21,363 matches
-
-se entuziasmat și cucerit de obiectivitatea metodei pavloviene a condiționării. Mult mai rezervat, însă, s-a dovedit Pavlov, și întregul curent reflexologic față de el și behaviorismul pe care-l reprezenta, față de soluția pe care o propunea acest curent, care punea accent pe direcționarea spre reușită sau performanță a intenționalității animalului de experiență. Adaptarea în accepțiune behavioristă însemna reușită, chiar dacă în accepțiune inițială această explicație nu făcea distincție între reușita animalului aflat în angrenajul natural al luptei pentru existență din natură și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
anii '30 ai secolului XX, teritoriul american a devenit domeniul de extensie al diverselor tendințe psihanalitice. Cea mai consistentă și interesantă a fost cea culturalistă, în esență fidelă întemeietorului ei, lui S. Freud. Era o tendință de dezvoltare în care accentul era pus pe substanța subiectivă bogată a relațiilor omului cu natura și societatea. Unii dintre aceștia erau americani, alții însă erau imigranți, refugiați din fața nazismului german (Eeick Fromm, Karen Horney). Frământările sociale din Europa antrenau din plin problematica formulată inițial
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu deosebire în Moldova, începând cu perioada următoare secolului al XI-lea, aducând un interes crescut pentru cunoașterea sufletului din perspectivă religioasă, creștină. Stările sufletești ale oamenilor au fost plasate pe principalele axe de confluență dintre materialitate și idealitate, cu accentul pus pe originea divină a lumii, a sufletului. Pe această linie s-a născut și fundamentat perspectiva teologică asupra vieții și sufletului, centrată pe sanctificarea naturii divine a omului, cu accentul pus pe modul de generare a unor "complexe de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
principalele axe de confluență dintre materialitate și idealitate, cu accentul pus pe originea divină a lumii, a sufletului. Pe această linie s-a născut și fundamentat perspectiva teologică asupra vieții și sufletului, centrată pe sanctificarea naturii divine a omului, cu accentul pus pe modul de generare a unor "complexe de conștiință" aparte, trăite în momente de cumpănă decisive ale vieții, cum sunt cele al nașterii, al căsătoriei sau morții. A fost realizată o cunoaștere psihologică implicită, care a formulat problema puterii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
modestă a studiilor dedicate priming-ului și o stagnare evidentă a studiilor despre agenda setting, după cum ilustrează graficul de mai jos: Figura 4: Evoluția studiilor dedicate "agenda setting", "priming" și "framing"2 O mare parte din literatura recentă dedicată cadrajelor pune accentul pe informația politică din cadrul știrilor de televiziune (Iyengar, 1996). Maxwell McCombs, Donald Shaw și David Weaver (1997) susțin că, prin intermediul cadrajelor, se stabilește o agendă de nivelul al doilea (engl. second level agenda), constând în legăturile dintre caracteristicile proeminente ale
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
trei direcții sunt reprezentate de: a) studiile sociologice obișnuite; b) studiile despre economia politică a știrilor; c) abordările culturale ale știrilor (Schudson, 2003, p. 36). Cel mai avansat cadru de gândire privind știrile rămâne însă sociologia producerii știrilor, care pune accentul pe relațiile, pe rutinele de lucru și pe alte interacțiuni dintre jurnaliști și organizațiile sau structurile cu care interacționează. În plus, abordarea sociologică a accentuat rutinele profesionale de care se servesc jurnaliștii și a sondat tipurile de public cărora li
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
acestei tipologii, identifică patru tipuri de atitudini: 1) paternalismul îi reunește pe cei care estimează că este de datoria lor să educe audiența, ale cărei nevoi, motivații sau interese devin în acest context lipsite de importanță; 2) specializarea, în care accentul cade pe concentrarea asupra acelor segmente cărora li se cunosc nevoile și interesele; 3) profesionalizarea și mediacentrismul; evocă credința jurnaliștilor că sunt singurii capabili să decidă conținutul media, că știu mai bine decât membrii audienței în ce trebuie să conste
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
2004). Acesta vorbește, în funcție de orizontul teoretic al cercetării, de patru tipuri de orizonturi care guvernează selecția știrilor: * orizontul teoretic, în care rolul selectiv al jurnalistului este explicat prin raportarea la trăsăturile sale caracteristice, individuale ori profesionale; * orizontul teoretic, în care accentul cade pe aspectele instituționale (caracterul instituțional al știrilor); * orizontul teoretic, în care se apelează la valoarea știrilor, considerându-se că evenimentele dictează cu adevărat importanța și selecția știrilor; * orizontul teoretic, al relațiilor complexe dintre mass-media și societate. Pentru Gans, jurnalismul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
