3,544 matches
-
Sarcina noastră este să studiem condițiile și efectele unui mod particular de a acționa în comunitate", scrie el. Obiectul, câmpul și ochiul sociologului stau aici în centrul pertinenței sale. Fără îndoială, trebuie să vedem aici influența dublei formații a lui Weber, juridică și economică, două discipline practico-teoretice. Estetica pragmatistă Numeroși filozofi ai esteticii adoptă această poziție pentru a evita aporiile dialogurilor socratice (de tipul: ce sunt "opera de artă", "frumosul", "urâtul"?). Ei preferă să se aplece asupra efectelor calificate drept "artistice
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
puțin largi și masive. În general, a defini înseamnă, practic, a include și a exclude. • Grupurile de profesioniști Indivizii care contribuie la producerea bunurilor și la difuzarea lor se profesionalizează în jurul unor cunoștințe. Nu ne hazardăm vorbind despre "calificări" profesionale. Weber descrie, cu multă siguranță, emergența acestor instanțe profesionale în legătură cu cei pe care îi numește "magicieni", care, după el, sunt "primii profesioniști" (Weber, 1995). La fel, producătorii de bunuri culturale produc definițiile și le reactivează în permanență (Heinich, 1998c). Pierre Bourdieu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
producerea bunurilor și la difuzarea lor se profesionalizează în jurul unor cunoștințe. Nu ne hazardăm vorbind despre "calificări" profesionale. Weber descrie, cu multă siguranță, emergența acestor instanțe profesionale în legătură cu cei pe care îi numește "magicieni", care, după el, sunt "primii profesioniști" (Weber, 1995). La fel, producătorii de bunuri culturale produc definițiile și le reactivează în permanență (Heinich, 1998c). Pierre Bourdieu și Howard Becker insistă amândoi, în ciuda divergențelor dintre ei, asupra grupurilor însărcinate să eticheteze lucrurile și oamenii în interiorul "câmpului cultural" (Bourdieu) sau
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prin interdicții și tabuuri), și "profanul", devalorizat pentru că este banal, comun și cotidian. În acest spirit au studiat Mauss și Hubert (Mauss, 1995) sacrificiul, înțeles ca proces de modificare a stării persoanelor, care duce la sfințire. • Sociologia religioasă a lui Weber a dezvoltat, de asemenea, această perspectivă. Activitatea religioasă produce valoare ("mântuirea"), adică anumite calificări sociale nedetașabile de ierarhii: profesioniștii calificați ("virtuoșii"), pe de o parte, și necalificații ("masele"), pe de alta. Această diviziune provoacă lupte pentru monopolul accesului la calificare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lovitură de forță", că tot ce este bun pentru mine trebuie să fie bun și pentru ceilalți. Cum semnalează Heinich (1998a), sociologul trebuie să se gândească și la efectele sociale pe care le-ar putea avea publicarea anchetei sale, ceea ce Weber numea "etica responsabilității" (Max Weber, Le Savant et la politique, trad. fr., Plon, Paris, 1959; ed. I germană, 1919). Efectele fiziologice și emoționale Experiența estetică nu poate fi redusă la probleme de judecată: plăcerea nu este obligatoriu intelectuală, ea este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ce este bun pentru mine trebuie să fie bun și pentru ceilalți. Cum semnalează Heinich (1998a), sociologul trebuie să se gândească și la efectele sociale pe care le-ar putea avea publicarea anchetei sale, ceea ce Weber numea "etica responsabilității" (Max Weber, Le Savant et la politique, trad. fr., Plon, Paris, 1959; ed. I germană, 1919). Efectele fiziologice și emoționale Experiența estetică nu poate fi redusă la probleme de judecată: plăcerea nu este obligatoriu intelectuală, ea este și sensibilă, implică trupul și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lui Pedler, care insistă pe ireductibilitatea analizelor practicilor după domenii: Sferele de activitate artistică arte ale timpului, arte vizuale și arte literare prezintă caracteristici tehnice atât de opuse, încât este inutil să căutăm omologii de structură". Emmanuel Pedler, postfață la Weber, Sociologie de la musique, Métailié, Paris, 1998, p. 195. Practicile ar trebui analizate pe domenii (audiție, privire, lecturi...), în măsura în care fiecare se adresează unuia dintre cele cinci "simțuri". • "Realismul" categoriilor (efectele de prag) Tipologiile au o tendință supărătoare de a produce "efecte
