2,112 matches
-
La aceasta mai contribuie și satana, în chipul șarpelui, simbol al insinuărilor viclene<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 322. footnote>. Sfântul Maxim Mărturisitorul, deși acceptă că pomul cunoștinței binelui și răului poate fi înțeles și în mod material zidirea cea văzută<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, p. 32. footnote>, îi dă o interpretare mult mai înaltă, punând-o în legătură cu plăcerea și durerea: Sau iarăși poate că zidirea celor văzute s-a numit pom
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
fi înțeles și în mod material zidirea cea văzută<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, p. 32. footnote>, îi dă o interpretare mult mai înaltă, punând-o în legătură cu plăcerea și durerea: Sau iarăși poate că zidirea celor văzute s-a numit pom al cunoștinței binelui și răului, fiindcă are și rațiuni duhovnicești care hrănesc mintea, dar și o putere naturală, care pe de o parte desfată simțirea, iar pe de alta pervertește mintea. Deci contemplată duhovnicește
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
etice, trad. de Ioan Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1998, p. 118. footnote>, Cuviosul Nichita Stithatul, vorbește despre o dublă înțelegere a Edenului: despre raiul cel din afară, văzut și cunoscut prin simțuri<footnote Aici se face referire la întreaga zidire cea văzută și simțită, adică pământul, cerul și cele din ele, acestea fiind create ca un mare rai tuturor oamenilor, înainte de raiul sădit în Eden - vezi Cuv. Nichita Stithatul, Vederea duhovnicească a raiului, în Filocalia..., vol. VI, p. 318. footnote
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
mișcări și preocupări necuviincioase. De aceea trebuia să crească mai întâi la capacitatea de a privi cu o simțire călăuzită de mintea înduhovnicită. Mai pe urmă continuă: Dar să vorbim și despre raiul dumnezeiesc, și cunoscut cu mintea, sădit în zidirea nevăzută a sufletelor noastre, să arătăm care sunt plantele dumnezeiești sădite în el și care este lucrarea noastră în aceasta. Despre acestea n-am aflat să fi scris nici unul din dumnezeieștii părinți de odinioară<footnote Ibidem, p. 322 footnote>. Această
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
de ea, li se face pricină a cunoștinței contrare a răului, chiar când pornesc de la cauzele dumnezeiești și bune<footnote Cuv. Nichita Stithatul, op. cit., p. 332. footnote>. Consecventă cu această părere este și interpretarea Sfântului Maxim Mărturisitorul care învață că zidirea celor văzute s-a numit pom al cunoștinței binelui și răului, deoarece are și rațiuni duhovnicești care nutresc mintea, dar și o putere naturală care desfată simțirea, dar pervertește mintea. Contemplată duhovnicește, ea oferă cunoștința binelui, însă celor care se
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
a celebra reconstrucția prin sonete trebuie să fi țîșnit din mintea unui progresist conservator. Versurile lui Cazimir exaltă "armatele proletare" pornite să lecuiască rănile lăsate de război: Prin truda lor, din zori și pînă-n seară, în sunet de metalică fanfară, Zidiri semețe suie către cer Și pe ruine-o lume nouă, dreaptă, Ce-ntreaga omenire o așteaptă, Se făurește din beton și fier. Cealaltă piesă în versuri, 1848-1948, era dedicată centenarului mișcării pașoptiste: Azi torța revoluției sclipește ca un soare Și
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
să bați darabana cu viața în care intraseși ca-ntr-o mănușă orb văzând cum veșnicia în care crezuseși începe târziu și se termină repede * ca o cămilă în urechile acului mă simt în această lume înaltă și largă lume, zidire-n zidire unde clipa cea repede se face timp deodată pururea/ puțin prea devreme pururea/ puțin prea târziu și oarecum de prisos * maria a somnului, cine îți va spune ție - mătură-ți pașii? pașii tăi ca o cale lactee ei
Mircea Cau by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/10214_a_11539]
-
darabana cu viața în care intraseși ca-ntr-o mănușă orb văzând cum veșnicia în care crezuseși începe târziu și se termină repede * ca o cămilă în urechile acului mă simt în această lume înaltă și largă lume, zidire-n zidire unde clipa cea repede se face timp deodată pururea/ puțin prea devreme pururea/ puțin prea târziu și oarecum de prisos * maria a somnului, cine îți va spune ție - mătură-ți pașii? pașii tăi ca o cale lactee ei se duc
Mircea Cau by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/10214_a_11539]
-
aveau domeniul era bine știut doar neliniștea că dacă totuși vor fi ele cele alungate în cele din urmă domeniul să rămînă fără fisură neîmpărțit iar tot ce au agonisit pînă aici risipit să nu fie drept mărturie să stea zidirii lor în poem la urechile lui ajunseseră însă toate acestea astfel că atunci hotărî printr-un semn știut și văzut doar de cele în pîrgă să cheme la el în ceas de seară tîrziu din locul ei de pîndă de la
