15,918 matches
-
o optime din masa oxigenului, corespunzătoare formării apei, parte considerată chimic deja legată) din componența sa: unde coeficienții 80,8 și 344,62 sunt puterile calorifice ale carbonului și hidrogenului. Această presupunere s-a dovedit greșită încă din 1845, valorile experimentale diferind cu până la 10 % de cele teoretice. Cu toate astea, această formulă, completată cu influența sulfului, a mai fost folosită încă mult timp: Dintre formulele empirice propuse cea mai cunoscută este cea a lui Mendeleev: În general, stabilirea unor formule
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
cu influența sulfului, a mai fost folosită încă mult timp: Dintre formulele empirice propuse cea mai cunoscută este cea a lui Mendeleev: În general, stabilirea unor formule empirice nu este dificilă. Dacă se dispune de o serie de valori determinate experimental, coeficienții formulei de interpolare se pot stabili prin metoda celor mai mici pătrate după eliminarea valorilor cu abateri extreme prin metodele statisticii matematice. Evident, formula obținută este valabilă exclusiv pentru domeniul din care provin valorile măsurate.
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
una cu patru, ridicând capacitatea de transport la 72 de pasageri. În contrapartidă au fost montate jgheaburi cu rolul de a colecta apa de ploaie spre utilizarea acesteia drept balast. O altă schimbare majoră a fost instalarea unor instalații suspendate experimentale în formă de trapez bazate pe sistemul similar utilizate de US Navy Goodyear-Zeppelin la dirijabilele sale USS Akron (ZRS-4) și USS Macon (ZRS-5). Rolul acestora era acela de a permite autorităților vamale accesul la bordul lui Hindenburg pentru procesarea pasagerilor
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]
-
bazate pe sistemul similar utilizate de US Navy Goodyear-Zeppelin la dirijabilele sale USS Akron (ZRS-4) și USS Macon (ZRS-5). Rolul acestora era acela de a permite autorităților vamale accesul la bordul lui Hindenburg pentru procesarea pasagerilor și a corespondenței. Instalațiile experimentale au fost testate la 11 martie și 27 aprilie 1937 dar rezultatele nu au fost satisfăcătoare fiind înregistrate turbulențe în zonele în care acestea erau montate. Pierderea navei în accidentul de la Lakehurst a pus capăt prospecțiunilor pe această temă. Dupa
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]
-
de eseuri despre Cervantes, Garcilaso, César Vallejo, Juan Ramón Jimenez și Federico García Lorca. Ulterior devine preocupată de lucrările dramatice și filosofice ale autorilor francezi, germani, polonezi, irlandezi și ruși. Deși considerate române, lucrările sale ulterioare de gen mixt sunt experimentale că stil și forma și elogiază influențele străine. În ediția aniversara de 50 de ani a revistei "Evergreen Review", Braschi scrie că se consideră „mai franțuzoaica decât Beckett, Picasso și Gertrude Stein” și crede că este „nepoata lui Alfred Jarry
Giannina Braschi () [Corola-website/Science/320303_a_321632]
-
volum inaugural al Yale Library of World Literature în Translation.” (Braschi 1998: Yo-Yo Boing!: 13) În anii 1990, Giannina Braschi a început să scrie dialoguri teatrale în engleză, spaniolă și . Românul sau bilingv Yo-Yo Boing! (Amazon Crossing) are un format experimental și sfidează legile limbii engleze unice, campanile de epurare etnică și cenzură corporatistă. În 2011, Giannina Braschi a debutat cu United States of Banană, prima sa lucrare scrisă în întregime în limba engleză; este vorba de un român dramatic postmodern
Giannina Braschi () [Corola-website/Science/320303_a_321632]
-
cu Rosalyn Sussman Yalow. A absolvit Universitatea Burgundiei, și și-a primit doctoratul la Facultatea de Medicină de la Lyon în 1949, după care a plecat la Montreal, Canada, pentru a lucra împreună cu Hans Selye la Institutul de Medicină și Chirurgie Experimentală de la Université de Montréal unde și-a luat doctoratul în 1953. În același an, s-a mutat în Statele Unite pentru a preda la Colegiul de Medicină Baylor de la Houston. În 1965, a devenit cetățean naturalizat al Statelor Unite. În 1970 a
Roger Guillemin () [Corola-website/Science/320364_a_321693]
-
proiectării și a nevoilor urgente de pe front, noul vehicul trebuia să folosească un sașiu aflat deja în producție. Inginerii sovietici au fost nevoiti sa foloseasca sașiul țancurilor ușoare ale armatei pentru prototipuri. Primul prototip, OSU-76 ("Opytnaya Samokhodnaya Ustanovka" - afetul autopropulsat experimental), folosea sașiul țancului ușor Ț-60 și tunul ZiS-3 de calibru 76,2 mm. În urma testelor, prototipul nu s-a dovedit a fi o soluție viabilă, fiind instabil din cauza sașiului mult prea mic. În primăvara anului 1942, echipa condusă de
SU-76 () [Corola-website/Science/321066_a_322395]
-
fost transformate în combinat siderurgic. În anul 1957 s-a pus în funcțiune primul cuptor carvofluid, prima instalație din lume pentru producerea semicocsului prin fluidizare, realizată pe baza lucrărilor unor cercetători români. În 1961 s-a pus în funcțiune stația experimentală de cocs-brichete. Uzina Victoria-Călan a fost cea mai mare producătoare de fontă cenușie din țară. Prin decretul 8/1982 a fost schimbată denumirea din "Întreprinderea Victoria Călan" în "Combinatul siderurgic Victoria Călan". În 1989, combinatul din Călan avea în jur
