16,139 matches
-
când, În zugrăvirea antitezei trecut-prezent, inevitabilă pentru epoca de tranziție din care poemele izvorau, culorile alb-negru dominau, În stare pură, nivelând și ignorând particularitățile, nuanțele oferite de realitatea concretă. Era o vreme când prea mult răsunau exercițiile retorice, când abstracțiunea amenința să ia locul poeziei. Ori versurile noi, pe care le parcurgem În pragul acestui, Mai mărturisesc, alături de atâtea alte Înfăptuiri cu care este Întâmpinată sărbătoarea, un pas Înainte În câmpul poeziei. Pentru că În ele nu se opun concepte goale, cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lirica lui N.Tăutu este și ea reprezentativă pentru că „a fugit de abstracțiuni, plasându-se din plin În mijlocul faptelor și oamenilor”, dar „trebuie totuși să-i atragem atenția asupra riscurilor prezentate de poezia-anecdotă pe care o cultivă involuntar și care amenință să-l Întoarcă până la poantele ieftine ale lui Șt.O. Iosif (Ă)”. Unui tânăr poet, Gavril Mihai, recenzentul de la Flacăra Îi descoperă „orizont și meșteșug” În „descifrarea dușmanului În persoana chiaburului”, operațiune care nu este Întâmplătoare (Ă) și ține de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
alții, pentru că n-au ce pierde. Ni s-a Întâmplat să fim siliți să răspundem la rubrica corespondenței cu asprime câtorva tineri care ne trimiteau cu candoare poeme plagiate, modificate doar ici colo. Aceasta este cea mai mare primejdie care amenință tânăra noastră poezie: lipsa de originalitate - și care duce la un formalism tot atât de primejdios ca cel cultivat de curentele burgheze. La bază stă, bineînțeles, o confuzie: poeții vor să creeze o poezie cât mai agitatorică și cad În lozincă, tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
odată. (Ă). În nuvela Dușmănie de Petru Dumitriu conflictul de clasă la țară se ramifică, Își accentuează intensitatea tragică, dar păstrează același caracter. Eftimie-chiaburul terorizează Întregul sat. Băieții lui fură struguri din via lui Moș Gheorghe și-l mai și amenință pe acesta care, intimidat, nu reacționează. Eftimie e un caz de ură exacerbată Împotriva țăranilor muncitori, Împotriva partidului care le apără interesele. (Ă). Poate nicăieri cititorul nu-și va da mai bine seama că literatura noastră tânără este dominată de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
spre niveluri superioare. (Ă). Autorul se lasă Încă stăpânit Într-o măsură de această nesănătoasă voluptate de a scormoni aspectele josnice și mărunte ale vieții. (Ă). Naturalismul, În toate formele și gradele lui, este În esență o manifestare reacționară care amenință Înseși rosturile literaturii noastre, care-i frânează dezvoltarea, care-i alterează realizările”. În fine, În ultima parte a comentariului său, Geo DUMITRESCU 26 pune și de data aceasta punctul pe „i” - așa cum o făcuse și În anul precedent cu privire la nuvelistică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
completă și neprincipială a tovarășilor Ioanichie Olteanu și Horia Bratu În această privință, reiese că după ce s-au remarcat slăbiciunile criticii literare În dezbaterea Anei Roșculeț, totuși noi n-am reușit Încă să fim destul de vigilenți Împotriva naturalismului, dușman ce amenință tânăra proză realistă ce se dezvoltă În țara noastră. (Ă). Însușirea realismului socialist nu este un lucru lin, care vine aproape de la sine, prin mici eforturi ale autorului ci odată cu adâncirea realității, printr-un studiu sistematic al problemelor politice și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
șovăială care-l Împiedică pe autor să trăiască - zbuciumul din sufletul lui Pavel Ilie (Ă). Frazele lui Pavel Ilie (Ă) suferă tocmai de această neînțelegere din partea autorului a intenselor sentimente, a Încordării care-l cuprinde pe director când uzina e amenințată să sară În aer. Există aici o neîncredere În forțele noului, În puterile oamenilor care duc cu ei acest nou și nu trebuie să ne sfiim a recunoaște la baza ei, Încă urme ale șovăielii mic burgheze. (Ă). Ion Călugăru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sărăcia formei”, de „prozaism, platitudine și toate limitările care reduc poezia la afiș sau lozincă”, de „lipsa de personalitate - numeroși poeți se copiază cu ușurință unii pe alții pentru că n-au ce pierde”, ceea ce este „cea mai mare primejdie care amenință tânăra noastră poezie - lipsa de originalitate - care duce la un formalism tot atât de primejdios ca cel cultivat de curentele burgheze”. Celălalt poet, Eugen Jebeleanu, vorbește despre „o poezie constatativă, de registratură sau cum vreți să-i mai spuneți”, acuzând critica literară
