1,910 matches
-
document de la mijlocul veacului al XIX-lea se menționează că pe turnul bisericii era trecut anul 1776, probabil anul unei reparații efectuate la turn sau poate chiar momentul înălțării lui. Biserică avea un iconostas cu icoane din 1796 executate de zugravul Constantin care mai lucrase pentru acest lăcaș de cult și în urmă cu mai multe decenii. Biserică este demolată în anul 1928 când a fost edificata actuala biserică, tot de lemn, din materialul celei vechi. Biserică are hramul "Bună Vestire
Biserica de lemn din Țohești () [Corola-website/Science/313250_a_314579]
-
friza mucenicilor. În același spirit, al tradiției bizantine, este și pictura tâmplei, dispusă în frize: Răstignirea, Apostolii în arcade pe colonete; Proorocii, uneori pe două registre. Dacă data executării picturii, 1829, se mai citește din pisania, în rest curățată, numele zugravului Mihai de la Abrud, este transmis prin informația locală. Merită a semnala din podoabele rămase de la lăcașul anterior, remarcabila icoană prăsnicar, de factură cultă, cu o scenă centrală, înscrisă în partea superioară într-o arcadă polilobă, și altele marginale, cuprinse între
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
pe tâmplă. Două tipuri de ferestre, cu două tipuri de grilaje, originare, se decupează în pereții de lemn tencuiți la exterior. Pictura murală datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. La 1824 pictează la această biserică Irimie Ștefan Zugrav din Filea de Jos, căruia îi datorăm pictura de pe bolta naosului, iar la 1832 este prezent aici Ilie Pop, „pictor Surduc”, autorul unei cruci și al ușilor împărătești.
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
gravat cu decorații sub formă de frunze și numeroase tipărituri, care atestă legăturile intense pe care le avea această localitate cu centrele culturale din Țara Românească și Moldova. Decorul mural al bisericii din Borșa, datând din 1775, este opera unui zugrav ale cărui lucrări au puține legături cu tradiția din zona Maramureșului istoric. Programul iconografic este diferit de al celorlalte picturi maramureșene. Pe bolta naosului sunt înfățișate Sfânta Treime, Înălțarea Fecioarei și Cei patru evangheliști, restul spațiului fiind acoperit de numeroși
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
sfinților ierarhi sunt intercalați sfinți militari. Este prezentată o scenă din „Vechiul Testament": proorocul Natan îl mustră pe regele David. Programul naosului ilustrează pe un perete Patimile, iar pe celălalt pilde și minuni. Dintre patimi sunt alese zece episoade mai importante; zugravul respectă preferința localnicilor pentru anumite scene, cum este de exemplu „Iuda primind banii de la trei arhierei”. Timpanul peretelui vestic înfățișează în centru pe Maica Domnului protectoare încadrată de Înălțarea sfântului Ilie și un Sfânt stâlpnic, iar în registrul următor, două
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
de pe urmă (pe peretele nordic) și Pilda celor zece fecioare. Pe boltă se mai poate distinge, într-un cerc mare, o scenă cu Ridicarea din Mormânt a lui Iisus, în culori vii, ce trădează o bună stăpânire a penelului de către zugrav. Un număr de icoane ne vorbesc de activitatea zugravului Alexandru Ponehalschi, în jurul anului 1772, și la această biserică.
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
fecioare. Pe boltă se mai poate distinge, într-un cerc mare, o scenă cu Ridicarea din Mormânt a lui Iisus, în culori vii, ce trădează o bună stăpânire a penelului de către zugrav. Un număr de icoane ne vorbesc de activitatea zugravului Alexandru Ponehalschi, în jurul anului 1772, și la această biserică.
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Fragmente ale picturii interioare parietale se păstrează fragmentar în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschiva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. Între anii 1969-1970, monumentul a fost reparat prin grija Direcției monumentelor istorice, iar în anul 1994 a fost reacoperit cu draniță de stejar, de către o echipă de meșteri locali.