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Walzer, 1983 Boltanski și Thévenot, 1991 Donnat, 1994 Heinich, 1998 Sociabilitate, grupuri de statute Schumpeter, 1927 Simmel, 1895 Desrosières și Thévenot, 2000 Boltanski, 1982 Héran, 1988 Donnat, 1999 Chauvel, 2001 Înțelegerea "Înțelegerea" și "explicarea" nu sunt opuse. Vom spune, împreună cu Weber, că ele se completează: "Sarcina specifică [sociologiei comprehensive] nu ar începe totuși decât în momentul precis când trebuie să se explice prin interpretare" (Max Weber, 1992, p. 308). Sau: "O interpretare cauzală corectă trebuie să fie semnificativ adecvată și cauzal
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1988 Donnat, 1999 Chauvel, 2001 Înțelegerea "Înțelegerea" și "explicarea" nu sunt opuse. Vom spune, împreună cu Weber, că ele se completează: "Sarcina specifică [sociologiei comprehensive] nu ar începe totuși decât în momentul precis când trebuie să se explice prin interpretare" (Max Weber, 1992, p. 308). Sau: "O interpretare cauzală corectă trebuie să fie semnificativ adecvată și cauzal adecvată [...]. Altfel, avem o probabilitate statistică necomprehensibilă sau o hermeneutică fără probă. Dacă ne limităm la regularități, intrăm într-o problematică diferită de activitatea comprehensibilă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fie semnificativ adecvată și cauzal adecvată [...]. Altfel, avem o probabilitate statistică necomprehensibilă sau o hermeneutică fără probă. Dacă ne limităm la regularități, intrăm într-o problematică diferită de activitatea comprehensibilă: cea a condițiilor, a obstacolelor, a ocaziilor, a factorilor". Max Weber, 1995, vol. I, pp. 39-40. Totuși, deși Weber este clar în ceea ce privește complementaritatea abordărilor, trebuie să insistăm pe clivajul care există în teorie și în metodă între sociologii care mobilizează colective pentru explicarea practicilor și cei care încearcă să descifreze mobilurile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o probabilitate statistică necomprehensibilă sau o hermeneutică fără probă. Dacă ne limităm la regularități, intrăm într-o problematică diferită de activitatea comprehensibilă: cea a condițiilor, a obstacolelor, a ocaziilor, a factorilor". Max Weber, 1995, vol. I, pp. 39-40. Totuși, deși Weber este clar în ceea ce privește complementaritatea abordărilor, trebuie să insistăm pe clivajul care există în teorie și în metodă între sociologii care mobilizează colective pentru explicarea practicilor și cei care încearcă să descifreze mobilurile individuale ale agenților. Astfel, de exemplu, Nathalie Heinich
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
registrele denunțării publice (Heinich, 1998). Înțelegerea fără actori Oricât de uimitor ar putea părea, sociologia comprehensivă nu face întotdeauna mare caz de afirmațiile actorilor, și asta pe linia clasicilor. Mai puțin frapant la Durkheim, acest lucru este mai surprinzător la Weber: "Motivele invocate sau refulările (motive nemărturisite) îi ascund de prea multe ori agentului însuși ansamblul real în care își desfășoară activitatea, încât mărturiile, chiar cele mai sincere subiectiv, nu au decât o valoare relativă". Max Weber, 1995, p. 36. "Toate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este mai surprinzător la Weber: "Motivele invocate sau refulările (motive nemărturisite) îi ascund de prea multe ori agentului însuși ansamblul real în care își desfășoară activitatea, încât mărturiile, chiar cele mai sincere subiectiv, nu au decât o valoare relativă". Max Weber, 1995, p. 36. "Toate chestiunile legate de intenție sunt, de altfel, prea subiective pentru a putea fi tratate în mod științific. [...] Avându-i în vedere doar pe indivizi, nu vom putea înțelege nimic din ceea ce se petrece în grup. [...] Prin