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ai vârfurilor «poeziei noastre». Este surprinzător cum autorul a reușit ca În două jumătăți de coloană să Îngrămădească atâtea enormități și afirmații dușmănoase, disprețuitoare față de tinerii poeți. Căci este evident pentru oricine că nu „lipsa originalității” este pericolul principal care amenință tânăra noastră poezie; a vorbi abstract, generic, despre «originalitate» fără a-i da un conținut de clasă, fără a lega noțiunea de aspectele concrete ale practicii construirii socialismului, de specificul național, Înseamnă a da dovadă de o totală absență de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În jurul poeziei publicate În această revistă, discuție care a dezbătut unele probleme interesante, a căror rezolvare a fost cu totul insuficientă și uneori de-a dreptul derutantă. Astfel, un poet demonstra volubil și absolut convins că prozaismul este virusul care amenință vitalitatea poeziei noastre tinere, În timp ce alții defineau succesele poeziei noastre ca fiind succesele evoluției de la lirismul pur la o poezie epică, cu amestecuri lirice. S-a ajuns În concluziile discuției la definiții scolastice, primitive, de o platitudine grozavă a «liricului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Vezi de exemplu poezia Sondorul publicată de George Dan În volumul Bună dimineața). (Ă). Schematismul, de altfel, constituie pentru poeții noștri un pericol asemănător aceluia pe care Îl constituie și pentru prozatori sau dramaturgi. În zugrăvirea omului nou, poeții sunt amenințați la tot pasul de această «boală a copilăriei literaturii» cum o numește C. A. Fedin (Ă). Modei acesteia Îi sunt caracteristice, foarte adesea, cuvintele mari, frazele grandilocvente, hiperbolizările, care denaturează figura omului nou și o asimilează, fals, aceleia a eroilor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
artistică, vom aminti Cântec (spus de o armonică) de Veronica Porumbacu și Tânăra savantă (Almanahul Literar, nr. 2-3) de Aurel Gurghianu. (Ă). Analizând acele câteva poeme aduse În discuție de articolul de față, am subliniat o seamă de pericole ce amenință poezia omului nou: viziunea statică a eroului, schematismul, naturalismul, formalismul și stilul declamativ, umanitarismul burghez și idilismul. Pericolele acestea pot fi evitate numai dacă poetul este permanent Înarmat cu principialitatea comunistă, cu viziunea dialectică a fenomenelor și cunoașterea vieții În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care ni se impune la sfârșitul acestei discuții este că drumul urmat de poezia lui 23 August În ultimii ani se identifică pe de-a-ntregul cu evoluția ascendentă a Întregi noastre poezii noi. Și nu numai atât. Aceleași principii care amenință progresul calitativ al liricii noastre pândesc și poezia Închinată marilor evenimente istorice. Pentru că, spre deosebire de bâlbâială dementă a poeziei dirijate În Occident de esteții trusturilor, poezia noastră referitoare la marile sărbători ale poporului nu mai Îndeplinește funcțiunea unui ritual convențional și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru tineri, pentru majoritatea lor, lucrurile nu păreau deloc așa: exista un entuziasm general al ridicării, un optimism bine dirijat, o bună-credință abil Întreținută de continua afișare a politicii ce-și avea un scop omul nou și fericirea lui, mereu amenințată de dușmanul intern sau extern. Camuflată astfel, sub facilități, infamia se lățea peste multe și peste mulți: au scăpat doar acei care-au reușit să nu se angajeze În extreme. DESPRE LITERATURA PENTRU COPII Literatura pentru copii fusese serios golită
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acestor așezări. Pentru a exemplifica, vom reda mai jos un pasaj dintr-o descriere a orașului Iași, realizată în anul 1793 de unul dintre numeroșii călători străini: „(...) ulițe neregulate, fără alinieri, case joase, tupilate în fundul ogrăzilor, clădite din lemn și amenințând târgul cu un pârjol neîncetat, dugheni aflate la marginea străzilor, (...) ulițe podite cu scânduri masive, sprijinite la margine pe căpătâie, cu torente întunecate de noroi, ascuns sub podeală, și aruncat în sus, prin crăpăturile grinzilor”. În plus, accentuata nevoie de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
activitatea Primăriei Bacău pe anul 1939: „Orașul își produce energia electrică pentru iluminatul public, forța motrică și alimentarea cu apă, cu ajutorul a dou) uzini - una hidroelectrică (...) și una termoelectrică, situată în curtea Primăriei, în care funcționează 3 motoare vechi, care amenință de a înceta să mai funcționeze din zi în zi și care consumă combustibil mult și produce foarte puțin. În ceea ce privește uzina hidroelectrică, din cauza defectuozității inițiale a așezării ei, în timpul iernei, funcționează foarte puțin, după cum și vara, când este secetă, de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
coasta spaniolă. Regiunile de la vest de Ron suferă progresiv influențele romane din provinciile iberice, care vor fi controlat, pentru o anumită perioadă, regiunea Languedoc-Roussillon. Dar legăturile cu Italia sînt stînjenite de acțiunile de piraterie și de ofensivele popoarelor indigene care amenință și coloniile grecești. Intervenția romană. Prima intervenție a Romei are loc în anul 154 î.I.C.: la apelul Marsiliei, ale cărei colonii din Antibe și Nisa sînt asediate de către liguri, o armată romană luptă pe teritoriul Galiei. Totuși prezența militară
