16,557 matches
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,78%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,77%) și romi (2,42%). Pentru 6,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Pentru 6,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Încă de la mijlocul secolului al XIV-lea în Tara Beiusului se afla cea mai mare parte a Domeniului Beiuș al Episcopiei Romano-catolice de Oradea cu sediul
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,78%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,77%) și romi (2,42%). Pentru 6,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Pentru 6,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Încă de la mijlocul secolului al XIV-lea în Tara Beiusului se afla cea mai mare parte a Domeniului Beiuș al Episcopiei Romano-catolice de Oradea cu sediul si administrația în Beius, domeniu care dezvoltă în zonă activități de exploatare si
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
Oradea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (67,59%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (23,07%) și romi (1,09%). Pentru 7,49% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,8%), dar există și minorități de reformați (13,62%), romano-catolici (9,16%), penticostali (4,77%), baptiști (3,48%) și greco-catolici (2,99%). Pentru 8,19% din
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,8%), dar există și minorități de reformați (13,62%), romano-catolici (9,16%), penticostali (4,77%), baptiști (3,48%) și greco-catolici (2,99%). Pentru 8,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 populația stabilă a municipiului Oradea era de 223.237 de locuitori, menținându-se creșterea numărului de locuitori față de data recensământului efectuat în 2011, o creștere de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
era unitar, fragmentându-se în trei entități federale (dintre care una este de facto independentă de guvern), și revenind la modelul politic sovietic de organizare administrativă pe raioane și de definire a naționalității și limbii locale ca fiind nu o apartenență geografică (cum este cazul în Moldova românească), ci o etnie și o limbă « moldovenească » de sine stătătoare, presupuse « diferite » de restul poporului român. Din acest blocaj a ieșit în final câștigător partidul Comunist care s-a reconstituit, apoi a deținut
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
Mircea Snegur este ales președinte al republicii. La 23 iunie 1991 este adoptată noua denumire a statului - Republica Moldova. Iar în partea stângă a Nistrului, la 16 august 1990 este proclamată Republica Moldovenească Nistreană, cu reședința la Tiraspol, care nu recunoaște apartenența sa la Republica Moldova. La 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare a Uniunii Sovietice în state naționale, Republica Moldova și-a declarat independența. La doar câteva ore după proclamarea independeței, România recunoște oficial independența Republicii Moldova, devenind astfel prima țară care
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Quinctilius Varus a început invazia Germaniei ("Germania" era numele dat de romani teritoriilor de dincolo (la est) de Rin până la munții Ural). În această perioadă, triburile germanice au început să se familiarizeze cu tacticile de război romane, menținându-și, însă, apartenența tribală. În anul 9 d.Hr., în cadrul bătăliei de la Pădurea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au înfrânt trei legiuni romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de astăzi, anume partea de la est de Rin și la nord
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
rigidă), precum și unele motive decorative aplicate pe ceramică imitându-le pe cele celtice. Unii autori susțin că gradul de asimilare culturală reciprocă dintre daci și celți a fost atât de mare, încât urmele datând din secolele succesive sunt indistinctibile ca apartenență. Conviețuirea cu restul celților din Vest, probabil a încetat în timpul regelui dac Burebista, istoricul Strabo amintind incursiuni ale acestuia împotriva celților din Bazinul Panonic. În secolul I d. Hr. și la începutul secolulul al II-lea, pe teritoriul actual al Transilvaniei
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
veniți din zona Pindului, deși istoricul nu s-a identificat niciodată explicit și fără echivoc cu această etnie. Probabil din cauza luptelor balcanice nesfârșite de a revendica acest popor și istoria lui, istoricul a manifestat o reținere în a-și însuși apartenența etnică explicit, însă în cartea autobiografică „O viață de om așa cum a fost” scriitorul neagă subtil legătura cu grecii și se mândrește că provine pe linie maternă din aristocrația bizantină și după tată direct din munții Pindului, pe care orice
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
a fost o limbă indo-europeană vorbită în antichitate de daci. Este considerată de unii savanți ca fiind înrudită cu limba tracă. Nu există practic nici un text în limba dacă a cărui autenticitate sau a cărui apartenență la această limbă să fie unanim certificată de specialiști. Există implicit ipoteze și speculații, uneori contradictorii. Izvoarele grecești și latine transmit o serie de toponime și hidronime, precum și nume personale. "Vezi și: Listă de denumiri geografice dacice" Remarcabilă este lista
Limba dacă () [Corola-website/Science/296677_a_298006]
-
Christos». Nici măcar reîntoarcerea papei la Roma n-a putut evita o criză îndelungată, scandalos denunțată de coprezența a doi, uneori chiar a trei papi, care erau aleși în conclave în care electorii acționau în baza unor motivații opuse între ele (apartenența la un Stat sau /și un principat). În 1414-1418, Conciliul din Konstanz părea că reușește să impună doctrina autorității supreme a Conciliului ecumenic (ca reprezentanță a întregii Biserici) față de episcopul Romei. Așa s-a ajuns, regrupând fracțiunile creștinismului latin, la
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