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
constitutivă a artei, trebuie eliminat." Theodor Adorno, 1995, pp. 31, 34-35. Dominarea În Ideologia germană. Teze despre Feuerbach (1844), Marx și Engels dezvoltă și ideea unei dominări culturale exercitate de clasa dominantă economic, care își impune reprezentările și valorile. Max Weber îi urmează în această privință. Fără să intrăm în detaliile sociologiei sale religioase, ea însăși inclusă într-o sociologie politică a dominării (1921), putem spune că religia constituie o formă de dominare a claselor privilegiate asupra claselor neprivilegiate. Weber vorbește
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Max Weber îi urmează în această privință. Fără să intrăm în detaliile sociologiei sale religioase, ea însăși inclusă într-o sociologie politică a dominării (1921), putem spune că religia constituie o formă de dominare a claselor privilegiate asupra claselor neprivilegiate. Weber vorbește despre un mijloc de "domesticire a maselor". Religia propune o viziune a lumii, în parte prin intermediul teodiceei, care este o legitimare teoretică și simbolică a ordinii sociale. El distinge teodiceele fericirii și nefericirii, care își joacă rolurile respective: justifică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o transfigurează în câteva speranțe, în celălalt. Tot religia stă, în plan practic, la originea unei diviziuni sociale între "virtuoși" profesioniștii religiei și masele de credincioși, diviziune fondată, în parte, pe cunoașterea religioasă care determină repartiția inegală a calificării religioase. Weber insistă deci, și el, pe aspectul diferențiator și conflictual al culturii (religioase). Analiza funcțiilor și efectelor religiei a fost transpusă în câmpul sociologiei culturii de către Bourdieu, care, dintre sociologii contemporani, se înscrie pe deplin în această tradiție "critică". Mai întâi
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a reprezentărilor, a rugăciunilor, indiferent de domeniu, care sunt mijloace de a consolida și reactiva grupurile. Duvignaud se înscrie pe deplin în această abordare când insistă pe natura pozitivă a festivului, a efervescenței sociale și a anomiei (în sens pozitiv). Weber (1917) arată, la rândul său, că riturile și tabuurile au contribuit la producerea unei comunități religioase separate (iudaismul) în cadrul unei societăți. Ritualismul joacă acest dublu joc al diferențierii și al integrării. Weber studiază, de asemenea ("Eseu despre secte", 1906), riturile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
efervescenței sociale și a anomiei (în sens pozitiv). Weber (1917) arată, la rândul său, că riturile și tabuurile au contribuit la producerea unei comunități religioase separate (iudaismul) în cadrul unei societăți. Ritualismul joacă acest dublu joc al diferențierii și al integrării. Weber studiază, de asemenea ("Eseu despre secte", 1906), riturile inițiatice (botezurile protestante), care contribuie la integrarea indivizilor și la construirea frontierelor. Creditul social depinde de aceste probe colective. Simmel și Tarde au fost interesați de aceste fenomene: unele grupuri sau colective
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
restrânse, au mai multe șanse să se organizeze și să se perpetueze. Identități individuale Perspectiva sociologică este, în schimb, mai reticentă în a urmări procesul în dimensiunea lui simetrică, adică individuală. Această latură psihologică nu a fost analizată nici de Weber, nici de Durkheim: amândoi erau prea preocupați să mențină specificitatea abordării sociologice. Mai multă importanță i-au acordat Simmel și, de o manieră mai generală, americanii, influențați de pragmatiști, de filozofia și psihologia socială. George Mead (1863-1931), student al lui
