15,662 matches
-
lumea Bibliei, e mai degrabă lumea asiriană. Epilog Istorie și povestire, artă și poezie Drept concluzie aș vrea să propun un ultim exemplu care ilustrează cât de diferite sunt modurile de a percepe realitatea istorică și de a transmite această percepție. Exemplul pe care îl iau este distrugerea „cetății sfinte” a țării basce, Guernica, 27 aprilie 1937, de către aviația Germaniei naziste, aliată cu naționaliștii spanioli ai generalului Franco în timpul războiului civil. Au fost aproximativ 2000 de victime civili. Despre acest „fapt
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
o perioadă cât mai lungă de timp, suspendarea judecății (generarea cât mai multor idei fără a le evalua pe loc), gândirea deschisă (încercarea de a găsi cât mai multe relații între diverse idei), memoria precisă, spargerea scenariilor (renunțarea la habitudini), percepția inedită, folosirea trucurilor (a indiciilor care pot conduce către idei noi). Performanța creativă presupune și un anumit nivel al inteligenței. Foarte multe cercetări s-au orientat către determinarea relațiilor dintre creativitate și inteligență, iar răspunsurile au fost dintre cele mai
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
Memoria are aproximativ aceleași caracteristici că la normalul auzitor, cea cognitiv-verbală se dezvoltă mai lent, în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectiva este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi, pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea surdomutului și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul nu este bine instalat. Trebuie avute în vedere anumite caracteristici încă din copilăria mică: - stimularea și formarea capacității de comunicare a copiilor, prin mijloace verbale și auxiliare; - dezvoltarea unor caracteristici ale percepției kinestezice, învățarea copilului să coreleze complexul sonor cu pipăitul, cu vibrațiile aparatului fonoarticulator, cu particularitățile suflului de aer în emisia vocală; - dezvoltarea capacităților de imitare a mișcărilor corpului, ale feței, ale gurii... - dezvoltarea percepțiilor auditive, prin antrenamente și exerciții, sau
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
și auxiliare; - dezvoltarea unor caracteristici ale percepției kinestezice, învățarea copilului să coreleze complexul sonor cu pipăitul, cu vibrațiile aparatului fonoarticulator, cu particularitățile suflului de aer în emisia vocală; - dezvoltarea capacităților de imitare a mișcărilor corpului, ale feței, ale gurii... - dezvoltarea percepțiilor auditive, prin antrenamente și exerciții, sau prin amplificarea cu ajutorul protezelor; - dezvoltarea atenției, a capacităților de memorare, de reproducere, de motivație și activism prin joc și alte activități; - formarea încrederii în sine etc. Integrarea socială trebuie începută din cele mai
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
vorbirea spontană existând unele substituiri între “m”-“b”, “s”-“s”, omisiuni (“f”, “v”), unele foneme consonantice nefiind automatizate. V. Intervenția psihopedagogica: - dezvoltarea psihomotricității generale și însușirea unor elemente noi de orientării spațiale (sus, jos, pe, sub, aproape, departe); - creșterea capacității percepție și procesare a informației auditiv-verbale de la cuvinte la cuvinte la trisilabice, propoziții de trei cuvinte formate din cuvinte deja cunoscute. - dezvoltarea capacităților fonoarticulatorii, prin automatizarea unor foneme consonantice cum ar fi “c”,”g” “f”, “v”, “č”; prin efectuarea unor exerciții
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
ca Prodicos, la Platon sau la Aristotel. În primă instanță, grecii au gândit limita într-o formă care se situează la jumătatea drumului între intuiție și abstracție, deci ca limită care, deși concretă, nu putea fi experimentată sub forma unei percepții directe și simultane. Acesta este - am văzut - cazul limitei ca limită a corpurilor mari, ca perata ale pământului, astrelor, mării, bolții cerești, universului sau ca limite ale Ființei, „intuită“ în parmenidiana ei sfericitate atotcuprinzătoare. Și totuși, încă în această fază
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cunoașterii. Reperul este limita introdusă într-un scenariu gnoseologic. Însă în cazul corpurilor mari, când limita nu mai poate fi percepută direct, ne aflăm în situația incomodă și paradoxală de a transforma în reper limita unui obiect care cade în afara percepțiilor noastre și care abia urmează să fie cunoscut, prin străbaterea suprafeței care desparte de limitele lui. Grecii au făcut experiența acestei cunoașteri, în care străbaterea apare ca element obligatoriu, sub forma marilor călătorii maritime. Dar dacă ființa mării nu putea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
