16,669 matches
-
Carol” avea în preocupări mai ales organizarea culturii la sate prin mijlocirea „căminelor culturale” ajutat de „echipele regale studențești” de care s-a preocupat Dimitrie Gusti, profesor de sociologie la Universitatea din București, fost ministru de instrucție. Statutul pentru funcționarea căminelor culturale” publicat în Monitorul oficial nr.108 din 14 mai 1935, ca și Regulamentul dezvoltător al statutului arătau: „Scopul căminului cultural este să ajute la 1) întărirea sănătății trupești; 2) îndrumarea muncii către o mai bună producție; 3) înălțarea sufletului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care s-a preocupat Dimitrie Gusti, profesor de sociologie la Universitatea din București, fost ministru de instrucție. Statutul pentru funcționarea căminelor culturale” publicat în Monitorul oficial nr.108 din 14 mai 1935, ca și Regulamentul dezvoltător al statutului arătau: „Scopul căminului cultural este să ajute la 1) întărirea sănătății trupești; 2) îndrumarea muncii către o mai bună producție; 3) înălțarea sufletului în obștia satelor (sau în „despărțământul parohial orășenesc”). Scriind despre cele de mai sus D. Popadopol în lucrarea „Căminul cultural
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Scopul căminului cultural este să ajute la 1) întărirea sănătății trupești; 2) îndrumarea muncii către o mai bună producție; 3) înălțarea sufletului în obștia satelor (sau în „despărțământul parohial orășenesc”). Scriind despre cele de mai sus D. Popadopol în lucrarea „Căminul cultural și rostul lui social”, tip. „Datina” T. Severin, 1938, în „Cuvânt înainte” socoteau pe „cei ce au în primul rând răspunderea despre soarta locală a Căminelor Regale, ca și 39 despre rezultatele muncii ce se desfășoară în ele, pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
despărțământul parohial orășenesc”). Scriind despre cele de mai sus D. Popadopol în lucrarea „Căminul cultural și rostul lui social”, tip. „Datina” T. Severin, 1938, în „Cuvânt înainte” socoteau pe „cei ce au în primul rând răspunderea despre soarta locală a Căminelor Regale, ca și 39 despre rezultatele muncii ce se desfășoară în ele, pe învățătorii și preoții satelor.” Așa se și explică de ce președinții căminelor culturale în localități au fost cei care simțeau că începe „o viață nouă pentru sate”: învățătorii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în „Cuvânt înainte” socoteau pe „cei ce au în primul rând răspunderea despre soarta locală a Căminelor Regale, ca și 39 despre rezultatele muncii ce se desfășoară în ele, pe învățătorii și preoții satelor.” Așa se și explică de ce președinții căminelor culturale în localități au fost cei care simțeau că începe „o viață nouă pentru sate”: învățătorii și preoții. De revăzut și adâncit în acest sens și activitatea de punere în practică a „metodelor monografice” de cercetare sociologică inițiată de prof.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mersul la Vutcani, la 28 mai 1933, a eseistului Mihai Ralea, despre cercetările sociologice ale profesorului D.Gusti la Dodești și Băsești, despre „Casa obștei" și „Podul mare", despre „piatra de fundație a băii comunale", despre „Cartea de aur" a Căminului cultural din Dodești păstrată de învățătorul Nicu Ionescu, preluată de alt învățător Toma Codrescu, rămasă necompletată după anul 1942. „ Studenți la sate Glasul nostru" era cu ochii și la vecini. Iată sub titlul „Studenții la sate",cum era popularizată Asociația
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1900). „Jidovul rătăcitor", anunțând apariția broșurii „Spre Canada", realizată de Fruchs Max (Emilian) la tipografia lui Sigmund Gross, spunea „că e publicată de societatea „Under 87 the british Flag" al cărei scop e sistematizarea emigrației evreilor români și asigurarea de cămine emigranților în Canada sub dominațiune engleză" scrie Gr. Crețu în „Note" la cartea citată. * Junimea Junimea apare la 15 septembrie 1896, sub conduc erea unui comitet, administrația fiindu‐ i în Bârlad, str. Ștefan cel Mare nr. 31 și de‐ abia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
versuri și proză INSCRIPȚII, ceea ce constituia un eveniment pe vremea aceea, mai ales că era o culegere de cen aclu de uzină. În cadrul culegerii am publicat o schiță A VENIT MĂMICA ! Era vorba de o înfiere a unui băiețel din căminul de orfani de către o familie care mai avea două fete). Au venit multe femei la redacț ie să mă întrebe dacă e adevărat. Era adevărat, dar mai adevărată era î mbrăcămintea literară care a reușit să stoarcă multe lacrimi. În locul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și comerțului”, „Răspândirea culturii la sate” cu o fotografie de la șezătoarea literară ținută de Societatea literară Academia Bârlădeană, de sub conducerea poetului G. Tutoveanu, la conacul moșiei Pochidia a dlui. G. Tașcă, profesor universitar, în ziua de 24 august 1914; „Prin cămin spre civilizație”, cu un „îndreptar de economie casnică” referitoare la amenajarea locuinței, încălzitul, luminatul, despre îmbrăcăminte, alimente, gospodărirea rurală”, la a treia ediție de Maria Int. colonel Dobrescu, diplomată a școlii de menaj din Priburg, profesoară și inspectoare școlară. Într