Orăștie se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,58%). Principalele minorități sunt cele de romi (5,42%) și maghiari (1,53%). Pentru 5,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,91%), dar există și minorități de penticostali (3,76%), greco-catolici (1,27%) și romano-catolici (1,03%). Pentru 6,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,91%), dar există și minorități de penticostali (3,76%), greco-catolici (1,27%) și romano-catolici (1,03%). Pentru 6,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 2012 Ovidiu Laurențiu Bălan (PSD) a fost ales ca primar al municipiului.Este reales ca primar în 2016. Componența Consiliului Local Orăștie (18 consilieri) ales pe 5 iunie 2016 este următoarea:
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,15%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,13%), ucraineni (1,4%) și germani (1,07%). Pentru 12,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,07%), dar există și minorități de baptiști (3,5%), romano-catolici (3,5%) și penticostali (2,42%). Pentru 12,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,07%), dar există și minorități de baptiști (3,5%), romano-catolici (3,5%) și penticostali (2,42%). Pentru 12,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,9%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,63%) și romi (1,64%). Pentru 9,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,06%), dar există și minorități de romano-catolici (3,38%), penticostali (3,12%), reformați (2,88%) și baptiști (1,11%). Pentru 9,52% din populație, nu este
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,06%), dar există și minorități de romano-catolici (3,38%), penticostali (3,12%), reformați (2,88%) și baptiști (1,11%). Pentru 9,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Municipiul Hunedoara beneficiază de un Parc Industrial cu cele mai bune oferte pentru investitori. Realizarea acestuia a început în primăvara anului 2003. Suprafața parcului este de 193.000 mp, împărțită în 26 de parcele cu suprafețe de 2.500
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
că, la o conferință din 1963, un orator și-a încheiat prelegerea prin exaltatele cuvinte « Franz Kafka a trăit și a suferit pentru noi! ». În cartea "Franz Kafka. Pacientul evreu", istoricul literar Sander Gilman explică opera lui Kafka strict prin apartenența acestuia la etnia evreiască, vorbind de o interiorizare/autoasumare a antisemitismului european și a « urii de sine iudaice » ("jüdischer Selbsthass"). Prejudecățile epocii legate de fizicul evreilor, pus în contrast cu idealul „teutonic”, faptul că lumea considera că evreii au un corp fragil
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
se caracterizează prin schimbare continuă și care sunt considerate distincte și de un nivel mai scăzut din punct de vedere social în raport cu limbajul standard. Argoul, folosit în special de tineri, este folosit pentru a reconfirma identitatea și coeziunea socială și apartenența de un grup specific. Un grup important care a creat argou în Japonia ultimilor ani sunt elevele de liceu. Membrii mafioți yakuza și hoții au și ei un vocabular bogat de expresii argotice. Pentru a-l înțelege, Poliția metropolitană din
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
Isaccei, ultimul vad de trecere a Dunării înainte de Tulcea, cu circa 40.000 de războinici. Și-a stabilit capitala la Isaccea și și-a bătut propria monedă, care avea pe o parte o inscripție coranică, în alfabet arab, semn al apartenenței lui Noghay la Islam (Hoarda de Aur adoptase oficial Islamul ca religie de stat pe la 1257, în timpul lui Berke-Han, cel care a mutat capitala Hoardei de la Saray, la Berke-Saray, tot pe Volga inferioară, dar mai în aval față de Saray). Moneda
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,99%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,86%) și turci (1,81%). Pentru 3,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,99%), cu o minoritate de musulmani (5,45%). Pentru 3,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În principal activitatea localnicilor se bazează pe agricultură
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
și turci (1,81%). Pentru 3,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,99%), cu o minoritate de musulmani (5,45%). Pentru 3,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În principal activitatea localnicilor se bazează pe agricultură(creșterea animalelor, cultivarea cerealelor și viței de vie, livezi cu pomi fructiferi și pescuitul). Piscicultura și pomicultura sunt în continuare cele mai prospere ramuri. Industria e bazată în principal pe extracția
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
de est a acestuia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Pitești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,88%). Pentru 5,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,26%). Pentru 5,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pitești este unul dintre cele mai industrializate orașe ale României, fiind centrul industriei de autoturisme
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,88%). Pentru 5,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,26%). Pentru 5,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pitești este unul dintre cele mai industrializate orașe ale României, fiind centrul industriei de autoturisme din țară. Uzinele Automobile Dacia S.A. se află în orașul Mioveni, situat la doar 15 km de Pitești. Câteva întreprinderi de piese auto funcționează
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,77%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (9,68%) și romi (1,59%). Pentru 8,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,41%), dar există și minorități de romano-catolici (9,38%), penticostali (4,34%), baptiști (3,92%) și reformați (2,45%). Pentru 8,39% din populație, nu este
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]