vreun fel dacă afirmăm că se poate ajunge la intimitatea ființei eline pornind de la felul în care s-au îmbinat elementele obiective și subiective ale semantismelor radicalului *perîntr-un complex care, la început, a vizat cucerirea unor limite așezate dincolo de puterea percepției imediate? Pentru lumea spiritului, marile călătorii originare au avut semnificația transpunerii limitelor fizice într-un sistem proiectiv care a făcut cu putință deschiderea dialogului dintre conștiință și limită. Neutralitatea lumii fizice a fost anulată, în măsura în care ea a devenit obiectul și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fluxul conștiinței își întrerupe uneori cursul la suprafață, străbătând spațiile incerte ale unui subconștient bântuit de fantasme spăimoase. Aflat la o răscruce, un tânăr își rememorează viața pentru a se clarifica și a decide cum trebuie să meargă mai departe. Percepții dureroase ale realității, o ambianță ostilă, despărțirea de familie, lipsa reperelor generează o derută permanentă. Personajul pare a se limpezi abia după o serie de întâmplări dure - suferințele și umilințele din timpul stagiului militar, o detenție nedreaptă într-o închisoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
cît patru etaje atîrnînd de pe clădiri, vulturi și iar vulturi, cu gărzile de onoare în uniforme negre mărșăluind în pas de gîscă prin fața monumentului din Feldhernhalle... Unde era atunci Germania de astăzi? Așa cum scria Luigi Barzini cu atîta capacitate de percepție: "Nu trebuie să fie inventată..." Operația efectuată după cel de al Doilea Război Mondial a fost simplă, razele proiectoarelor fiind mutate spre aspectul european civilizat al Germaniei, ceea ce a fost destul de ușor, din moment ce cealaltă Germanie era îngropată sub ruinele Cancelariei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-o. În plus, cei 13 milioane de expulzați s-au stabilit și s-au integrat În societatea vest-germană cu un succes remarcabil, deși amintirile trecutului persistă, iar În Bavaria (unde au ajuns mulți dintre ei) subiectul e Încă sensibil. Pentru percepția contemporană e, poate, supărător să vezi În expulzarea germanilor o „crimă Împotriva umanității” la numai câteva luni după deconspirarea unor crime de o cu totul altă factură, comise În numele acelorași germani. Însă germanii erau vii și prezenți, pe când victimele lor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de cheltuit. Departe de a Învrăjbi clasele sociale, statul asistențial european le-a apropiat mai mult decât oricând printr-un interes comun: salvgardarea și păstrarea acestui sistem. Dar popularitatea asistenței și serviciilor sociale finanțate de stat se datorează, Înainte de toate, percepției că ele ilustrau adevărata misiune a guvernului. Statul postbelic european era un stat „asistențial”, implicit (sau explicit - prin prevederile constituționale) responsabil de bunăstarea cetățenilor săi. El avea obligația de a asigura nu numai instituțiile și serviciile necesare unui teritoriu bine
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fi ieșit niciodată la liman. Ironia este că tocmai În Franța Planul Marshall a suscitat cele mai acerbe critici. La mijlocul anilor ’50, numai unul din trei adulți francezi auzise de el, iar dintre aceștia, 64% Îl declarau „nefast” pentru țară! Percepția defavorabilă a Planului În Franța reprezenta un succes de imagine pentru comuniștii francezi, poate cel mai mare pe care l-au repurtat 4. În Austria, comuniștii locali - sprijiniți de forțele sovietice care ocupau Încă porțiunea estică a țării - nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o aură de nedogmatism, ca singurul partid comunist important care tolera și chiar Îmbrățișa dezacordul inteligent și autonomia gândirii; În deceniile următoare, această reputație avea să-i fie utilă. Criticii lui Togliatti din zona stângii necomuniste se loveau mereu de percepția generalizată, În țară și (mai ales) În străinătate, că PCI nu era un partid comunist ca toate celelalte. Cum avea să recunoască mai târziu Ignazio Silone, singurii vinovați erau chiar socialiștii. Relațiile strânse dintre cele două grupări, cel puțin până În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de repetata umilire suferită de Franța - mai puțin din partea inamicului german În 1940, cât din partea aliaților anglo-americani mai târziu. El n-a uitat niciodată izolarea sa umilitoare din timpul războiului, când era la Londra reprezentantul modest și ignorat al Franței. Percepția sa corectă asupra realității militare l-a Împiedicat să-și exprime durerea, Împărtășită de alți francezi, atunci când britanicii au scufundat mândra flotă mediteraneană a Franței la Mers-el-Kebir În iulie 1940 - dar amintirea acestui fapt nu l-a părăsit niciodată. De
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În alte părți, el stârnea valuri de invidie și o admirație universală. Oricine cunoaște cultura nordică, de la Ibsen și Munch la Ingmar Bergman, va recunoaște un alt aspect al vieții scandinave: aplecarea spre introspecție și melancolie, traduse pe atunci, În percepția populară, ca predispoziție la depresie, alcoolism și sinucidere. În anii ’60 (dar și mai târziu), criticii conservatori ai sistemului scandinav se grăbeau să explice aceste probleme printr-o paralizie morală indusă de prea multă siguranță economică și centralizare. Mai era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