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și 15 ale fiecărei luni. A publicat articole - chemare în diferite probleme către foștii luptători de pe front, dar și altele referitoare la agricultură semnate de agronomul D.Curpen, subliniind că „grâul este aurul țării” În comuna Țepu se va înființa căminul cultural Tudor Pamfil, în amintirea regretatului nostru camarad și scriitor, iar în Bârlad va avea loc dezvelirea monumentului l ui Al.Vlahuță - știre comunicată din partea Academiei Bârlădene de către președintele său G. Tutoveanu și Virgil Duicule scu, secretar, și consemnată în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prin legile de la 9 ianuarie 1808 și 20 mai 1906, subofițerii care au făcut 12 ani de serviciu sa u 26 de ani pentru cei reangajați, conform Legii din 1906, li se d ă în stânga Dunării și în apropiere de căminele lor câte 6 hectare de pământ sau 15 hectare în interiorul Dobrogei, sau 20 de hectare pe linia de frontieră a acestei provincii; ‐ învățătorilor, conform Legii Casei Școalelor d in 1896,li se închiriază loturi de pământ la cel mult 4
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vreme (1930-1935). Ștefan Toporaș (de loc din Vinderei, mutilat în război, dar întors la catedră să lupte pentru deșteptarea satului, când alții se pensionau (n.n.) a fost dascălul proeminent care scria la revistă și lucra pentru strângerea de fonduri pentru Căminul fiilor de învățători din Bârlad). Președinte al Asociației nu mai era Ifrim, când am donat Căminului învățătorilor întreaga sumă din lucrarea mea ieșită de sub tipar „Sfaturi pe înțelesul satelor” cu o prefață de Nicolae Iorga. Președintele Asociației confirmă dorința mea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lupte pentru deșteptarea satului, când alții se pensionau (n.n.) a fost dascălul proeminent care scria la revistă și lucra pentru strângerea de fonduri pentru Căminul fiilor de învățători din Bârlad). Președinte al Asociației nu mai era Ifrim, când am donat Căminului învățătorilor întreaga sumă din lucrarea mea ieșită de sub tipar „Sfaturi pe înțelesul satelor” cu o prefață de Nicolae Iorga. Președintele Asociației confirmă dorința mea în paginile revistei „Duh nou”. În broșura de care e vorba mai sus, am făcut portretele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mamă, din negura de vremi, Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi.” Spun alte versuri: „O mamelor, în mâinile voastre, mai mult ca în oricare altele, este mântuirea lumii.” - spune un alt gânditor. Am în față și situația căminelor de orfani înai nte de 1989, dar și cea de după 1989 cu instituția... asistenț ilor maternali... Iată și cea de a treia ipostază oferită de o pa rte a literaturii actuale: „Cartea despre femei” apărută la Editu ra Mix, Colecția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
concluzie, o revistă care servește sufletelor bârlădenilor, chiar dacă ea ar fi editată și la Tecuci. Principalul recenzia cărții “Lumina educației” a ieșeanului Vasile Fetescu, 430 e că a ajuns până și la noi. Poate și în biblioteci, la muzee, la căminele culturale - unde acestea mai funcționează. * Tinereță Apare în 1924. * Tribuna pedagogică Tribuna Pedagogică, 1922‐ 1923, apare lunar, sub conducerea prof. P. Todicescu Bârlad. În numărul 1 din 1 aprilie 1922 scrie: „această foaie așteaptă să se spună în ea deschis
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
erau profund ancorate în învă țătura creștină dar făcute pe înțelesul tuturor. Logica coerentă, intonația, totul era perfect. S‐ a stins din viață la 8 mai 1988 și a fost înmor mântat în cavoul familiei din cimitirul „Eternitatea” Bâr lad.” Căminul cultural „N. Iorga”, înființat și afiliat F.R. din 1931, la care preotul este președinte. Este sub centru premilitar.” Datele de mai sus au destule erori. În Priponeș ti de Jos nu 452 există biserică. Sunt două biserici, dar în Pri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
13 IMAGINI DIN BÂRLADUL DE ALTĂDATĂ..............18 Din ziarele vremii........................................... ......19 Acțiunea....................................... .......................21 Adevărul de Vaslui......................................... ......21 Alegeri libere......................................... ...............22 Apărarea Națională ..............................................2 2 Aurora......................................... ........................22 Aurora ționistă ............................................... .....24 Bârladul....................................... ..................25 Bârladul cultural ............................................... ..28 Brazdă nouă ............................................... .........30 Breslașul ............................................... ..............36 Buletinul căminului...................................... .......38 Cheia.......................................... .........................39 Curierul de la Banca.......................................... ..39 Curierul Bârlădean ..............................................4 1 Cuvântul liber ............................................... ......42 Conservatorul ............................................... .......43 Cooperația Tutoveană ..........................................45 Dați Ajutor ............................................... ...........46 Democratul..................................... .....................49 Desrobirea..................................... ......................49 Drapelul ............................................... ...............50 