Sidermet () [Corola-website/Science/321086_a_322415]
-
București este o companie producătoare și distribuitoare de oțel-beton din România. A fost înființată ca societate pe acțiuni în 1998, în urma privatizării fostului Institut de Cercetare, Proiectare și Producție Experimentală în domeniul Construcțiilor și Materialelor de Construcții. Compania, înființată în anul 1949, produce și distribuie oțel fasonat, plase sudate și carcase piloți. Firma comercializează și materiale de construcții, oferind - totodată - proiectare, consultanță și management, expertiză în sectorul construcțiilor și soluții
Procema () [Corola-website/Science/321097_a_322426]
-
John Davies Cale, OBE (născut pe 9 martie 1942) este un muzician galez, compozitor, cantautor și producător - membru fondator al trupei de rock experimental The Velvet Underground. Deși cunoscut în special pentru activitatea în muzica rock, Cale a cochetat și cu alte genuri muzicale cum ar fi drone și muzica clasică. De la plecarea din The Velvet Underground în 1968, a lansat aproximativ 30 de
John Cale () [Corola-website/Science/321271_a_322600]
-
în 1882. Același lucru constituie subiectul uneia din invențiile lui Nikola Tesla (1856 - 1943) patentate în 1888 și puse în practică de industriașul nord-american George Westinghouse (1846-1914). Tot prin colaborarea celor doi, în 1895 este dată în funcțiune centrala electrică experimentală de pe Cascada Niagara. În 1808 Davy realizează un corp de iluminat care utilizează arcul electric generat între doi electrozi. În 1825, fizicianul englez William Sturgeon (1783 - 1850) construiește primul electromagnet. Acesta va sta la baza electromotorului, telegrafului și comutatorului electric
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
și Wheatstone, aduce perfecționări telegrafului și anume realizarea unui dispozitiv care permitea inscripționarea mesajului și realizarea unui nou limbaj de comunicare, care îi va purta numele, codul Morse. Astfel că în 1844, Morse transmite primul mesaj printr-o linie telegrafică experimentală în Washington și Baltimore. Johann Wilhelm Hittorf (1824 - 1914) studiază descărcarea în vid și, în 1869, descoperă radiațiile catodice. Aceasta va conduce la descoperirea razelor X, lucru realizat de Wilhelm Conrad Röntgen (1845 - 1923) în 1895. În plus, razele catodice
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
fi înlocuit printr-o silabă articulabilă. "Ouxpo" a fost o fundație înființată în 1960 de matematicianul François Le Lionnais, având drept co-fondator pe poetul Raymond Queneau. Atelierul a fost numit pentru început "Sélitex" ("Séminaire de Littérature Expérimentale" = Seminar de literatură experimentală), apoi "Olipo", pentru a-și găsi numele definitiv în 13 februarie 1961, datorită unuia din membrii săi, Albert-Marie Schmidt. Membrii "OuLiPo" se întâlnesc cu regularitate pentru a reflecta asupra noțiunii de "constrângere" și pentru a născoci noi structuri destinate a
Oulipo () [Corola-website/Science/320599_a_321928]
-
Raymond Queneau l-a rugat pe François Le Lionnais să scrie o postfață la cartea sa "Cent mille milliards de poèmes". Cu această ocazie, François Le Lionnais îi propune lui Raymond Queneau să creze "un atelier sau seminar de literatură experimentală, în care să abordeze de manieră științifică ceea ce ne lăsaseră să presimțim trubadurii, "les grands rhétoriqueurs", Raymond Roussel, formaliștii ruși și încă câțiva . În septembrie 1960, la Cerisy-la-Salle a fost organizată o "Decadă Queneau", ocazie cu care s-au întâlnit
Oulipo () [Corola-website/Science/320599_a_321928]
-
susceptibile de a avea un contact termic, este definită până la un factor constant și este temperatura absolută. Să clarificăm grafic ce înseamnă aceasta, alegând pe U drep entropie empirică: dacă pentru un fluid oarecare (fără nici o ipoteză de "idealitate") determinăm (""experimental"") funcțiile "U=U(V,U,V)" care corespund adiabatelor, putem găsi numeric (când fascicolul de adiabate este suficient de dens,vezi Fig.2) aproximații ale funcției "∂U/∂U", care este factorul integrand. . Dacă acum "∂U/∂U (U,V)" este exprimat
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
Volumul van der Waals al unei molecule este mereu mai mic decât suma volumelor van der Waals ai atomilor individuali: atomii se suprapun parțial atunci când formează legăturile chimice. Volumul van der Waals al unui atom sau molecule poate fi determinat experimental atunci când substanțele sunt în stare gazoasă, în special din constanta van der Waals b, polarizabilitatea α sau refracția molară A. În toate cele trei cazuri, măsurătorile se efectuează pe probe macroscopice și este normal să se exprime rezultatele precum cantități
Rază van der Waals () [Corola-website/Science/320609_a_321938]
-
