4,773 matches
-
Triptolemos, pentru ca acesta să-i învețe pe oameni agricultura. După cum notează Pausanias, „Antheias a înjugat balaurii la carul lui Triptolemos și a vrut să însămânțeze el însuși ogorul, dar a căzut de pe car și și-a găsit sfârșitul” (196). 19. Zeița Ceres-Demeter zburând prin nori într-un car tras de balauri (gravură) (Vincenzo Cartari, 1647) j) Să-l amintesc și pe regele Numa Pompilius (secolele VIII- -VII î.e.n.), care, ca mare preot al zeului Jupiter Elicius („cel invocat să coboare”), a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nevinovată, care dădea spectacole populare de ascensiune cu aerostatul, acuzând-o că a declanșat și menținut ploile excesive care periclitau recoltele (108, p. 385). m) Polyaenus (secolul al II-lea e.n.) consemnează o informație privitoare la Kosingas, mare preot al zeiței Hera și conducător al triburilor trace Kebrenioi și Sykaiboai. Acesta își atribuia privilegiul de a comunica cu zeița Hera, urcându-se la cer pe „o mulțime de scări mari de lemn [...] puse cap la cap” (Stratagemata, VII, 22). Nu se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care periclitau recoltele (108, p. 385). m) Polyaenus (secolul al II-lea e.n.) consemnează o informație privitoare la Kosingas, mare preot al zeiței Hera și conducător al triburilor trace Kebrenioi și Sykaiboai. Acesta își atribuia privilegiul de a comunica cu zeița Hera, urcându-se la cer pe „o mulțime de scări mari de lemn [...] puse cap la cap” (Stratagemata, VII, 22). Nu se știe pe care zeiță a tracilor a asimilat-o autorul roman cu zeița Hera, dar se știe că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al triburilor trace Kebrenioi și Sykaiboai. Acesta își atribuia privilegiul de a comunica cu zeița Hera, urcându-se la cer pe „o mulțime de scări mari de lemn [...] puse cap la cap” (Stratagemata, VII, 22). Nu se știe pe care zeiță a tracilor a asimilat-o autorul roman cu zeița Hera, dar se știe că, în imnurile orfice, Hera era numită „mama ploilor mănoase și doica vânturilor iuți” (146, p. 695). Mircea Eliade credea că, „în episodul foarte raționalizat de Polyaenus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
privilegiul de a comunica cu zeița Hera, urcându-se la cer pe „o mulțime de scări mari de lemn [...] puse cap la cap” (Stratagemata, VII, 22). Nu se știe pe care zeiță a tracilor a asimilat-o autorul roman cu zeița Hera, dar se știe că, în imnurile orfice, Hera era numită „mama ploilor mănoase și doica vânturilor iuți” (146, p. 695). Mircea Eliade credea că, „în episodul foarte raționalizat de Polyaenus”, referitor la marele preot Kosingas, „se descifrează un vechi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și sânii marcați), care ține de căpăstru un balaur cu cap de cal, cu coamă stilizată sau cu coroană („regele balaurilor” ?). Cercetătorii care s-au ocupat de descifrarea acestui tezaur au identificat personajul feminin de pe plăcuța nr. 1 fie cu zeița Cora, fie cu Hecate (protectoarea vrăjitoarelor), iar pe cel de pe plăcuța nr. 2 cu o nereidă (nimfă a mării) întruchipând o semizeiță sau (Marea) zeiță tracă (106, pp. 365-366). Părerea mea este că ar putea fi vorba de reprezentarea unor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ocupat de descifrarea acestui tezaur au identificat personajul feminin de pe plăcuța nr. 1 fie cu zeița Cora, fie cu Hecate (protectoarea vrăjitoarelor), iar pe cel de pe plăcuța nr. 2 cu o nereidă (nimfă a mării) întruchipând o semizeiță sau (Marea) zeiță tracă (106, pp. 365-366). Părerea mea este că ar putea fi vorba de reprezentarea unor zeițe care îmblânzesc (leagă magic) balauri hidroatmosferici. Această ipoteză este susținută de lipsa unor atribute simbolice divine și, mai ales, de sacrificiul prin libație operat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cora, fie cu Hecate (protectoarea vrăjitoarelor), iar pe cel de pe plăcuța nr. 2 cu o nereidă (nimfă a mării) întruchipând o semizeiță sau (Marea) zeiță tracă (106, pp. 365-366). Părerea mea este că ar putea fi vorba de reprezentarea unor zeițe care îmblânzesc (leagă magic) balauri hidroatmosferici. Această ipoteză este susținută de lipsa unor atribute simbolice divine și, mai ales, de sacrificiul prin libație operat de personajul feminin figurat pe plăcuța nr. 1. Un alt argument este simplitatea hainelor purtate de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al IV-lea î.e.n., descoperit într-un mormânt princiar în localitatea Vrața, din nord-vestul Bulgariei (106, pp. 218 și 239 ; 107, p. 110). Așa cum am arătat, conform opiniei unor cercetători, pe cele două plăcuțe de argint ar fi reprezentată o zeiță. Situația nu s-ar schimba esențial, având în vedere că preotesele imitau