17,219 matches
-
ținut multă vreme într-un loc unde nu avea nimic de făcut, când obține în sfârșit o promisiune că îl poate vedea cineva care să-l trimită la locul său potrivit pregătirii sale, Gleb își pierde simțul măsurii. Ajunge să alerge după un tren care-i cât pe ce să-l zdrobească, dar în ultima secundă reușește să se arunce deasupra, pe piatra din tren unde oameni sărmani dar simțitori îl repun pe picioare. Sărăcia și necazul acestor oameni simpli nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
revoltă. Acceptă mai degrabă să se retragă din fața răului decât săl înfrunte. Răul vine dintr-o ideologie pe care un lider Lumea are o altă ordine, una dramatică, revoluția o întorsese cu susul în jos. În această lume absurdă, Gleb aleargă până la epuizare să-și câștige un loc al său, conform cu abilitățile și aspirațiile sale. Aleargă însă zadarnic, căci deși există câteva episoade în care norocul părea că-i surâde prin ochii unor vechi cunoștințe, toată zbaterea sa e inutilă. Iubește
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o ideologie pe care un lider Lumea are o altă ordine, una dramatică, revoluția o întorsese cu susul în jos. În această lume absurdă, Gleb aleargă până la epuizare să-și câștige un loc al său, conform cu abilitățile și aspirațiile sale. Aleargă însă zadarnic, căci deși există câteva episoade în care norocul părea că-i surâde prin ochii unor vechi cunoștințe, toată zbaterea sa e inutilă. Iubește Revoluția! este o foarte amară constatare că deși oamenii își caută sensul în noua ordine
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
te blestem, o, tu, Apis ceresc, chiar așa cum sunt, cu un picior în groapă. Ai folosit forța împotriva mea, fără să știi că nu mă plec în fața nenorocirii?” (p.122) După ce-și neagă Dumnezeul la care de atâtea ori alergase înainte ca la un tată, devine hulitor, și vrea să se lepede. Ba mai mult, recurge și la un blestem asupră-și: „Îmi voi blestema gândul dacă se va îndrepta din nou spre tine, și-mi voi sfârteca buzele dacă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
acopere fața înainte de a plânge. Apoi, pentru că și cel mai bun prieten al său, durduliu și pistruiat, ajunge să o mierlească. Să dea ortul popii. Să treacă la Hades. Să o cotească. Cu iubita lui hipioată, e simplu. Și ea alerga după un chel tatuat care aflase deliciul de a o părăsi din când în când. La răstimpuri deci, numai când era părăsită, iubita lui hipioată, îl vizita pentru a afla consolare în brațe generoase, și primitoare, dar și întrun pat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
acolo niciodată.). De unde vine spaima în fața muncii americane? Din lene, nu. Din viziunea mioritică asupra vieții, potrivit căreia mai ai nevoie și de un strop de timp și pentru reflexie? În firma americană, muncești cât e ziulica de mare, adică alergi, cari, ridici, așezi, etc., și după ce ai terminat tot ce părea că ai de făcut, mai cauți ceva de făcut, căci altfel, managerul, cu un zâmbet politicos, te întreabă dacă nu vrei să faci cutare lucru, și decât să te
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Este în neregulă pentru un est-european să se arunce în cheltuieli. Aici flerul îi funcționează ireproșabil. Banii electronici au înlocuit banii materiali, cash. Banii au devenit o abstracțiune. Cardul de debit și cardul de credit sunt marile păcăleli ale sistemului. Alergi prin magazine după reduceri, cumperi lucruri inutile doar pentru că sunt ieftine. Îți risipești banii pe nimicuri. Apoi muncești dublu ca să poți în week-end să-i risipești iarăși dezlănțuit. Gospodina sau gospodarul din România pleacă la piață cu bani cât să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
când "s-au împlinit toate câte au fost ursite"444). Există o împărțire cronologică a narațiunii care o urmează pe cea a calendarului popular, unde "Sâmedrul" și "Sângiorzul" împart anul în două anotimpuri egale. În tradiția populară, "Sf. Gheorghi când aleargă cu calul său împrejurul pământului, iarba înverzește, codrul înfrunzește, pământul se deschide și primăvara vine, dar Sf. Dumitru când aleargă împrejurul pământului, frunzele cad și omăt și iarna vine"445. Cel cu memoria prodigioasă, Lixandru (acesta este motivul pentru care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cea a calendarului popular, unde "Sâmedrul" și "Sângiorzul" împart anul în două anotimpuri egale. În tradiția populară, "Sf. Gheorghi când aleargă cu calul său împrejurul pământului, iarba înverzește, codrul înfrunzește, pământul se deschide și primăvara vine, dar Sf. Dumitru când aleargă împrejurul pământului, frunzele cad și omăt și iarna vine"445. Cel cu memoria prodigioasă, Lixandru (acesta este motivul pentru care, dintre toți foștii săi elevi, Fărâmă îl caută pe Lixandru), visător, poet, chinuit de misterul dispariției lui Iozi, învață limba