y" al sistemului este o funcție de două sau mai multe variabile de proces. În general, construirea modelelor matematice se poate baza pe două principii: ٭modelul "black box", prezentat mai înainte, atunci când nu există informații disponibile "a priori", ci numai date experimentale -intrare/ieșire- din sistem; ٭modelul "white box" care constituie un sistem în care toate informațiile necesare despre structura internă a sistemului sunt disponibile. Un sistem este un grup de obiecte (sau părți) legate între ele prin forme de interacțiune, pentru
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
altă formulare, construirea modelului este procesul (de obicei iterativ) prin care cercetătorii încearcă să elaboreze un model adecvat al unui sistem fizic sau biologic. O parte esențială a acestui proces constă în verificarea unui model-candidat în comparație cu datele (care ajustează datele experimentale), pentru a determina dacă există o inadecvanță serioasă. Modelele pot fi discutate, în special, dacă sunt fie empirice (bazate pe date empirice), fie mecaniciste, sau un amestec al acestora. Modelele mecaniciste se bazează pe fizica și chimia care guvernează procesul
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
pentru care modelul este destinat. Este necesar să se păstreze numai caracteristicile esențiale ale sistemului real. ٭"Adecvanța modelului" cu sistemul real depinde de scopul modelării. Verificarea adecvanței constă în compararea unui set de performanțe obținute cu ajutorul modelului, cu performanțele colectate experimental. ٭"Modelarea parțială pentru subsisteme". Înainte de a elabora un model pentru întregul sistem, poate fi convenabil să se conceapă modele parțiale pentru subsisteme, să se testeze valabilitatea lor, apoi să se integreze aceste modele parțiale într-un model complet. Nici un model
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
utilă. Totuși, orice perfecționare poate necesita consumuri suplimentare de timp și bani, de aceea trebuie să fie justificată. Orice model matematic poate conține parametri ale căror valori trebuie estimate. Estimarea necesită experimente sau observații precum și metode de prelucrare a datelor experimentale. Pentru detalii asupra modelării matematice, vezi Se pot identifica următoarele elemente ale modelelor matematice: "Variabilele sistemului". Acestea sunt mărimi care caracterizează diferite stări ale sistemului, luând diferite valori (dintr-un domeniu de valori tehnic posibile). "Parametrii sistemului". Acestea sunt mărimi
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
două moduri de abordare a construirii unui model matematic pentru un sistem fizic: ٭"modelarea bazată pe principii fizice", care face apel la legile cunoscute din fizică, ce sunt aplicate subsistemelor ce compun sistemul considerat; ٭"identificarea" sau "modelarea bazată pe date experimentale", obținute prin teste, care constă în alegerea unui model ce ajustează cât mai bine datele experimentale, conform unui anumit criteriu impus pentru sistemul considerat. Întocmirea modelelor matematice ale sistemelor include următoarele etape: ٭formularea problemei în limbajul problemei; ٭stabilirea variabilelor și
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
principii fizice", care face apel la legile cunoscute din fizică, ce sunt aplicate subsistemelor ce compun sistemul considerat; ٭"identificarea" sau "modelarea bazată pe date experimentale", obținute prin teste, care constă în alegerea unui model ce ajustează cât mai bine datele experimentale, conform unui anumit criteriu impus pentru sistemul considerat. Întocmirea modelelor matematice ale sistemelor include următoarele etape: ٭formularea problemei în limbajul problemei; ٭stabilirea variabilelor și parametrilor implicați; ٭construirea modelului matematic al sistemului prin traducerea problemei în limbaj matematic; ٭stabilirea algoritmului de
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
stabilirea variabilelor și parametrilor implicați; ٭construirea modelului matematic al sistemului prin traducerea problemei în limbaj matematic; ٭stabilirea algoritmului de rezolvare a modelului matematic, adică de rezolvare a ecuațiilor modelului. Metodele de rezolvare pot fi analitice, numerice sau prin simulare; ٭verificarea experimentală a modelului prin compararea predicțiilor cu observațiile sau datele disponibile și îmbunătățirea modelului și a metodelor de rezolvare; ٭deducerea concluziilor pe baza modelului și testarea concluziilor în comparație cu datele anterioare sau cu datele suplimentare care pot fi colectate. Modelarea și simularea
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
durat decenii la rând pentru a elimina sau măcar a reduce populația de șobolani au rămas fără succes. În martie 2009, autoritățile au anunțat o serie de schimbări de strategie care includ folosirea unor formule noi pentru otrăvuri și capcane experimentale. Conducerile autorităților implicate în transportul public au organizat numeroase evenimente pentru promovarea sistemului de transport în comun. Din 1941 până în 1976, autoritățile de transport au sponsorizat organizarea concursului de frumusețe "Miss Metrou" în scopuri publicitare. În muzicalul „On the Town
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]