15,805 matches
-
cei de căprioară și-i duse, ca să spuie cârciumăriței cum că i-a scos de la Florița din cap. Florița rămase singură și părăsită ... Ce să facă? Porni încotro o duseră ochii și norocul." (Ioan Slavici, Florița din codru) (c) "Aria moșului este cât vezi cu ochiul de departe, pusă pe-un deal mare și întins. Unde-i vedea șase cai murgi treierând grâu, acolo să te oprești, că dai peste unchiașul babei." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (d) "Nu ești niciodată mulțumit
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și să-ți dau un lucru. După ce vorbi așa, Sfânta Vineri se duse la un scrin ferecat din toate părțile și scoase din el un fluieraș mic micuț. Vezi tu fluierașul ista? grăi către Petru, mi l-a dat un moș bătrân încă de când eram tânără. Cine aude sunetul acestuia acela adoarme... doarme... până ce nu-l mai aude. Tu să iei fluierașul și să tot cânți din el cât vei fi în Împărăția Zânei Zorilor. Nimeni nu te va atinge, căci
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte cu formă neliterară și precizați formele literare corespunzătoare. 2. Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: salcâmi, grădinii, ciorchini, odinioară. 3. Alcătuiți două enunțuri cu omografele scutură și scutură
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zâmbească și să uite necazurile de care sunt copleșiți și se afundă în râsete când facem vreo boacănă. Ei, chiar și așa, tot ne iubesc! și le adună pe toate într-un sac mare, mare de tot, ca al lui Moș Crăciun, și nu-l uită, căci după ani și ani vor răscoli împreună cu noi zestrea acelor amintiri scumpe, de neuitat. Dar noi până atunci.hai să ne bucurăm de copilărie, de jocurile ei, și să încălecăm pe raza sclipitoare și
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
în rusă; blaci în franceză, walati, balacorum, valachorum și balachorum în latină, dar poate mai sînt și alți termeni pe care eu nu îi știu. Ei își ziceau în epoca feudală armîn(aromîn sau makidon) ca urmași ai strămoșului ancestral Moș Arimin, iar cei din nordul Dunării își spuneau rumîni cum apar pe unele tăblițe de plumb. Acestea vin cu in-formații clare privind legătura de neam și de obiceiuri care exista între cei din nordul Dunării și cei din sud(Mesia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
zeii(ținutul ariminilor), domnise un rege cu numele Arimus sau Arimun. Aram sau Arim este numele unui erou popular din poezia românească iar vitejii care luptă alături de el se numeau haramini. Pe tăblițele de plumb, strămoșul neamului get, apare scris Moș Arimin. La umbri, populație de neam italic, Jupiter în tradițiile vechi mai avea și epitetul de Armunus adică al ariminilor. La romani Jupiter mai purta apelativul Ruminus iar războinicul Marte era chemat cu epitetul de Arimanios, fiind născut în Getia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
adică zeul neamului arimanilor sau ariminilor. Ariminii au fost primii locuitori ai ținuturilor carpatice iar tăblița 19 spune că oastea geților atunci cînd pleca la luptă era însoțită de îngerii păzitori iar din înaltul cerului o urmărea Puternicul sau Minunatul Moș Arimin(Arumun). În limba eme-gi Arimin/ Arimun este compus din ari: a străluci, cale de urmat, a chema, obi-cei, a lăuda și mun/munus: mamă. Această imagine apare pe tăblița 26 unde rumu-nii sau urmașii ariminilor atacă Geonoste, cetatea galilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
străluci, cale de urmat, a chema, obi-cei, a lăuda și mun/munus: mamă. Această imagine apare pe tăblița 26 unde rumu-nii sau urmașii ariminilor atacă Geonoste, cetatea galilor de pe malul unei ape. Din înaltul cerului, deasupra pedestrimii rumune, veghează bătălia Moș Arimin imortalizat printr-un păstor rumun sprijinit în băț. Printre pedestrașii geți există unul care poartă în vîrful suliței o ...cruce!! Moș Arimin se găsește reprezentat imagis- tic(un păstor care se sprijină în băț, un bătrîn care ține în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