Drapelul ............................................... ...............51 Dreptatea ............................................... .............52 464 Drumeții....................................... .......................53 Ecoul.......................................... .........................53 Emigranții ............................................... ............53 Ecspozițiea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a declarat eligibile 83 de proiecte, dintre care 17 au fost aprobate și finanțate pe următoarele domenii: - 9 proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii locale (racordarea la rețeaua de energie electrică - 4, pietruirea unor drumuri de acces - 4 și amenajarea unui cămin cultural - 1; - 4 proiecte în domeniul activităților generatoare de venituri (ateliere de fierărie, tinichigerie, împletituri din nuiele, microfermă pentru creșterea animalelor); - un proiect în domeniul sănătății (înființarea unui punct sanitar); - 3 proiecte pentru reabilitarea unor școli în comunitățile de romi
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
serviciile disponibile într-o anumită zonă. Aceste consilii au scopul de a îndruma alcoolicii și familiile acestora spre organizațiile existente, și de a realiza activități sociale pentru cei aflați în remisiune. De asemenea, au fost fondate și o serie de cămine destinate în special băutorilor-problemă lipsiți de adăpost. Scopul acestora este reabilitarea alcoolicului și reintegrarea sa în societate. Una dintre condițiile rezidenței în cămine este abstinența. De asemenea, anumite biserici au început un program paralel de sprijin atât pentru alcoolic cât
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
realiza activități sociale pentru cei aflați în remisiune. De asemenea, au fost fondate și o serie de cămine destinate în special băutorilor-problemă lipsiți de adăpost. Scopul acestora este reabilitarea alcoolicului și reintegrarea sa în societate. Una dintre condițiile rezidenței în cămine este abstinența. De asemenea, anumite biserici au început un program paralel de sprijin atât pentru alcoolic cât și pentru familia acestuia. În sociologia religiei este larg acceptată ideea conform căreia credința religioasă influențează atât viața individului, cât și a comunității
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de alcoolism (deși o anumită vulnerabilitate transmisă genetic este posibilă). Alcoolismul este o boală ascunsă. În general, atât alcoolicul, cât și familia sa ascund ceea ce li se întâmplă. Virtual, nimeni nu știe cu adevărat amploarea dramelor care se consumă în căminele în care alcoolul îl transformă periodic pe titularul familiei într-o persoană iresponsabilă: de la simpla perturbare a somnului de noapte până la abuzul sexual comis asupra copilului de către părintele beat. Numărul cazurilor de alcoolism vizibile în societate este comparabil cu minusculul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Concluzii Alcoolismul este o boală în continuă expansiune, care are consecințe biologice, psihice și sociale neîndoielnice pentru alcoolic, pentru familia acestuia, dar și pentru societate. Alcoolismul este o boală ascunsă. Secretomania învăluie în ceață amploarea dramelor care se consumă în căminele în care alcoolul îl transformă periodic pe titularul familiei într-o persoană iresponsabilă. Din această cauză, dar și din multe altele, cunoașterea prevalenței reale a fenomenului în populația generală poate fi îngreunată. Dar societatea și școala au nevoie de informații
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
agricolă, în care fiecare femeie în plus era o nouă producătoare, sursă de îmbogățire. Într-un mediu urban, unde soția devine consumatoare și aduce cheltuieli șefului familiei, ea nu mai este văzută astfel. Monogamia răspunde mai adecvat organizării stabile a căminului (ea poate fi atenuată de instituția celui "de-al doilea birou": în anumite zone urbane ale Africii, sunt astfel desemnate amantele oficiale, în general mai atrăgătoare și mai educate decât soțiile). De obicei, monogamia ia forma căsătoriei și a familiei
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de ordine al postmodernismului, care ia ființă în Statele Unite. În loc să urmezi norme prestabilite și "obiective", împlinește-te urmând datele personalității tale. Aceasta poate implica împlinirea prin profesie sau bucuria liniștită a pensiei, la sfârșitul vieții, o casă, o grădină, un cămin călduț, televizorul, vizita ne-poților și a prietenilor, cocooning-ul, dar pentru tineri poate implica și starea psihedelică, aceștia dorind să evadeze din vidul existenței prin intermediul senzațiilor exacerbate. A. 3. Libertatea Căutarea sinelui și a împlinirii acestuia este strâns asociată cu o
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fragil și duce mai rar la căsătorie. Dar inima umană nu bate altfel. Toate anchetele arată că, independent de țări și de timp, familia (C. 2.) se menține în rândul valorilor ,,câștigătoare". Dragostea exclusivă a două ființe care înființează un cămin, dorindu-și unul sau mai mulți copii și dorind să reușească acest demers, rămâne o aspirație constantă și este împărtășită de marea majoritate a oamenilor. Dar această aspirație este contrazisă de aceste valori postmoderne care sunt libertatea, autonomia, dezvoltarea personală
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]