și dublau gesturile și comportamentul zeiței pe care o slujeau. În acest caz, ar putea fi vorba de zeița tracă Bendis, figurată în două ipostaze similare. Zeiță a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și 239 ; 107, p. 110). Așa cum am arătat, conform opiniei unor cercetători, pe cele două plăcuțe de argint ar fi reprezentată o zeiță. Situația nu s-ar schimba esențial, având în vedere că preotesele imitau și dublau gesturile și comportamentul zeiței pe care o slujeau. În acest caz, ar putea fi vorba de zeița tracă Bendis, figurată în două ipostaze similare. Zeiță a lunii, a pădurilor și a farmecelor, Bendis era considerată protectoarea femeilor, fiind adorată de acestea și slujită anume
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cele două plăcuțe de argint ar fi reprezentată o zeiță. Situația nu s-ar schimba esențial, având în vedere că preotesele imitau și dublau gesturile și comportamentul zeiței pe care o slujeau. În acest caz, ar putea fi vorba de zeița tracă Bendis, figurată în două ipostaze similare. Zeiță a lunii, a pădurilor și a farmecelor, Bendis era considerată protectoarea femeilor, fiind adorată de acestea și slujită anume de preotese. Bună parte dintre cercetători (Tomaschek, Decev, Gh. Mușu, Mircea Eliade ș.a.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o zeiță. Situația nu s-ar schimba esențial, având în vedere că preotesele imitau și dublau gesturile și comportamentul zeiței pe care o slujeau. În acest caz, ar putea fi vorba de zeița tracă Bendis, figurată în două ipostaze similare. Zeiță a lunii, a pădurilor și a farmecelor, Bendis era considerată protectoarea femeilor, fiind adorată de acestea și slujită anume de preotese. Bună parte dintre cercetători (Tomaschek, Decev, Gh. Mușu, Mircea Eliade ș.a.) au indicat ca origine a teonimului Bendis rădă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care leagă” (dieux lieurs). Pe de altă parte, Eliade a arătat că, de cele mai multe ori, acest atribut apare, în mod mai mult sau mai puțin explicit, chiar în numele respectivilor zei. Conform opiniei lui Eliade, aceste aspecte se regăsesc și la zeița traco-frigiană Bendis (Bentis la lituanieni, Bindus la iliri) și la zeul traco-get Derzelates (Darzales la traci) (14, p. 135). Teonimul Bendis s-ar traduce, în acest caz, prin (Zeița) care leagă (110, p. 48). Autorii antici elini au identificat-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zei. Conform opiniei lui Eliade, aceste aspecte se regăsesc și la zeița traco-frigiană Bendis (Bentis la lituanieni, Bindus la iliri) și la zeul traco-get Derzelates (Darzales la traci) (14, p. 135). Teonimul Bendis s-ar traduce, în acest caz, prin (Zeița) care leagă (110, p. 48). Autorii antici elini au identificat-o pe zeița tracă Bendis fie cu Hecate, fie cu Artemis, iar cei romani, cu zeița Diana. Hesychios din Alexandria scria în Lexiconul său următoarele : „Bendis : Artemis la traci, la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Bendis (Bentis la lituanieni, Bindus la iliri) și la zeul traco-get Derzelates (Darzales la traci) (14, p. 135). Teonimul Bendis s-ar traduce, în acest caz, prin (Zeița) care leagă (110, p. 48). Autorii antici elini au identificat-o pe zeița tracă Bendis fie cu Hecate, fie cu Artemis, iar cei romani, cu zeița Diana. Hesychios din Alexandria scria în Lexiconul său următoarele : „Bendis : Artemis la traci, la atenieni sărbătorirea zeiței Bendis” ; și, mai departe : „Marea zeiță : zice Aristofan despre Bendis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la traci) (14, p. 135). Teonimul Bendis s-ar traduce, în acest caz, prin (Zeița) care leagă (110, p. 48). Autorii antici elini au identificat-o pe zeița tracă Bendis fie cu Hecate, fie cu Artemis, iar cei romani, cu zeița Diana. Hesychios din Alexandria scria în Lexiconul său următoarele : „Bendis : Artemis la traci, la atenieni sărbătorirea zeiței Bendis” ; și, mai departe : „Marea zeiță : zice Aristofan despre Bendis, căci este zeiță tracă”. Pindar o localizează pe Artemis („fiica Latonei, zeița cea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
110, p. 48). Autorii antici elini au identificat-o pe zeița tracă Bendis fie cu Hecate, fie cu Artemis, iar cei romani, cu zeița Diana. Hesychios din Alexandria scria în Lexiconul său următoarele : „Bendis : Artemis la traci, la atenieni sărbătorirea zeiței Bendis” ; și, mai departe : „Marea zeiță : zice Aristofan despre Bendis, căci este zeiță tracă”. Pindar o localizează pe Artemis („fiica Latonei, zeița cea pricepută la mânatul cailor”) în „țara istriană” (Olimpice, III, 46). Motiv pentru care scoliastul o numește „istriana