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
poligonal decroșat. Turnul prismatic de deasupra pronaosului era înzestrat cu galerie deschisă, cu câte două arcade semicirculare pe fiecare latură. Coiful octogonal pornea de pe o bază pătrată. În patrimoniul bisericii existau două icoane pe lemn, pictate la 1722 de Vasile Zugravul din Sânmihaiu Almașului: Arhanghelul Mihail și Maica Domnului cu Pruncul. Pe dosul acestor icoane se puteau desluși inscripții cu caractere chirilice. Pe icoana Arhanghelul Mihail scrie: „astă icoană a(u) făcută Va(sile) Zugravul...Ion Ale(xandru) Toader Mi(hai
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
lemn, pictate la 1722 de Vasile Zugravul din Sânmihaiu Almașului: Arhanghelul Mihail și Maica Domnului cu Pruncul. Pe dosul acestor icoane se puteau desluși inscripții cu caractere chirilice. Pe icoana Arhanghelul Mihail scrie: „astă icoană a(u) făcută Va(sile) Zugravul...Ion Ale(xandru) Toader Mi(hai)...noi să le fie pomană în veci leat 1722. Icoana a fost parțial repictată la 1791, după cum reiese dintr-o inscripție de pe spatele panoului: „Această icoană au plătit Bote Vasilică, Bote Toader, Bote Tifor
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
Mi(hai)...noi să le fie pomană în veci leat 1722. Icoana a fost parțial repictată la 1791, după cum reiese dintr-o inscripție de pe spatele panoului: „Această icoană au plătit Bote Vasilică, Bote Toader, Bote Tifor, Bote Todor. Bote Lup Zugravul au înfru...țoșat 1791.” Pe icoana Maria cu Pruncul, zugravul a scris: „Ghilipa Filip Vasile, Ghilipa Macovei iastă icuna este făcută de mâna loi Vasile Zugravul...să hie pomană...veci anno...leat 1722.
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
1722. Icoana a fost parțial repictată la 1791, după cum reiese dintr-o inscripție de pe spatele panoului: „Această icoană au plătit Bote Vasilică, Bote Toader, Bote Tifor, Bote Todor. Bote Lup Zugravul au înfru...țoșat 1791.” Pe icoana Maria cu Pruncul, zugravul a scris: „Ghilipa Filip Vasile, Ghilipa Macovei iastă icuna este făcută de mâna loi Vasile Zugravul...să hie pomană...veci anno...leat 1722.
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
Această icoană au plătit Bote Vasilică, Bote Toader, Bote Tifor, Bote Todor. Bote Lup Zugravul au înfru...țoșat 1791.” Pe icoana Maria cu Pruncul, zugravul a scris: „Ghilipa Filip Vasile, Ghilipa Macovei iastă icuna este făcută de mâna loi Vasile Zugravul...să hie pomană...veci anno...leat 1722.
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
ea restaurată de pictorul Norocea, I. Mihail și Teodorescu. Au fost scoase la lumină frescele de secol XIV, care fuseseră acoperite cu două sau chiar trei straturi de zugrăveli noi. Cu această ocazie, a fost descoperită la baza turlei semnătura zugravului Pantelimon datând din 1827. Pentru construcția bisericii Domnița Bălașa din București, care a durat din 1881 până în 1885, planurile de arhitectură au fost întocmite de Alexandru Hristea Orăscu împreună cu Carol Benesch și Hartman și au fost avizate de André Lecomte
André Lecomte du Noüy () [Corola-website/Science/314068_a_315397]
-
al altarului cuprinde: Sfânta Troiță, pe boltă, iar pe pereți: Is.Hs. pâinea vieții, Năframa Veronicăi, între Arhanghelii Mihail și Gavril, Ioan Botezătorul și Sfinții Părinți. Deteriorată de vreme, afectată de intervenții, pictura altarului pare, mai degrabă, lucrarea lui Gligor zugravul, autorul icoanei Sf. Nicolae cu împărații Constantin și Elena, pe care, în 1887, a cumpărat-o Constantin Apostol, cât și al aceleia cu Sf. Sava și Sf.Nicolae. De la o icoană din secolul al XIX-lea,s-a refolosit suportul
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
ani mai târziu. În ceea ce privește numărul credincioșilor, șematismul pe anul 1840 arată că la Oradea trăiau în acel an 402 ruteni greco-catolici. Biserica era folosită și de românii greco-catolici din Oradea. La 20 octombrie 1788 a fost încheiat un contract între zugravul Ioan Buda și reprezentanții comunității rutenilor din Oradea, contract în baza căruia a fost efectuată pictarea iconostasului bisericii. În anul 1948 lăcașul a trecut în folosința Bisericii Ortodoxe Române. În timpul regimului comunist edificiul a fost mascat prin construirea unui bloc
Biserica Sf. Brigita din Oradea () [Corola-website/Science/313356_a_314685]
-
o parte sunt pe sticlă), merită atenția specialiștilor. Ușile împărătești, cu reprezentarea‚ „Blagoveșteniei Precistii”, datată 1799, ca și icoanele mari: Blagoveștenia, Deisis, Maria cu pruncul, Sfântul Nicolae, îngăduie, în pofida intervențiilor ce li s-au adus, recunoașterea autorului lor - Toader Popovici zugrav. A rămas răzleață, dintr-o friză anterioară, icoana Deisis, bogat ornată cu rozete în relief, între profil și chenarul în frânghie; ea prezintâ analogii cu icoana, din 1719, de la Nadășa.