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
fără speranță de ieșire printr-un labirint de proporțiile unei țări. Planul acestui traseu inițiatic e cunoscut doar de un personaj insignifiant, de un portar (umil travestit pentru Hermes) care-i oferă voievodului un fir al Ariadnei. Toposul căutat pentru zidirea mînăstirii se înfățișează cotropit de o vegetație care-l ascunde vederii, alcătuită din trestie, răchită, papură. E ca un complot al lumii vegetale împotriva spiritului creator, un protest tacit împotriva tentativelor de afirmare a umanului constructiv. ,,Zidul părăsit" poate fi
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
rațiunii zămislește Sfincși". În același diapazon, examinarea temei cinegetice în producția lui Sadoveanu cuprinde și prezența biblicului vînător Nemrod, în nu mai mică măsură păcătos decît strămoșul Adam. „Virgiliu, însoțitorul lui Dante, uită de isprăvile primului viteaz și vînător, imputîndu-i zidirea Turnului Babel care a dus la pierderea idiomului primar Ur-Sprache eveniment considerat de George Steiner ca fiind «o a doua cădere a omului, în unele privințe la fel de tristă ca și prima»". Ne amintim că, odinioară, Cornel Regman „vîna" cu voluptate
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
o tot săgetează cu privirea-i de jar!// Materia vine prăbușindu-se ca o apă./ Mîinile, mistriile, scripeții nu mai prididesc,/ bradul verde și tînăr se înalță într-o clipită,/ un vîrf înfigîndu-și-l în cer altul/ în inima pămîntului, văluroasă" (Zidirea bradului verde). Semnificativ, textul își pierde prerogativele de abstracție, de lume secundă, amestecîndu-se printre lucrurile lumii ca atare, năzuind la statutul primordial, la misterul ireductibil al acestora: , Multe hîrtii s-au adunat pe masa mea de lucru,/ o adevărată molimă
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
unei mari biserici - Biserica Neagră“, nota Nicolae Iorga într-o evocare a călătoriei sale la Brașov, în 1905. Biserica Neagră nu s-a numit de la început astfel, pentru că n-a fost dintotdeauna... neagră. Se chema Biserica Sfintei Fecioare Maria și zidirea ei a început către sfârșitul secolului al XIV-lea (există o atestare din 1377). Construcția bisericii s-a întins pe o lungă perioadă de timp, clădirea fiind extinsă, consolidată, refăcută adesea după cutremure, dintre care cel din 1590 pare să
Agenda2004-8-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282107_a_283436]
-
Ep. 135, 1 (PSB 19, 318; PG 32, col. 572); Ep. 135, 2: „De aceea și noi, care nu ne lăsăm antrenați la scris din dorul după măriri deșarte, ci doar cu intenția de a lăsa fraților noștri sfaturi de zidire sufletească” (PSB 19, 319; PG 32, col. 573); Ep. 339 (PSB 19, 607-608; PG 32, col. 1084); Hom. in quadr. mart., 2: „Cuvântările de laudă întru pomenirea sfinților nu se vor supune regulilor oratorice ale cuvântărilor de laudă. Că oratorii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sau cămările. în schimb au avut grijă să ne umple rafturile bibliotecilor cu scrierile lor. Zilele trecute și dl Constantinescu și-a făcut apariția pe rafturi cu patru volume groase, cumulînd 3.500 de pagini sub titlul " Timpul dărîmării, timpul zidirii". Lansarea a avut loc la Ateneu, într-un cadru select, prefațată de un film documentar despre autor - aplaudat de peste 1000 de admiratori. Din sala arhiplină au lipsit totuși cîteva piese arheologice importante atît în timpul dărîmării sale, cît și în timpul (aici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
prefațată de un film documentar despre autor - aplaudat de peste 1000 de admiratori. Din sala arhiplină au lipsit totuși cîteva piese arheologice importante atît în timpul dărîmării sale, cît și în timpul (aici autorul a fost comparat ba cu Manole, ba cu Ana) zidirii. Au lipsit cei trei premieri numiți de dl Constantinescu: Ciorbea, Vasile și Isărescu - semn că timpul vindecării n-a sosit încă." Comentatoarea îi reproșează pe un plan subțire fostului președinte, printre altele, că "amintirile sale costă 1,6 milioane de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
simplu zădărnicia, calpa ordine alfabetică ce n-ar putea suprima babilonia conținutului fatalmente haotic prin renunțarea la ordinea reală a spiritului. propozițiile au aerul constrîngător al unei polemici subiacente cu teoreticianul literaturii domiciliat la Cluj: "Enciclopedia are ceva din titanismul zidirilor ce vor să sfideze cerul. Turnul Babel este imaginea care prezidează o asemenea construcție, și babilonia cuvintelor, în care enciclopediștii vor să pună cea mai simplă, mai umană, mai artificioasă dintre ordini, cea alfabetică, această babilonie rămîne ireductibilă chiar dacă domesticită
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