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
evanescentă, neutră 89. Dar actul acestei resorbții se spune în chiar întoarcerea sa în potență, dă de văzut desfacerea care pune - apocaliptic - temeiul unei noi faceri 90: "Prin pietrele roșii sclipind în deșert/ trupul meu trece cu aripi în nori/ aleargă prin orizonturi mărite/ se dezleagă de marile promisiuni/ și devine aer și umbră". Vederea respiră, spuneam, urmând însă mișcarea acestui spațiu curbat; expiră tot ceea ce e menit destrămării, se dezleagă de imaginile expirate ale sensibilului și inspiră golul în care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ținu bătrâna să sublinieze. A dracului hoașcă! Parc-o durea gura să vorbească, tocmai pe ea, care toată ziua dezgropa morții și-i lua pe toți din sus, de pe firul apei, de unde-i văzuse ea când erau copii, și când alergau prin viață goi pușcă, de li se zărea deopotrivă ce-aveau și-n cuta sufletului, și-ntre picioare. Marietei îi era ciudă că nu putea ascunde nimic de Chira, știrba asta cu toane și c-o gură trăncănind fără încetare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dată de la naștere, făptura ei fu traversată de un cutremur lăuntric ce o plonjă, de la înălțimea de turn medieval împietrit la care-și tortura torționarul, într-o scurtă levitație extatică. Explorând zenitul vindicației nimerise într-o bulă de antigravitație. Îi alergau prin vine mieri de pe pajiștile cu flori otrăvite ale uitării, ce-o conduceau complice și așezau cu grijă într-un iatac necunoscut, infinit de ospitalier, al propriului trup. El se rigidiză spasmodic de câteva ori, mai înainte de a se destinde
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
apucase un acordeon găsit prin preajmă și, ca pentru a pune bărbătește umărul la covorul fermecat ce-o purta pe ea pe deasupra tuturor abisurilor, slobozi din rărunchi: "Umblu noaptea prin Milano/ auiliu-u-u-u-u făăăă/ portofele să șutesc/ viața să-mi agonisesc". Alergând pe clapele instrumentului, mâna-i dezmorțită se ușură de bună parte din frustrările suferite recent. Pentru că în sufletul Marietei răsunau deja muzicile altor sfere, se simțise îmboldit să le acompanieze și el după pricepere. Ce, la nuntă, după darul nașului
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-i vadă cineva. Nu-i zise decât "vezi, ai grijă de ea, că nu-i maglavit!" și apoi își văzu de drum, fără vreo explicație, întrebare, sau constatare oarecare la adresa ei. Mai băgă mâna-n buzunar și în fața țâncilor ce alergau în jurul lui cu sâcâitorul lor "Ce ne-ai adus?" răspunzându-le și lor în același limbaj prozaic al obiectelor. Brățara și-o scoase Marieta imediat și-o puse la păstrare într-un loc tăinuit, de frică să nu i-o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
încăpățânat, nu vădea deloc înclinație spre matematicile egiptene dragi atenianului, însă se dovedi călăuzit de instincttul unui echilibru superior celui formalizat de ecuații. Cutremurele se împuținaseră, revenind la frecvența obișnuită; când pietrele clădirilor intrau în vibrația aducătoare de dezastru, Minotaurul alerga degrabă de-a lungul culoarelor palatului înspre temeliile lui învecinate cu Labirintul. Părea un șobolan dezorientat, fugind mereu în direcție greșită, în vreme ce toți ceilalți se repezeau aparent corect înspre ieșirea salvatoare. Cei de la curte puseră ciudățenia pe seama vârstei lui fragede
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pură de posibilități aflate inalienabil la purtător. Se zvântase de frica pe cale de a-l pătrunde cum s-ar scutura un câine de-o apă moartă. Tot ca un câine, fluidul umoral are un cap și-o coadă ce se-aleargă fără-ncetare, făcând să alterneze confuz în el viața și moartea. Vinele i se goliseră până la imponderabilitate; furase startul furului său, fusese înaintea lui cu un infinitezimal pas pe care, înfășurându-l ghem pe după sinele-i efilat cu o iuțeală
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
iar arătătorul sugera un băț ținut de alergătorul acefal. Ondine izbucni: Fetița cu cercul a lui Picasso!" și fața-i se lumină intens de bucuria recunoașterii. Tabloul o trăsese înăuntru: cu un picior în realitate și cu celalalt în fantezie, alerga după o imagine care și ea, la rându-i, alerga prin vinele ei. Marele scamator contemplă comoția cu mulțumire egocentrică. Cu neastâmpărul copilăriei urcat acum fără sfială în obraji, frumusețea femeii tangentă periculos pragul suportabilului. Atunci fu Rică lovit în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