urmașii ariminilor atacă Geonoste, cetatea galilor de pe malul unei ape. Din înaltul cerului, deasupra pedestrimii rumune, veghează bătălia Moș Arimin imortalizat printr-un păstor rumun sprijinit în băț. Printre pedestrașii geți există unul care poartă în vîrful suliței o ...cruce!! Moș Arimin se găsește reprezentat imagis- tic(un păstor care se sprijină în băț, un bătrîn care ține în brațe un miel sau bustul unui bătrîn din profil cu un miel lîngă el) pe foarte multe tăblițe de plumb. Sacrali- tatea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și astăzi armîni fiindcă știu după calea adevărului și nu a făcăturilor măiastre, că nu sînt latini nici ieșiți din bărbătoasa țîș-nitoare a unor coloni romani de neam semit! Strămoșul ancestral al geților de pe tăblițele de plumb trebuie citit ca Moș Ari-min dar și Arumun pentru că ei atunci nu avea vreo academie care să-i ardă la dimirlie cu fel de fel de drăcii aduse de pe la alții. Ei scriau cum pronunțau sau cum știau că vine ,,din bătrîni”, ca măsură a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pe Echidna, regina din țara arimilor, o femei jumătate om și jumătate șarpe pentru care grecul a primit un of la lingurea și astfel a început o iubire înco- lăcită. Din această înfierbințeală s-au născut Scythes; Agathirsus și Tracus, moșii celor trei mari neamuri arimine - sciții, geții și tracii - care, după zicerile lor se trag din neamul titanilor. În mitologia noastră însă se vorbește de omul-pește la fel și emeșii au scris despre puradu, dar cum Hercule nu era prea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
calchiere tîrzie făcută de romani asupra cuvîntu- lui strămoșesc dage care nu are nici o legătură cu identitatea străbunilor noștri. Că situația este cea prezentată mai sus, am să le arăt îndrăciților clocitori de ghicitori aiuritoare, cuvințelul getbeget cu sensul din moși strămoși sau din străvechimea neamului get, adică ,,get pe get” să le fie și lor cu respect față de adevăr și să nu-l mai ia în răspăr! Dacă era treaba după zicerea lor trebuia să păstrăm azi în limba veche
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fost găbjită de acești nemernici și pusă la popreală. Nici falnicii oșteni geți nu-și mai găseau vrednicia faptelor din trecut. Cu toată vitregia vremilor Bezino știe că trebuie să diriguiască neamul străbun al geților pe drumul destinului lăsat de Moș Arimin și luminat de Sarmise. ,,Conducătorul Bezine, uns ca leu ocrotitor, a spus că a visat cum neamul nobil al geților trebuie să se adune în jurul sfîntului Zabelo, să-i pese de sine pentru că stă în cetatea getă a lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sociale, ce au schimbat modul de organizare al satului. În acest tip de sat, proprietatea asupra pământului se stabilește în funcție de apartenența la neam pentru a descuraja intrarea nebăștinașilor în ceată. "Pământul se împarte în atâtea părți câți strămoși întemeietori (bătrâni, moși) se presupune că au existat" (Stahl, 2000: 145). Iar aceste părți de pământ sunt împărțite în mod egal gospodăriilor alcătuitoare. Cu alte cuvinte, în devălmășia absolută, proprietatea asupra pământului ia o formă specifică, diferită de ideea de posesie bunul este
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
altfel întreaga revistă. O parte din texte aparțin lui Mihail Sadoveanu și, deși nesemnate, sunt destul de lesne de identificat, altele sunt retipăriri din proza lui Nicolae Gane (câteva nuvele) sau a lui Ion Creangă (Povestea unui om leneș, Cinci pâni, Moș Ion Roată și Cuza-Vodă). Se adaugă încercări literare ale unor învățători sau ale unor țărani care împărtășesc din experiența proprie. R.p., adevărat luminător și culturalizator al lumii satelor, a avut o bună răspândire, dovadă numeroasele întrebări și propuneri venite din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
român adunate și așezate în ordine mitologică, Cernăuți, 1903; ed. I-II, îngr. Victor Durnea, introd. Lucia Berdan, Iași, 1998; ed. I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1998; Studii în folclor, I, București, 1908, II, Cernăuți, 1912; Sărbătoarea Moșilor în București, București, 1915; Poezii, I, Botoșani, 1935. Repere bibliografice: Andrei Bârseanu, „Studii în folclor”, AAR, partea administrativă, t. XXXIII, 1910-1911; Miller-Săndulescu, Evoluția, 237-243; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
de iluminat public conferă societății românești din acele vremuri imaginea unui spațiu al contrastelor. Discrepanțele au fost adesea obiectul ironiei din presa provinciei. Iată cum ilustrează mirajul capitalei pentru un țăran bucovinean, o foaie literară umoristică din Botoșanii de la 1932: Moș Pintilie, un chiabur țăran dintr-un sat din fundul Bucovinei, auzind de minunile din București, se hotărî să vină în capitală să le vadă. Prima dorință îi fu să vadă șoseaua Kiseleff, auzise el de un oarecare Kiseleff și era