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la "marja de indeterminare" eliberată prin orice creație, adică "funcțiunea productivă a elementelor non-imaginate, "surprinzătoare", în diverse arte moderne, precum în action painting sau în muzica aleatorie" (Adorno, 1995, p. 64). De asemenea, am fi putut crede, la fel ca Weber, că introducerea scriiturii muzicale va conduce la eliminarea tuturor alterărilor melodice și a tuturor formelor de iraționalitate: "Nu s-a întâmplat astfel, deoarece compozitorii voiau să mențină elementele iraționale, pentru a-și proteja posibilitățile de expresie. Prin urmare, am greși
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
astfel, deoarece compozitorii voiau să mențină elementele iraționale, pentru a-și proteja posibilitățile de expresie. Prin urmare, am greși atribuind iraționalitățile subzistente în muzica actuală persistenței anumitor trăsături ale muzicii vechi: ele sunt, dimpotrivă, voite". Julien Freund, Sociologie de Max Weber, PUF, Paris, 1983, p. 242. Adevărata figură a oricărui artist este așadar cea de demiurg, nu de Dumnezeu, care, după expresia lui Leibniz, Dum calculat, fit mundus ("în timp ce El calculează, lumea devine"). • Consecință: concurența artă-religie Creatorul se definește printr-o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe care o realizează. Irupția creatorului înseamnă că progresul în artă este purtat de un spirit de avangardă, ca atonalismul în muzică din anii 1910 și 1920, cu Arnold Schoenberg. Căutând să rezolve antinomiile dintre valorile transcendente și realitățile imanente, Weber amintește în mai multe rânduri concurența care, în istoria economică, s-a manifestat între etica religioasă și producția artistică, între practicile ritualice și plăcerea artistică, opunând puternic profetul (care vorbește în numele lui Dumnezeu) și artistul (care "se joacă" de-a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în mai multe rânduri concurența care, în istoria economică, s-a manifestat între etica religioasă și producția artistică, între practicile ritualice și plăcerea artistică, opunând puternic profetul (care vorbește în numele lui Dumnezeu) și artistul (care "se joacă" de-a Dumnezeu). Weber a arătat cum se exercita monopolul creației asupra lumii umane a formelor create. El a arătat, totodată, limitele acestuia, chiar interdicțiile (cf. refuzul iconoclast al tuturor figurilor antropomorfe ale lui Dumnezeu în iudaism și islam) (Weber, 1996, pp. 410-460). Oricum
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
joacă" de-a Dumnezeu). Weber a arătat cum se exercita monopolul creației asupra lumii umane a formelor create. El a arătat, totodată, limitele acestuia, chiar interdicțiile (cf. refuzul iconoclast al tuturor figurilor antropomorfe ale lui Dumnezeu în iudaism și islam) (Weber, 1996, pp. 410-460). Oricum ar fi, perspectiva lui Weber ne ajută să înțelegem de ce, în general, artistul își gândește lucrarea în raport cu modelul divin și sub influența acestuia. Păstrând o anumită trăsătură de "magician", care face să se nască o lume
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
exercita monopolul creației asupra lumii umane a formelor create. El a arătat, totodată, limitele acestuia, chiar interdicțiile (cf. refuzul iconoclast al tuturor figurilor antropomorfe ale lui Dumnezeu în iudaism și islam) (Weber, 1996, pp. 410-460). Oricum ar fi, perspectiva lui Weber ne ajută să înțelegem de ce, în general, artistul își gândește lucrarea în raport cu modelul divin și sub influența acestuia. Păstrând o anumită trăsătură de "magician", care face să se nască o lume ca prin vrajă, munca de creație este, în sensul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]