privitorii (Iyengar și Kinder, 1987). Dat fiind că principalele surse de știri pe perioada campaniei sunt chiar candidații, aceștia sunt în poziția privilegiată de a influența simultan și agenda publicului și agenda mass-mediei. Una dintre extensiile teoriei agenda setting pune accentul pe criteriile folosite de alegători atunci când îi evaluează pe candidați. Acest proces al modificării criteriilor de evaluare ca urmare a expunerii la mesajele media a fost investigat de o serie de studii experimentale sau non-experimentale. Spre exemplu, autorii americani Shanto
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
concluziile sunt dificil de generalizat. Astfel de aspecte indică necesitatea unor cercetări ulterioare, care să delimiteze cu mai mare precizie efectele cadrajelor în timp. O vulnerabilitate a studiilor dedicate cadrajelor media se leagă de fragmentarea abordărilor curente; unele studii pun accentul numai pe conținutul cadrajelor, în timp ce altele se limitează la a le măsura efectele, ignorând conținutul propriu-zis. Anumiți autori au propus un model integrator al cadrajelor din media. Acest model surprinde atât producerea, conținutul, cât și efectele cadrajelor (de Vreese, 2005
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
est encore plus forte dans le cas des conflits manqués de civilité qui portent sur un sujet intrusif. Afin de distinguer encore plus en détail les effets des encadrements médiatiques des conflits politiques, dans une deuxième partie de la recherche l'accent est mis non sur le contenu de l'information médiatique mais sur les caractéristiques personnelles de l'auditoire. Puisque les individus ne sont pas homogènes en termes de connaissances ou de motivation pour réfléchir à un problème, ils ne sont
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mitologice, ea este mai întâi un discurs al semnificării. Din această perspectivă, limbajul filosofic dobândește caracterul unui metadiscurs care are ca obiect semnele altui discurs, iar trecerea de la experiența sacră, evocată de mit, la experiența profană, cotidiană, echivalează cu deplasarea accentului de pe o polisemie lărgită, neîngrădită, favorizând ambiguitatea, pe o polisemie reglată prin delimitări conceptuale. Autonomizarea limbajului filosofic în raport cu limbajul artistic are ca premisă reinterpretarea propriilor semnificații, a problemelor definitorii, aplecarea reflexivă asupra propriei naturi. Față de limbajul literar, caracterizat prin jocul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
deține, redescoperindu-se astfel valențele expresive ale limbii și reinventarea cuvântului degradat prin supralicitarea sa în discursul obișnuit. Asistăm astfel la o răsturnare a raportului dintre funcțiile pe care le îndeplinește limba în celelalte domenii de cunoaștere: de la primatul referențialității, accentul se deplasează pe expresivitate. Spre deosebire de limbajul politic, limbajul poetic nu mai este guvernat de interesele emitentului, nu mai țintește persuadarea publicului receptor, ci propune o reinventare a semnului verbal, o întoarcere la puterile mitice ale cuvântului care nu se mai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dimensiune subiectivă. Metafora politică pierde virtuțile metaforei poetice, devenind vulgară, în sensul etimologic al cuvântului, și laborioasă, iar importanța ei nu rezidă în frecvență, ci în locul pe care îl ocupă în economia manifestării discursive. Comunicare oblică, deplasare de sens, plasticitate, accente de subiectivitate sunt doar câteva dintre trăsăturile pe care metafora le conferă manifestărilor discursive din spațiul politic. Rolul ei este acela de a prezenta faptele "în calitate de", în baza unei relații de asemănare care generează deplasarea de sens: a vorbi despre
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sub o anumită grilă ideologică, grilă schimbată în anii stăpânirii bolșevice. Din păcate, în ambele cazuri, fără apelul responsabil la articolele poetului"225. Analiza contrastivă a activității publicistice de la Timpul și a celei desfășurate la Curierul de Iași relevă deplasarea accentului de pe expunerea evenimentelor de politică externă pe dezbaterea problemelor vieții politice interne, în contextul mutațiilor care au loc la nivel național. Activitatea editorială de la Timpul se distinge prin amplificarea discursului critic și accentuarea vervei polemice, prin amploarea studiilor abordând subiecte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
argumente din domeniul naturii, jurnalistul consideră că evoluția lentă, graduală, este singura soluție pentru realitățile țării noastre: "Cine-și închipuiește a putea progresa prin salturi nu face alta decât a da înapoi"296. Lectura articolelor evidențiază viziunea gazetarului despre evoluție: accentul nu cade pe trecerea de la o stare veche la una nouă, ci pe conservarea stărilor trecute, în condițiile în care acestea și-au demonstrat deja viabilitatea. Conștient însă de imposibilitatea pasului înapoi, Eminescu concepe trecutul ca pe o sursă de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în epoca studiilor universitare, cu o concepție social-politică definitiv conturată și nu vom constata abateri de la ea pe întreg parcursul gazetăriei sale"299. Așa se explică constantele la nivel tematic, care străbat ca un fir roșu întreaga publicistică eminesciană, dincolo de accentele sesizabile într-o etapă sau alta a carierei jurnalistice. Variabilele țin mai degrabă de nivelul expresiei jurnalistice, care câștigă în siguranță și virulență până în 1883, anul de cumpănă al marelui creator. 