16,167 matches
-
măcar mustrat și acest lucru se va cunoaște și el. În fapt, toxicitatea imoralității iradiante a cinismului și indiferenței vine din "falsa conștiință luminată" pe care aceasta o conține. Amicul hobbesian agreează fără nicio rezervă o asemenea concluzie cu iz pedagogic, în timp ce, prietenul meu kantian adaugă: "numai așa se păstrează o șansă și pentru respectul de sine". Cum eu însumi aplic și-n acest caz testul R.C., constat că pot să fiu de acord, în sfârșit, cu amândoi. Iar Alexa Visarion
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Interviu realizat de Magdalena BOIANGIU 1995 Spectacolul ascuns Cum vă apreciați rara performanță din anii '70, când ați izbutit turnee extraordinare cu un spectacol pe un text clasic românesc? În ce măsură acest lucru v-a înlesnit cariera teatrală internațională, regizorală și pedagogică? Sunt un om care a avut șansa unui profesor ce mi-a dat voie să înțeleg într-un fel adânc, tulburător, drumul în teatru. Pe noi, cei care am învățat cu Radu Penciulescu, ne-a marcat dragostea lui de teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
specifice sunt foarte mari. Una dintre discuțiile importante în jurul definirii violenței având ca agresor omul este aceea a intenției distructive care susține actul violent. Intenția este importantă atât pentru a putea sancționa violența, făcând dreptate victimei, cât și pentru intervențiile pedagogice sau psihoterapeutice țintind prevenirea comportamentelor violente. Dar recunoașterea corectă a intenției ce susține conduita violentă este importantă și pentru victimă, pentru mobilizarea resurselor și a mecanismelor de apărare. Definită din perspectiva motivațională, violența nu mai circumscrie manifestările violente ale naturii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
29 În legătură cu principiul subsidiarității, a se vedea: Ami Barav, Christian Philip: Dictionnaire Juridique des Communautés européennes, PUF, Paris, 1993, pag. 387; R. Munteanu, Drept european, Ed. Oscar Print, Buc., 1996, p. 129-134; Ov. Ținca, Drept comunitar general, Ed. Didactică și Pedagogică, Buc., 1999, p. 111-119; A. Popescu, I. Jinga, Dicționar de termeni comunitari, Ed. Lumina Lex, Buc., 2000, p. 163-164; O. Manolache, Tratat de drept comunitar, ed. a 5-a, Ed. C.H. Beck, Buc., 2006, p. 88-95; Dumitru Țâncu, Drept comunitar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Lupulescu, A.M. Lupulescu, Dreptul familiei, Ed. CM Beck, 2006, p.66. 21 M. Eliescu, op. cit., p. 229. 22 C. Oprișan, op. cit., p. 643; I.P. Filipescu, op. cit., p. 150 și urm; T.R. Popescu, Dreptul familiei, Tratat vol. I, Ed. Didactică și pedagogică, 1965, p. 164-167; M. Eliescu, op. cit., p. 229; C. Stănescu, C. Bîrsan, op. cit., p. 196; /. Albu, Dreptul familiei, Ed. Didactică și pedagogică, 1975, p. 122 și urm.; D. Lupulescu, op. cit., p. 54. 23 D. Gherasim, Considerații despre coposesiune, în RRD
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
643; I.P. Filipescu, op. cit., p. 150 și urm; T.R. Popescu, Dreptul familiei, Tratat vol. I, Ed. Didactică și pedagogică, 1965, p. 164-167; M. Eliescu, op. cit., p. 229; C. Stănescu, C. Bîrsan, op. cit., p. 196; /. Albu, Dreptul familiei, Ed. Didactică și pedagogică, 1975, p. 122 și urm.; D. Lupulescu, op. cit., p. 54. 23 D. Gherasim, Considerații despre coposesiune, în RRD nr. 7/1984, p. 5-9. 24 Ibidem 25 T. Carabașiu, Partajul, Ed. Muntenia, Constanța, 1997, p. 13. 26 C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
semnul bătăii în ușă. Nu înțelege. Îi zic: Înainte de a te învăța să pictezi, domnul profesor să te învețe să bați la ușă. Drăgălașa față pare iar a nu înțelege despre ce e vorba. La revedere... (Constat, surprins, acutu-mi puseu pedagogic și-mi torn imediat un Ballantine's mic.) Constant, obstinat chiar, am notat de fiecare dată cu satisfacție, dar, să recunosc, și cu oarecare intenție demonstrativ-persuasivă, simplele prezențe ale tinerilor. Pe stradă, în bistrouri, în foaierele teatrului, în expoziții. Juxtapunînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care au profilul sau specialitatea corespunzătoare programei de pregătire. ... (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2010, pentru a fi autorizați, furnizorii de formare profesională trebuie să facă dovada ca realizează programele de formare profesională cu formatori care au pregătirea pedagogica specifica formării profesionale a adulților și pregătirea de specialitate corespunzătoare programei de pregătire. (4) Pe durata efectuării practicii la agenții economici, supravegherea și îndrumarea participanților la programul de formare profesională sunt asigurate atât de formatori numiți de furnizorul de formare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153424_a_154753]
-
care au profilul sau specialitatea corespunzătoare programei de pregătire. ... (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2010, pentru a fi autorizați, furnizorii de formare profesională trebuie să facă dovada ca realizează programele de formare profesională cu formatori care au pregătirea pedagogica specifica formării profesionale a adulților și pregătirea de specialitate corespunzătoare programei de pregătire. (4) Pe durata efectuării practicii la agenții economici, supravegherea și îndrumarea participanților la programul de formare profesională sunt asigurate atât de formatori numiți de furnizorul de formare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153426_a_154755]