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Polirom, Iași, 2010, p. 219. 2 Florin Georgescu, Raluca Velicu, "Arhitectură și clădiri publici în Vechiul Regat", în Orașele României. O istorie în imagini. Sfârșitul secolului XIX - începutul secolului XX, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2009, p. 13. 3 Vag-a-bond, "Moș Pintilie la București", în Rochița transparentă. Literară, umoristică, picantă, I, nr. 4, 1932, p. 3. 4 În Ioana Pârvulescu, Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas, București, 2003, p. 112. 5 Ibidem, p. 114. 6 Al. Ungureanu, Orașele din Moldova. Studiu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
părerea niciodată”. A introdus bradul la sărbătorile de iarnă în casa lui Sadoveanu, „în jurul căruia copiii, dirijați de același neobosit Celibidache cântau un imn compus de dânsul: Toți copiii drăgălași / Află vestea minunată / C-a venit din nou la Iași / Moșul nostru de-altădată. Dumnealui precum îl știți / Vine-n pulberea de stele / Cu păpuși cu ochi boldiți / Jucării și acadele...” Prietenia cu Profira Sadoveanu și soțul acesteia, omul de cultură Costache Popa, s-a materializat și în spectacolul „Visuri americane
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
importantă o aduce Ion Agârbiceanu, al cărui nume este întâlnit aproape în fiecare număr (Acasă, Griji multe, Două scrisori, Vinerea Patimilor ș.a.). Lui i se adaugă Al. Ciura (Scrisoarea din urmă), Mihail Gașpar (Pastel, Singur), Emil Isac (La cârciuma lui Moș Pătru), dar și câțiva condeieri rămași necunoscuți (I. Furtună, Marioara Văleanu, Tomiță Ciprian, Toma Cocișiu). Se publică două lucrări cu caracter memorialistic: Horia Petra-Petrescu, „Domnul Moldovănuț”, evocare a lui Ioan Micu Moldovanu, și O rectificare și o propunere, închinată lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
român” din 1893. Chiar în primul număr, la rubrica „Idile bucureștene”, apare Gazometru (reprodusă apoi în „Moftul român” din aprilie 1901, cu semnătura Iodoform), iar în numărul următor, la aceeași rubrică, anecdota Planeta care, dezvoltată, a intrat, cu titlul La Moși, în „Universul” din anul 1900. Șirul colaborărilor lui Caragiale continuă cu snoava populară Fără noroc, cu Articol de reportaj, Amiază maură, Ion prostul, Eros, Bonbon. G. Coșbuc își începe colaborarea cu Lordul John și continuă, între altele, cu parodia Sonet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
proză a Odysseei și Batrachomyomachiei. ALȚI JUNIMIȘTI "Franțuzitul Mihail Korné" (1844-1901), poet, e neglijabil, Ioan Ianov (1836-1903) a fost popular o vreme pentru cântecele sale: Pareatcă sau asesorul Schivirnisală, Rugină Smichirescu alegător, Von Kalikenberg concesionar, Eclisiarhul Colivărescu, Advocatul Cîrciocă-rescu, Stosachi, Moș Ion Zurba. N. Volenti (1856-1910) e un poet cu totul debil. Mai vrednic de amintit este I. Pop-Florentin (1843-1936) pentru nuvelele sale de un romantism negru, delirant. Imaginația fără frâu cu care încearcă să umple golul istoric merită o mențiune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
artistic. Ca și Caragiale, Creangă e un dramaturg deghizat în prozator, un monologist, și limba sa e de fapt limba eroilor. Și obiceiul de a admira la povestitor puterea "de a crea tipuri vii" este nejustificat. Întrucât privește Amintirile și Moș Nichifor Coțcariul, se mai poate vorbi de tipuri vii în sensul autenticității. Căci altfel ce observație pătrunzătoare găsim în Amintiri? O mamă de la țară își ceartă copiii, un tată se întreabă cu ce să-și țină băieții în școli, copiii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se demonstrează observațiuni morale milenare. În Soacra cu trei nurori dăm de eternul conflict dintre noră și soacră; Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mamă; Dănilă Prepeleac dovedește că prostul are noroc; Punguța cu doi bani dă satisfacție moșilor care trăiesc rău cu babele lor; Povestea porcului verifică adevărul că pentru o mamă și cel mai pocit prunc e un Făt-Fru-mos etc. Amintirile nu ies nici ele din această formulă. În ele se simbolizează destinul oricărui copil: de a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și fata moșneagului cu Cendrillon de Ch. Perrault. În locul mediului luxos din basmul francez, aci mecanica vieții unui sat de munte. Fata babei e "slută", "țîfnoasă" și s-alintă "ca cioara-n laț". Ea e "sora cea de scoarță". Fata moșului muncește de "nu-și mai strânge picioarele". E "piatra de moară în casă", iar soră-sa "busuioc de pus la icoane". Fata babei iese gătită dumineca "de parc-a lins-o vițeii". Gura babei "umbla cum umblă melița". În casa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]