izbucni: Fetița cu cercul a lui Picasso!" și fața-i se lumină intens de bucuria recunoașterii. Tabloul o trăsese înăuntru: cu un picior în realitate și cu celalalt în fantezie, alerga după o imagine care și ea, la rându-i, alerga prin vinele ei. Marele scamator contemplă comoția cu mulțumire egocentrică. Cu neastâmpărul copilăriei urcat acum fără sfială în obraji, frumusețea femeii tangentă periculos pragul suportabilului. Atunci fu Rică lovit în plin de puterea ei poruncitoare. Sau poate că nu neapărat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și fără sfârșit. Serenitatea acelei priviri devenise insuportabilă. Băiatul dădu buzna ca un apucat afară din restaurant, scuturat de hohote. Îl chemase la ea linia de fugă a perspectivei, mama lui și a tuturor. Fugi de gândurile cornute ce-l alergau prin labirintul circumvoluțiunilor cum fugise privirea lui Oedip de degetele ce-i crăpau ochii; fugi vag înspre Țara bascilor, înspre curtea de-acasă, înspre brațele maică-sii, înspre adâncul cărnii ei. Fugi așa cum fuge omul numai de el însuși. Fugi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu se sfiește să Înjure, să persifleze, să se comporte ca o țață la piață. Am o răfuială cu o subspecie: AtV-istul, individul care conștientizează deficitul său de personalitate și-și completează individualitatea oferindu-și senzații tari, adrenalină, putere; alergând ca bezmetecul pe „motoare” cu patru roți, pe câmpuri, dar mai ales prin sate, ca să fie văzut. Frustratul adaptat, expirând - agresiv - diluție spirituală și insuficiență cognitivă. Și mai mult mă irită Însă grobianul-academic, citit și sofisticat Într-o formulă de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Itinerariile comerciale evoluează odată cu părăsirea acelora care nu mai prezentau siguranță. Astfel, ruinarea tîrgurilor din Champagne deplasează spre est marile drumuri comerciale continentale și dezvoltă activitatea din valea Rhinului și a Rhonului, îmbogățind tîrgurile din Lyon și Geneva, spre care aleargă de acum înainte negustorii italieni. La acest sfîrșit de Ev Mediu, Germania de sud, în contact cu regiunile cele mai active ale Europei occidentale și în relația cu țările de la Marea Nordului și cu Lombardia, devine punctul cheie al relațiilor comerciale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
partizani ai libertății, vibrează la aflarea evenimentelor din 1789 și speră să fie și ei eliberați de "despoții" lor. "Pelerini ai libertății", numeroși refugiați politici, poeți sau scriitori străini (englezul Wordsworth, prusacul Wilhelm de Humboldt, rusul Karamzin sau italianul Alfieri) aleargă în Franța pentru a asista la venirea timpurilor noi. Ei își informează compatrioții despre evenimentele și ideile revoluționare prin intermediul povestirilor, cărților, articolelor. Rămași în țara lor, în Germania, poetul Goethe, filosofii Kant și Fichte sînt cuceriți de noile idei. Întreaga
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
faci parte din elita lingăilor și trepădușilor de la stat. Te fâțâi ici-colo și-ți închipui că nu știm din fir-a-păr tot ce ții tu zăvorât în fișetul ăla verde de la birou. Dacă-ți închipui că poa' să te apere poliția, aleargă la ei cu picioarele alea plate ale tale. Avem o mulțime de oameni ai noștri în poliție. Din toți păduchii omenirii, tu ești un poponar scârbos. Șandramaua aia a ta din Sollentuna e blindată cu dinamită. Să nu crezi cumva
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
reprezentantul firmei engleze, Mr. Hornig. Extrem de interesat de Visby, "a wonderful medieval town"1. E clar că a învățat ghidul turistic pe dinafară ("Island of roses 2"). La aeroport primesc telefon urgent în toiul nopții (difuzoarele deconectate, a trebuit să alerge un angajat și să strige prin portavoce). Era Rosén. Îi trecuse brusc prin cap că era posibil ca firma să-și fi trimis reprezentantul englez. Voia doar să-mi amin-tească că zona de nord a insulei Gotland este domeniu de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
și eu un whisky ca să rezist la respirația lui cu iz de alcool. După aceea m-a însoțit la garderobă și a început să strige în gura mare că m-am făcut "mare sculă" când am intrat la liceu. Cică alergam de ici-colo în cizmele de călărie ale lui frate-meu și le ordonam "puștilor" să ne grebleze prin grădină. Kurra a alergat după taxiul meu și a zbierat peste Sveavägen1: "Lelle, nu ești băiat rău!" Aș fi pierdut avionul de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]