-
pentru sistem, precum schema − transportor și suport în timp pentru materia imaginară −, este structura, asimilată de Durand unui protocol normativ al reprezentărilor imaginare, bine definită și relativ stabilă, ce "implică un anumit dinamism transformator". Structurile sunt precum niște "modele" taxonomice, pedagogice; ele servesc "clasificării, [dar și] de vreme ce sunt transformabile, la modificarea câmpului imaginar" (54-55). Este ceea ce preluăm din interpretarea dată de Durand, pentru că, altfel, nu consider că structura poate fi echivalată cu forma; în plus, nu este relevantă doar ca "simptom
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rezistență ale unui ansamblu pe care ni-l putem reprezenta vizual tot ca pe o figură geometrică, pentru a traduce formarea structurilor imaginarului. În spațiul laic al societății medievale, public și privat, existența era sever reglementată de canon (alimentar, moral, pedagogic, sexual) și marcată de prezența semnelor sacrului, precum icoanele și alte obiecte de cult. Cum toate spațiile lumii creștine sunt supravegheate de dogmă, prin diferite mijloace (slujbe, procesiuni, locuri de pelerinaj etc.), dar și guvernate de puterea laică a autocratului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
remarcă în grupul "marginalilor"), deși nu este atât de bine reprezentată în texte sau imagini, se poate deduce pe baza analizei antropologice. Momentele existențiale cele mai importante - nașterea, botezul, căsătoria, păcatul, penitența și moartea 18 −, codurile vestimentare, alimentare, sexuale și pedagogice (primii ani de viață ai fiului, iar pentru fiică, până la căsătorie) reflectă încadrarea socială (și nu doar) a femininului în raport cu masculinitatea; același lucru se remarcă în codurile juridice (pravilele sunt cea mai bună mărturie pentru modul în care instituția statului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și tot pe schemele gândirii populare, chipul boierului devotat, modelul monahal (Daniil Sihastrul) și prietenul nobil și credincios din cărțile de aventuri. Scrieri traduse și filtrate de sensibilitatea cărturarului "autor", romanele cavalerești, lucrările sapiențiale sau hagiografiile au toate o finalitate pedagogică, întărind în imaginarul colectiv memoria exemplarității și a eroicului. În această lumină așez tema reconsiderării istoriei și locul ocupat de ea în discursul secolului XVIII, în care se remarcă atitudini de tipul celei a lui Dionisie Ecclesiarhul (Hronograful) și a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
René, (1) Discours de la méthode, Ed. Victor Cousin, Project Gutenberg, 2004, http://www.gutenberg.net. Diaconu, Marin, Istoria limbajului filosofic românesc, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Didilescu, Ion și Botezatu, Petre, Silogistica. Teoria clasică și interpretările moderne, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976. Dima, Teodor, Metodele inductive, Editura Științifică, București, 1975. Dumitru, Mircea, Explorări logico-filosofice, Editura Humanitas, București, 2004. Enescu, Gheorghe, " Clasificarea termenilor", în Analele Universității București. Seria Filosofie, XL, 1991. Fine, Kit, The Question of Realism, (2001); quod.lib.umich
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de pensionare; ... (2) Funcțiile de inspector școlar de specialitate pentru învățământul preșcolar și primar se pot ocupa, prin excepție privind condițiile de studii, de personalul didactic cu pregătire pentru treptele de învățământ menționate, care a desfășurat activități metodice în cadrul liceului pedagogic și al casei corpului didactic ori a condus activități metodice la nivel școlar sau interșcolar. ... (3) Pot participa la concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar și cadrele didactice care au dobândit și o altă specialitate de lungă durată, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175926_a_177255]
-
catastrofelor 565 D06 Material medico-chirurgical și de laborator 566 D07 Animale 567 D08 Mărfuri pentru activități tradiționale în zona de frontieră 567 D09 Suporturi pentru sunet, imagine sau informații 568 D10 Materiale promoționale 568 D11 Materiale profesionale 569 D12 Materiale pedagogice și științifice 570 D13 Ambalaje, pline 571 D14 Ambalaje, goale 571 D15 Forme, matrițe, clișee, proiecte, instrumente de măsură și 572 D16 control, de verificare și alte obiecte similare Unelte și instrumente speciale 572 D17 Mărfuri care urmează să fie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184153_a_185482]
-
comisiei de bacalaureat poate fi: cadru didactic universitar care deține titlul științific de doctor, inspector școlar, director de liceu, cu gradul didactic I. 2. Personalul didactic desemnat să conducă un spor de 10-25% din salariul de și să realizeze practică pedagogica baza lunar al funcției didactice în care este încadrat, calculat în raport cu numarul elevilor sau al studenților practicanți ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ------------ Anexă 5 a fost modificată de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 220 din 4 iulie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184844_a_186173]