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au identificat-o pe zeița tracă Bendis fie cu Hecate, fie cu Artemis, iar cei romani, cu zeița Diana. Hesychios din Alexandria scria în Lexiconul său următoarele : „Bendis : Artemis la traci, la atenieni sărbătorirea zeiței Bendis” ; și, mai departe : „Marea zeiță : zice Aristofan despre Bendis, căci este zeiță tracă”. Pindar o localizează pe Artemis („fiica Latonei, zeița cea pricepută la mânatul cailor”) în „țara istriană” (Olimpice, III, 46). Motiv pentru care scoliastul o numește „istriana Artemis”, după numele Istrului, în jurul căruia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fie cu Hecate, fie cu Artemis, iar cei romani, cu zeița Diana. Hesychios din Alexandria scria în Lexiconul său următoarele : „Bendis : Artemis la traci, la atenieni sărbătorirea zeiței Bendis” ; și, mai departe : „Marea zeiță : zice Aristofan despre Bendis, căci este zeiță tracă”. Pindar o localizează pe Artemis („fiica Latonei, zeița cea pricepută la mânatul cailor”) în „țara istriană” (Olimpice, III, 46). Motiv pentru care scoliastul o numește „istriana Artemis”, după numele Istrului, în jurul căruia trăiesc triburi „care o cinstesc pe Artemis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu zeița Diana. Hesychios din Alexandria scria în Lexiconul său următoarele : „Bendis : Artemis la traci, la atenieni sărbătorirea zeiței Bendis” ; și, mai departe : „Marea zeiță : zice Aristofan despre Bendis, căci este zeiță tracă”. Pindar o localizează pe Artemis („fiica Latonei, zeița cea pricepută la mânatul cailor”) în „țara istriană” (Olimpice, III, 46). Motiv pentru care scoliastul o numește „istriana Artemis”, după numele Istrului, în jurul căruia trăiesc triburi „care o cinstesc pe Artemis” (Scolii la Pindar). Herodot o numește pe Artemis printre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
istriana Artemis”, după numele Istrului, în jurul căruia trăiesc triburi „care o cinstesc pe Artemis” (Scolii la Pindar). Herodot o numește pe Artemis printre „singurii zei pe care îi slăvesc [tracii]” (Istorii, V, 7). Același istoric grec aseamănă sacri- ficiile aduse zeiței Artemida Regina de femeile (preotesele) din Tracia și din Peonia (ținut la nord de Macedonia) cu cele aduse de preotesele-fecioare hiperboreene, probabil aceleiași zeițe, căci mormântul lor „se află în curtea sanctuarului Artemidei” (Istorii, IV, 34). Transpare aici ideea unei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zei pe care îi slăvesc [tracii]” (Istorii, V, 7). Același istoric grec aseamănă sacri- ficiile aduse zeiței Artemida Regina de femeile (preotesele) din Tracia și din Peonia (ținut la nord de Macedonia) cu cele aduse de preotesele-fecioare hiperboreene, probabil aceleiași zeițe, căci mormântul lor „se află în curtea sanctuarului Artemidei” (Istorii, IV, 34). Transpare aici ideea unei zeițe „Artemis Hiperboreeana” (să nu uităm că Artemis e soră geamănă cu Apollo). Această idee apare pregnant la Diodor din Sicilia, într-o legendă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Artemida Regina de femeile (preotesele) din Tracia și din Peonia (ținut la nord de Macedonia) cu cele aduse de preotesele-fecioare hiperboreene, probabil aceleiași zeițe, căci mormântul lor „se află în curtea sanctuarului Artemidei” (Istorii, IV, 34). Transpare aici ideea unei zeițe „Artemis Hiperboreeana” (să nu uităm că Artemis e soră geamănă cu Apollo). Această idee apare pregnant la Diodor din Sicilia, într-o legendă în care zeița este prezentată (ca și Abaris) venind în zbor din Hiperboreea, într-un car tras
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lor „se află în curtea sanctuarului Artemidei” (Istorii, IV, 34). Transpare aici ideea unei zeițe „Artemis Hiperboreeana” (să nu uităm că Artemis e soră geamănă cu Apollo). Această idee apare pregnant la Diodor din Sicilia, într-o legendă în care zeița este prezentată (ca și Abaris) venind în zbor din Hiperboreea, într-un car tras de balauri (Biblioteca istorică, IV, 51). După ce traversează împreună cu argonauții Pontul Euxin, Medeea intră în Tesalia ca preoteasă a zeiței Artemis, „ce venea din ținuturile hiperboreenilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Sicilia, într-o legendă în care zeița este prezentată (ca și Abaris) venind în zbor din Hiperboreea, într-un car tras de balauri (Biblioteca istorică, IV, 51). După ce traversează împreună cu argonauții Pontul Euxin, Medeea intră în Tesalia ca preoteasă a zeiței Artemis, „ce venea din ținuturile hiperboreenilor”. „Medeea le vesti [oamenilor] că Artemis, călăto- rind prin văzduh pe un car tras de balauri, străbătuse o mare parte a pământului [...] pentru a-și face așezare statornică unde să-și întemeieze cultul și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]