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
cele de pe Valea Nirajului, numărul românilor a scăzut dramatic, aproape în totalitate ( în Crăciunești, Sântandrei, Troița, Vălenii). Ctitoria de la Pănet este cunoscută de mai bine de două secole și jumătate. După ușile împărătești, datate la 1740 cu semnătura lui „Comeniu zugrav” și după icoana semnată de același pictor în 1742, o putem data ante quem anului 1740. Conform tradiției din bătrâni biserica ar fi fost adusă de la Nazna, fără a se cunoaște data când s-a săvârșit mutarea. Biserica atrage atenția
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
prispa, adăugată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, la care doi stâlpi sculptați au rămas la forma lor originală, ei, ca și prestolul-masa altarului-putând fi atribuiți aceluiași meșter. Decorația picturală a bisericii este și ea deosebită, fiind creația unor cunoscuți zugravi din secolul al XVIII-lea. Îi întâlnim pe zugravii Ioan și Gheorghe, care pe la 1740, pe lângă altele pictează „Plângerea lui Iisus”, dar și pe Toader zugrav, cu icoane ca „Învierea lui Hristos”, pictată la jumătatea secolului al XVIII-lea, „Sf.
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
care doi stâlpi sculptați au rămas la forma lor originală, ei, ca și prestolul-masa altarului-putând fi atribuiți aceluiași meșter. Decorația picturală a bisericii este și ea deosebită, fiind creația unor cunoscuți zugravi din secolul al XVIII-lea. Îi întâlnim pe zugravii Ioan și Gheorghe, care pe la 1740, pe lângă altele pictează „Plângerea lui Iisus”, dar și pe Toader zugrav, cu icoane ca „Învierea lui Hristos”, pictată la jumătatea secolului al XVIII-lea, „Sf.Vasile cel Mare” și „Sf.Teodor Tiron”. Însă cel
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
aceluiași meșter. Decorația picturală a bisericii este și ea deosebită, fiind creația unor cunoscuți zugravi din secolul al XVIII-lea. Îi întâlnim pe zugravii Ioan și Gheorghe, care pe la 1740, pe lângă altele pictează „Plângerea lui Iisus”, dar și pe Toader zugrav, cu icoane ca „Învierea lui Hristos”, pictată la jumătatea secolului al XVIII-lea, „Sf.Vasile cel Mare” și „Sf.Teodor Tiron”. Însă cel care a realizat prețioasa decorație pictată, într-o manieră bizantină, este Comeniu zugrav. Ușile împărătești sunt realizate
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
dar și pe Toader zugrav, cu icoane ca „Învierea lui Hristos”, pictată la jumătatea secolului al XVIII-lea, „Sf.Vasile cel Mare” și „Sf.Teodor Tiron”. Însă cel care a realizat prețioasa decorație pictată, într-o manieră bizantină, este Comeniu zugrav. Ușile împărătești sunt realizate în anul 1740, cu scena „Bunei Vestiri”, „Sfântul Arhanghel” precum și „Fecioara Maria” fiind înfățișați pe un fundal arhitectonic, așa cum îl întâlnim în pictura renașterii italiene. Concomitent este realizată și friza de prăznicare. Tot la 1740 pictează
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
cu chipuri de sfinti militari (Teodor, Ipatie, Gheorghe, Tiron, Dimitrie etc.) și cuvioșii Teodesie de la Peștera, Antonie cel Mare. Celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea îi aparține și decorația pictată a navei, rod al colaborării unor zugravi din centrul artistic al mănăstirii Băița. Merită reliefate, din programul iconografic, patimile apostolilor, alături de cele ale lui Isus Hristos și pilda fecioarelor. Suprafața bolții este împărțită în registre, prin chenare florale, orizontale si transversale. În altar, figurile sfinților părinți sunt însoțite
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
din bârne de brad late de circa 30 de cm) sunt autentici, singurele părți care au fost refăcute cu ocazia mutării din Sava, în anul 2009, fiind acoperișul și turnul clopotniței. Biserica, aflată atunci în Sava, a fost repictată de zugravul Dionisie Iuga din Nicula, și resfințită la data de 14 august 1879 de către episcopul de Gherla, Ioan Sabo.
Biserica de lemn din Sava () [Corola-website/Science/313989_a_315318]
-
când s-a amplasat crucea deasupra turlei. Lucrările de construcție ale catedralei au durat 34 ani, la conducerea lucrărilor succedându-se în această perioadă (1927-1961) opt preoți sau administratori parohiali: pr. Dimitrie Cărbune, pr. Vespazian Reuț, administrator parohial dr. Ioan Zugrav, pr. Gheorghe Cojocar, administrator parohial Victor Cocinschi, pr. Ioan Breabăn, administrator parohial Oreste Gherasim și pr. Miltiade Iftode. În primii ani, lucrările s-au desfășurat într-un ritm alert, fiind încetinite în perioada 1930-1933 ca urmare a crizei financiare mondiale
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]