4.3.4. Mijloace de semnificare Mijloacele de semnificare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de justețea afirmațiilor sale și pe care îi atrage ca martori în dezbaterea ideilor. Eminescu angajează adevărate dialoguri cu publicul cititor, mizând pe claviatura unui retorism familiar, bine regizat și cu mijloace stilistice variate (fraze exclamative și interogative, dublate de accente ironice), capabile să suscite și să mențină interesul receptorului: "Este oare un singur cititor care să crează cumcă un om de condiția socială și de cultura d-lui general Manu ar putea întrebuința în Parlament un cuvânt care să nu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o ordine socială, constituindu-se în mijloc de înțelegere a socialului și a răspunsurilor grupurilor și indivizilor la sistemul social. De pe funcția iconică, de reprezentare a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, publicistica eminesciană deplasează accentul pe dimensiunea evaluativă, critică, a evenimentelor de pe scena politică, și pe componenta prescriptivă, de propunere a unor soluții pentru problemele sociale și politice cu care se confruntă societatea românească. Dincolo de conținuturile informative, limbajul politic eminescian vizează efecte de avertizare, confesiune
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care semnează majoritatea editorialelor. În 1870, publicația ajunge sub conducerea lui C.D. Aricescu, urmat de B.V. Vermont și de Gr.H. Grandea. Printre semnatarii articolelor de polemică politică se află Gr. Alexandrescu și Pantazi Ghica, ale căror texte se remarcă prin accentele satirice și critice la adresa vieții politice românești. Ca și celelalte publicații ale vremii, Pressa înglobează, pe lângă articolele politice, materiale literare vizând cultivarea gustului artistic al cititorilor. Particularități ale limbajului politic cultivat de presa secolului al XIX-lea Publicistica dezvoltată la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
explicit două tipologii la nivel de recepare: cititorul tendențios, care atribuie jurnalistului concepții și atitudini mistificatoare, și cititorul ideal, capabil să descifreze și să se plieze pe strategiile discursive ale gazetarului. Din punct de vedere pragmatic, publicistica eminesciană marchează deplasarea accentului de pe funcția referențială a limbajului publicistic, de reprezentare a realităților sociale ale secolului al XIX-lea, pe funcția interpretativă, de evaluare a actelor și actorilor politici ai vremii. Conștient de potențialul performativ al cuvântului, jurnalistul Eminescu pledează pentru o retorică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Popa, Mircea, (1999), Mihai Eminescu. Contextul receptării, Editura Timpul, Reșița. Popovici, D., (1989), Studii literare, VI, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Putnam, Hilary, (1975), Langage and reality, 2 vol., C.U.P., Paris. Rad, Ilie, (2008), Incursiuni în istoria presei românești, Editura Accent, Cluj-Napoca. Rad, Ilie (coord.), (2009), Limba de lemn în presă, Editura Tritonic, București. Radu, Pavel Gheo, (1998), "Eminescu suntem noi...", în Dilema, nr. 265, p. 8. Rastier, François, (1972), Idéologie et théorie des signes, Mouton, Paris. Rastier, François, (1987), Sémantique
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tendința inversă spre o anumită acțiune asupra lumii, prin exemplu și propovăduire, cu ordinul de la Prémontré, fondat de Sfîntul Norbert în regiunea orașului Laon în 1120; și mai ales tendința spre întoarcerea la puritatea primitivă după regula sfîntului Benedict, punînd accentul pe sărăcie și pe fuga de lume, cu ctitoria de la Cîteaux, în Burgundia, în 1098. Reușita cistercienilor este legată în același timp de o inserare perfectă în spiritualitatea timpului și de strălucirea personalității Sfîntului Bernard, din 1112 pînă în 1153
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și în drepturi, venituri sau rente. Fisc. În Imperiul Roman desemna vistieria imperială. La popoarele barbare desemna tot ceea ce aparținea regelui, iar la Carolingieni a luat sensul de mare domeniu. Fiziocrație. Doctrină economică opusă mercantilismului și intervenționismului acestuia, ce pune accent pe agricultură și pe nevoia de libertate economică. Formariaj. Căsătoria în afara senioriei sau cu o persoană de condiție diferită. Taxă plătită pentru obținerea dreptului la o astfel de căsătorie (taxă caracteristică șerbiei). Forum. Centru al vieții politice și religioase a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Iftinchi, Jana Ghemeș, Valentina Acasandrei și Mihai Puiu, cunoscuți și apreciați astăzi prin participările la expozițiile de artă naivă la care nu de puține ori au obținut premii notabile. Faptul că la ședințele de lucru ale asociației se pune un accent deosebit pe originalitatea abordării temelor, discuția În colectiv a lucrărilor realizate, taberele de creație și nu În ultimul rînd căldura relațiilor prietenești, au condus la instaurarea unui climat favorabil activității de creație care a facilitat conturarea unui stil propriu, fiecare
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]