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Saint-Rémy-de-Provence). Agravarea diferențelor sociale a fost una dintre cauzele răscoalelor care au izbucnit în provincie. Elementele din exterior au fost cele care au declanșat primele dificultăți în Galia transalpină: cimbrii și teutonii, avangardă a popoarelor germanice, ale căror migrări vor amenința Roma pînă la sfîrșitul imperiului. Începînd cu 109 î.I.C., cimbrii și teutonii devastează Galia și înving numeroase armate romane. Trimiterea consulului Caius Marius pune capăt distrugerilor: după ce a săpat un canal pentru a facilita aprovizionarea trupelor sale dinspre mare
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
el în Galia acestei epoci? Membru al unei familii aristocratice, regrupează în jurul lui elementele tradiționale și conservatoare care simt că-și pierd puterea atît prin cucerirea romană, cît și prin mutațiile societății galice. Printre ei, druizii, a căror putere este amenințată de Roma, par a fi jucat un rol important. Cu ajutorul popoarelor din centrul și din vestul Galiei, Vercingetorix lansează ofensiva. Cezar, plecat în Italia, trebuie să revină pentru a pregăti apărarea Provinciei și pentru a se alătura trupelor sale în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Die, asistă la acest conciliu. În anii care urmează, partizanii lui Arius reiau lupta în care se amestecă îndeaproape puterea imperială. La început, episcopii galici se țin deoparte, dar, sub presiunea evenimentelor, ei ajung să participe la diferite concilii care amenință unitatea însăși a comunităților creștine din Galia. Intervenția episcopului de Poitiers, Hilaire, în 356, cu ocazia conciliului de la Béziers, este determinantă. Hilaire este exilat de împăratul arian Constanțiu al II-lea, dar clerul galic își reface unitatea sub oblăduirea episcopului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
3 Carta eliberării din șerbie (1248) "Către toți cei care vor vedea aceste scrisori, Guillaume, abate de Saint-Denis în Franța și mănăstirea numitului loc, mîntuire întru Dumnezeu. Noi aducem la cunoștință ceea ce urmează. Avînd în vedere pericolele care le-ar amenința sufletele unora dintre mananții noștri, atît ca urmare a unor căsătorii contractate de ei, cît și a excomunicărilor care i-au legat și i-ar putea lega pe viitor pe mulți dintre ei [...]. Fiind pe de altă parte sfătuiți de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
membrii claselor populare, urbane și rurale, soarta lor este și mai diversă, dar cu toții, oricărei provincii i-ar aparține, împărtășesc un sentiment de atașament față de persoana regelui, considerat ca protectorul lor natural și garantul unității regatului. Dar această unitate este amenințată de începuturile Reformei. Calvin și începuturile Reformei. La sfîrșitul secolului al XV-lea și în primii ani ai secolului al XVI-lea, Biserica Franței prezintă aceleași slăbiciuni, mai ales calitatea mediocră a clerului, și aceleași dorințe de reformă ca și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
6 martie, adică cu zece zile mai tîrziu, interesantă mărturie despre răspîndirea știrilor în secolul al XVI-lea. Acest anunț provoacă stupoare în capitală și reflexe de teamă și de apărare: este adevărat, Carol Quintul deține Artois și de acolo amenință direct Parisul. 15. Criza războaielor religioase (1559-1610) Catolicii și protestanții se sfîșie vreme de aproape 40 de ani în cursul unui conflict numit pe bună dreptate "războaiele religioase", dar care este în același timp o foarte gravă criză națională, favorizată
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
că el nu știe încotro se îndreaptă și că nu avansează cu o voință inflexibilă. Primele obstacole constau în opoziția nobiliară.Marii nobili și oamenii de mai mică noblețe care îi înconjoară văd foarte repede în Richelieu un tiran care amenință "libertățile tradiționale" ale regatului și rolul necesar pe care nobilii trebuie să-l joace pe lîngă rege. Este deci firesc să cauți să-l elimini. În majoritatea comploturilor urzite în acest scop, Gaston d'Orléans, frate al regelui și moștenitorul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pînă la a veni de cîte două, trei ori pe noapte la locuința unde stăteam înainte de a mă fi retras la cea a domnului de Brissac, să spargă geamurile, să se împingă în ușă pentru a o rupe și să amenințe că dau foc. Ar fi prea lung și prea plictisitor, monseniore, să vă mai dau și alte amănunte. Singurul mod, monseniore, de a ne răzbuna pentru această ofensă ar fi să instalăm o garnizoană bună [...]. Am face dreptatea pe care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]