al masivului Gilău, în bazinul superior al Someșului Cald, citesc într-o astfel de scriere, când undele lacului de acumulare scad, din funduri de ape răsar turla și zidurile vechii biserici de piatră. Atunci, probabil ca într-o amarnică vrajă, zidirile celor de demult se înalță iarăși spre Cer și își cer iarăși locul lor uzurpat de sub Soare. Revin, cu o majestuoasă nepăsare la timpul și vremurile scurse, iarăși spre vechile lor rosturi, încercând să aminteasc doar că a apelor vremelnicie
Dintre ape... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10775_a_12100]
-
vremurile scurse, iarăși spre vechile lor rosturi, încercând să aminteasc doar că a apelor vremelnicie este, din când în când, biruită de taina fără margini a Luminii chemătoare. Această Lumină care, nu știu de unde venită, face ca oamenii de demult, zidirile și gândurile lor, chemările și încercările lor, amintirea lor întăritoare să nu se lase îngropate sub nici o apă, sub nici o dună, sub nici un mormânt. Încerc acest tonic sentiment aproape zilnic, răsfoind ziare de demult, scrieri vechi, felurite însemnări de odinioară
Dintre ape... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10775_a_12100]
-
brîu lat de piele aurită - notează Ulysse de Marsillac prin anii 1860 -, plin cu pistoale cu mîner de argint, pumnale și iatagane cu mîner de fildeș, etc.".2 În 1825, aflîndu-se la Viena, Dinicu Golescu este entuziasmat de "acea mare zidire întru care este strînsoare de arme". Boierul muntean descrie muzeul vienez de arme ca un bun cunoscător. Aici "sînt odăi închipuite ș= amenajateț și săli mari cu stîlpi, toate numai de arme ș...ț: pușci, pistoale, săbii, iatagane și alte
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
evenimente remarcabile. Memorabilă a rămas personalitatea celui care a înființat clubul, în ianuarie 1980, și după trecerea în eternitate i-a lăsat numele și o parte din visele și năzuințele sale temerare: profesorul dr. doc. Valeriu Pintea. Două momente de înaltă zidire ale prestigiosului club elitar, ce după sfertul de veac s-a modelat și a reușit să-și adjudece aura cluburilor britanice, două momente așadar, au marcat recenta întrunire de la Casa Municipală de Cultură: apariția primită cu emoție a volumului aniversar
Agenda2005-49-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284465_a_285794]
-
Ghizela. Primul primar atestat a fost George Roșca, în 1860. Actualul primar este dl Ioan Ursu, din 2000. Fosta primărie a fost construită în timpul mandatului primarului Iosif Ursu, și anume între 1926 și 1928. Clădirea găzduiește astăzi dispensarul uman. Anul zidirii bisericii ortodoxe ar fi 1796 sau 1797. Ceea ce este cert e data sfințirii de către episcopul Nicolae Putnic, la 6 august 1797. Hramul se sărbătorește pe 8 septembrie, de ziua Nașterii Maicii Domnului. Primul preot (1786) a fost Marius Mitar. La
Agenda2005-22-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283752_a_285081]
-
auditoriu să spună mai mult decât vrea. Nicolae Breban, creatorul de fantasme însuflețite, vorbește totul, divaghează neobosit, se supune, conceptiv, cauzalității, dar crede și în existența a „milioane de lucruri inutile, trăind în ele însele, melodioase, fericite, senine”. De aici, „zidirea de casă tătară”, ca la Liviu Rebreanu - conceptivul prin excelență; dar sunt de adăugat aici Camil Petrescu ori Hortensia Papadat- Bengescu, conceptivi-holografici, desfășurările lor epice repliindu-se periodic în fine sondări psihologice -, însă alcătuită din relații spațiale de o rigiditate
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
care solicită luarea de măsuri pentru opritul cerșetoriei (mijloc de răspândire a bolilor), înființarea de spitale și azile pentru cei bolnavi și nevoiași, îndeamnă timișorenii să clădească locuințe din cărămidă și să izoleze persoanele bolnave. În scopul creării fondurilor pentru zidirea unui spital, orașul cedează o parte din venitul său, iar fiscul, o parte din darea asupra monopolului vânzării... berii. Din această sumă, augmentată prin colecte și donații, în anul 1757 se ridică spitalul civil comunal în actuala stradă Mărășești. Timișoara
Agenda2003-30-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281294_a_282623]
-
1867 -, „în socoți nu e nici o potrivire, cheltuielile nu sunt în regulă, rațiile de mâncare mici, din meniu lipsesc ouăle, cafeaua, tratamentul bolnavilor e în mâna a șase surori dure și proaste(!?) După 1883 se încep din nou tatonările pentru zidirea unui nou spital, în afara zonei Cetate. În acest scop se fac planuri, devize, studii de către o comisie care vizitează spitalele din Viena, Dresda, Berlin, Hamburg. Eforturi inutile, căci faza de intenție nu este depășită. Abia în 1920, neîncăpătorul spital de
Agenda2003-30-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281294_a_282623]