-
proprii 47. Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara Venituri proprii 48. Universitatea de Vest din Timișoara Venituri proprii 49. Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș" din Timișoara Venituri proprii III. Biblioteci centrale universitare și pedagogice: 1. Bibliotecă Centrală Universitară din București Bugetul de stat 2. Bibliotecă Centrală Universitară "Mihai Eminescu" din Iași Bugetul de stat 3. Bibliotecă Centrală Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca Bugetul de stat 4. Bibliotecă Centrală Universitară "Eugen Todoran" din Timișoara Bugetul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179637_a_180966]
-
din București Bugetul de stat 2. Bibliotecă Centrală Universitară "Mihai Eminescu" din Iași Bugetul de stat 3. Bibliotecă Centrală Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca Bugetul de stat 4. Bibliotecă Centrală Universitară "Eugen Todoran" din Timișoara Bugetul de stat 5. Bibliotecă Pedagogica Națională "I.C. Petrescu" din București Bugetul de stat IV. Comisia Națională a României pentru UNESCO Bugetul de stat V. Serviciul Național de Evaluare și Examinare Bugetul de stat VI. Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179637_a_180966]
-
din Iași Venituri proprii 4. Casă Universitarilor din Brașov Venituri proprii 5. Casă Universitarilor din Craiova Venituri proprii C. Unități aflate în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Denumirea unității Sursă de finanțare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Regia Autonomă "Editură Didactica și Pedagogica" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---------------- *) Nr. crt. I din anexă 3 a fost rectificat prin RECTIFICAREA nr. 223 din 24 martie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 11 mai 2005. Nr. crt. ÎI, poziția 41 din anexă 3 a fost rectificata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179637_a_180966]
-
proprii 47. Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara Venituri proprii 48. Universitatea de Vest din Timișoara Venituri proprii 49. Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș" din Timișoara Venituri proprii III. Biblioteci centrale universitare și pedagogice: 1. Bibliotecă Centrală Universitară din București Bugetul de stat 2. Bibliotecă Centrală Universitară "Mihai Eminescu" din Iași Bugetul de stat 3. Bibliotecă Centrală Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca Bugetul de stat 4. Bibliotecă Centrală Universitară "Eugen Todoran" din Timișoara Bugetul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179638_a_180967]
-
din București Bugetul de stat 2. Bibliotecă Centrală Universitară "Mihai Eminescu" din Iași Bugetul de stat 3. Bibliotecă Centrală Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca Bugetul de stat 4. Bibliotecă Centrală Universitară "Eugen Todoran" din Timișoara Bugetul de stat 5. Bibliotecă Pedagogica Națională "I.C. Petrescu" din București Bugetul de stat IV. Comisia Națională a României pentru UNESCO Bugetul de stat V. Serviciul Național de Evaluare și Examinare Bugetul de stat VI. Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179638_a_180967]
-
din Iași Venituri proprii 4. Casă Universitarilor din Brașov Venituri proprii 5. Casă Universitarilor din Craiova Venituri proprii C. Unități aflate în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Denumirea unității Sursă de finanțare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Regia Autonomă "Editură Didactica și Pedagogica" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---------------- *) Nr. crt. I din anexă 3 a fost rectificat prin RECTIFICAREA nr. 223 din 24 martie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 11 mai 2005. Nr. crt. ÎI, poziția 41 din anexă 3 a fost rectificata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179638_a_180967]
-
proprii 47. Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara Venituri proprii 48. Universitatea de Vest din Timișoara Venituri proprii 49. Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș" din Timișoara Venituri proprii III. Biblioteci centrale universitare și pedagogice: 1. Bibliotecă Centrală Universitară din București Bugetul de stat 2. Bibliotecă Centrală Universitară "Mihai Eminescu" din Iași Bugetul de stat 3. Bibliotecă Centrală Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca Bugetul de stat 4. Bibliotecă Centrală Universitară "Eugen Todoran" din Timișoara Bugetul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179636_a_180965]
-
din București Bugetul de stat 2. Bibliotecă Centrală Universitară "Mihai Eminescu" din Iași Bugetul de stat 3. Bibliotecă Centrală Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca Bugetul de stat 4. Bibliotecă Centrală Universitară "Eugen Todoran" din Timișoara Bugetul de stat 5. Bibliotecă Pedagogica Națională "I.C. Petrescu" din București Bugetul de stat IV. Comisia Națională a României pentru UNESCO Bugetul de stat V. Serviciul Național de Evaluare și Examinare Bugetul de stat VI. Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179636_a_180965]