puteau fi surzi la propaganda oficială. Nu trebuie să ne surprindă că mult după 1989 copiii din școlile gimnaziale germane au continuat să creadă că trupele est-germane luptaseră alături de trupele Armatei Roșii pentru a elibera patria de sub jugul hitlerist. Această percepție greșită indusă colectiv făcea parte din identitatea centrală a RDG și nu a ușurat deloc trecerea cetățenilor săi dezorientați „Înapoi” la Germania, mai ales că Germania „lor” a fost ștearsă din registrul oficial. Au fost schimbate nume de orașe, străzi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
preț. Acest model european avea mai multe versiuni: „nordică”, „renană”, „catolică” - fiecare cu variantele ei. Numitorul lor comun nu era un ansamblu specific de servicii și practici economice sau un nivel anume de implicare a statului. Era mai degrabă o percepție - uneori detaliată În legi și documente, alteori nu - despre combinația de drepturi sociale, solidaritate civică și responsabilitate colectivă care e justă și realizabilă Într-un stat modern. Rezultatele totale erau altele În Italia, de exemplu, decât În Suedia. Dar consensul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lui Tony Judt, Nicolae Ceaușescu. Ceilalți conducători ai României În ultimele decenii - Gheorghiu-Dej și Ion Iliescu - beneficiază de doar câteva menționări trecătoare, iar Emil Constantinescu nici măcar nu e pomenit. Aceasta nu Înseamnă nici pe departe că autorul nu are o percepție realistă a evenimentelor și a personajelor, ci, dimpotrivă, că are una cât se poate de apropiată de realitate. Ca și cum ar fi ascultat gândul multor români, pentru care intervalul constantinescian a fost unul al dezamăgirilor extreme, Tony Judt confirmă, implicit, un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
148 războiul din Vietnam 376; efectul asupra deciziilor economice ale Statelor Unite 417-418; opoziția Germaniei de Vest 385-386 Războiul Rece; al doilea 541, 543; competiție culturală 211; experiența regională 230; În Orientul Mijlociu și Africa 276; Începutul 107, 127; nou 542, 570; percepția 21 „Războiul Stelelor” (Inițiativa de Apărare Strategică) 542-543 RDG - vezi Republica Democrată Germană (RDG) Reagan, Ronald (președintele Statelor Unite) 540, 542-543, 550, 578 Real Madrid 712-713 rearanjare geografică 39 recesiune; efectul asupra clasei de mijloc (În 1970) 425-426; rolul statelor asistențiale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
altul. În După-amiază neliniștită, femeia panicată de o criză de inimă își rememorează întâmplări și fapte disparate, M. ilustrând astfel discontinuitatea psihicului uman. La fel în O iarnă, unde efortul de a nota senzațiile obscure primește și o justificare teoretică, percepția dereglată a bolnavului fiind asociată cu o viziune solipsistă a lucrurilor. Aici se află germenii din care vor naște romanele Singuri și Scarabeul sacru: fluxul psihicului și viziunea asupra existenței, fiecare primind, pe rând, un accent sporit. Singuri este expresia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
mai exactă expresie a istoriei sale”, se preumblă cu o lucidă încântare printre „minuni” precum palatele de odinioară, casele domnești și boierești, locuințele țărănești, bisericile, crucile de piatră. Stăruind asupra artei sătești, cu „frăgezimi” și „subtilități” desfătătoare, supunând unei febrile percepții valorile plastice de altcândva, estetul nu recomandă o cantonare în trecut de dragul unui „românism” îngrăditor, dar nici o angajare zeloasă în siajul feluritor modernisme. Pentru C., tradiția, o „adâncă neliniște”, contează ca un factor de propulsie spre viitor („a visa trecutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
Membrii echipei de coaching vor instrumentaliza competențele de comunicare interpersonală și de grup, de cunoaștere a personalității umane, de negociere și realizarea de consens, de motivare și câștigare a adeziunii, de promovare a unui bun climat moral în organizație etc. Percepția socială și organizațiile. Printre factorii individuali prezentați de noi (schema 5) am menționat și percepția socială, care „constă în acele procese prin care noi percepem alți oameni. Accentul special în studiul percepției sociale se referă la modul în care noi
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a personalității umane, de negociere și realizarea de consens, de motivare și câștigare a adeziunii, de promovare a unui bun climat moral în organizație etc. Percepția socială și organizațiile. Printre factorii individuali prezentați de noi (schema 5) am menționat și percepția socială, care „constă în acele procese prin care noi percepem alți oameni. Accentul special în studiul percepției sociale se referă la modul în care noi interpretăm alți oameni, cum îi grupăm pe anumite categorii, cum ne formăm impresiile asupra lor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]