a denunțat? Tot ăștia, Vrabie și Anghel? S. M.: Legătura, sigur că da. Erau mai mulți codoși care au turnat, dar cei doi sunt principalii informatori. Și Nicu Bădănac, care a fost chiar coleg la școala de cântăreți bisericești cu Lazăr, fostul ajutor de comandant la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]