16,853 matches
-
Dorli Blaga a lucrat la Institutul de Documentare Tehnică. În 1967 s-a transferat la Consiliul Național al Cercetării Științifice unde a lucrat, până în 1972, la Comisia Plan Sinteză. În 1972 a revenit la Institutul de Documentare Tehnică, lucrând în calitate de redactor responsabil pentru publicația „Cercetare științifică dezvoltare tehnologică”, publicație realizată pe baza documentelor UNESCO și ONU. Din 1991 lucrează la Senatul României în calitate de expert cu documentația privind NATO, iar apoi în calitate de consilier parlamentar la cabinetul Președintelui Senatului din acea vreme, Oliviu
Dorli Blaga () [Corola-website/Science/309204_a_310533]
-
este o revistă americană înfințată în anul 1925 de "Harold Ross". Redactorul șef al revistei "" este "David Remnick". Revista a fost cumpărată de compania "Advance Publications" în anul 1985 pentru suma de 142 milioane dolari. Predecesorii au fost "Tina Brown", "William Shawn" și "Harold Ross". În prezent (martie 2008), revista este deținută
The New Yorker () [Corola-website/Science/309238_a_310567]
-
Dan-Adrian Cărămidariu (n. 2 decembrie 1983, Timișoara) este un jurnalist român, care a îndeplinit în perioada septembrie 2006 - 21 iulie 2008 funcția de redactor-șef al Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien (ADZ), cotidianul de limbă germană din România. Absolvent al Liceului Teoretic "Nikolaus Lenau" din Timișoara, a studiat științele economice la Timișoara și Hamburg, fiind absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității de
Dan Cărămidariu () [Corola-website/Science/309246_a_310575]
-
Vest din Timișoara. a activat în perioada 2001-2006 ca jurnalist la ADZ și suplimentul pentru Banat al acestei publicații. La 30 septembrie 2006 a fost ales de către Consiliul Director al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) în funcția de redactor-șef al ADZ, succedându-i în această funcție lui Emmerich Reichrath (1941-2006), jurnalist, publicist și critic de teatru originar din Jimbolia, județul Timiș. Este membru în Consiliul de Conducere al Forumului Democrat al Germanilor din Timișoara (din 2003) și al
Dan Cărămidariu () [Corola-website/Science/309246_a_310575]
-
1950, care avea pe copertă portretul lui Stalin, compozitorul Matei Socor scria în "Cuvânt înainte" că trebuie pornită o "luptă deschisă împotriva influențelor cosmopolite ale ideologiei imperialiste și militat pentru eliminarea formalismului și cosmopolitismului în arta muzicală". În iunie 1949, redactorii de la "Revista de Oftalmologie" au fost acuzati de „cosmopolitism“ pentru că publicaseră articole de autori occidentali. În 1952, Gheorghe Gheorghiu-Dej a inițiat un val de epurări politice la vârful PMR, inspirat de procese similare orchestrate în URSS. În cadrul acestui val, liderii
Cosmopolitism () [Corola-website/Science/309260_a_310589]
-
scriitor". În 1952, este absolvent al unui liceu din Galați, urmând în aceiași ani școlari staliniști (1952-1954) cursurile Institutului de Cinematografie din București, cursuri abandonate, spre a se înscrie, în 1955, la Facultatea de Filologie, Universitatea din București. A fost redactor la diferite ziare și reviste: "Drum nou, Luceafărul" etc. După debutul editorial cu "Autoportret în august" (București, Editura pentru Literatură, 1962), publică următoarele volume de versuri: Poezia lui Grigore Hagiu se relevă - după cum subliniază criticul / istoricul literar Ion Pachia-Tatomirescu - «în
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
debutul cu versuri în revista "Tânărul scriitor". Debutul editorial se produce în penultimul său an de studenție, 1960, alături de Nichita Stănescu și de Cezar Baltag, cu placheta "Vântul cutreieră apele", prefațată de Al. Philippide. După absolvirea cursurilor universitar-filologice, funcționează ca redactor la ziarul Scânteia, din 1962 și până în 1965; pentru o scurtă vreme, din 1965 și până în 1967, se angajează la Studioul Cinematografic București; îl aflăm apoi într-un post de redactor, dar de data asta la o revistă de literatură
Ilie Constantin () [Corola-website/Science/310574_a_311903]
-
de Al. Philippide. După absolvirea cursurilor universitar-filologice, funcționează ca redactor la ziarul Scânteia, din 1962 și până în 1965; pentru o scurtă vreme, din 1965 și până în 1967, se angajează la Studioul Cinematografic București; îl aflăm apoi într-un post de redactor, dar de data asta la o revistă de literatură, Luceafărul, din 1967 și până în 1973, an în care ia hotărârea autoexilării la Paris. În Franța anului 1991, Ilie Constantin, în urma susținerii tezei "Complicitatea fertilă - poeți români, 1951 - 1973 (La Complicité
Ilie Constantin () [Corola-website/Science/310574_a_311903]
-
(n. 9 aprilie 1950, Iași) este un poet, eseist, redactor șef și editor, revoluționar român, organizator și participant la mișcarea revoluționară conspirativă de la Iași, din 14 decembrie 1989. În 2009 a fost ales președinte al USR Iași. s-a născut la data de 9 aprilie 1950 în Iași, fiind fiul
Cassian Maria Spiridon () [Corola-website/Science/310579_a_311908]
-
noua serie a revistei "Timpul" din Iași (care a apărut, sub conducerea sa, până la sfârșitul lui octombrie 1991) . În noiembrie 1991 a înființat Editura Timpul, pe care o conduce și în prezent. În perioada noiembrie 1991 - noiembrie 1992 lucrează ca redactor la revista "Cronica" din Iași, apoi la "Evenimentul zilei" (decembrie 1992 - decembrie 1994). Între anii 1993-1995 este redactor-colaborator la postul TV Europa Nova din Iași. În iunie 1994 a fondat revista de cultură poetică "Poezia", unde va fi redactor-șef
Cassian Maria Spiridon () [Corola-website/Science/310579_a_311908]
-
ca redactor la revista "Cronica" din Iași, apoi la "Evenimentul zilei" (decembrie 1992 - decembrie 1994). Între anii 1993-1995 este redactor-colaborator la postul TV Europa Nova din Iași. În iunie 1994 a fondat revista de cultură poetică "Poezia", unde va fi redactor-șef, apoi în octombrie 1995 devine cofondator și redactor coordonator al publicației literare "„Caietele de la Durău“". Începând din decembrie 1995 este redactor-șef al revistei "Convorbiri literare" din Iași. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societății Ziariștilor
Cassian Maria Spiridon () [Corola-website/Science/310579_a_311908]
-
Evenimentul zilei" (decembrie 1992 - decembrie 1994). Între anii 1993-1995 este redactor-colaborator la postul TV Europa Nova din Iași. În iunie 1994 a fondat revista de cultură poetică "Poezia", unde va fi redactor-șef, apoi în octombrie 1995 devine cofondator și redactor coordonator al publicației literare "„Caietele de la Durău“". Începând din decembrie 1995 este redactor-șef al revistei "Convorbiri literare" din Iași. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societății Ziariștilor Români, al Asociației Ziariștilor Români, membru al PEN-clubului european
Cassian Maria Spiridon () [Corola-website/Science/310579_a_311908]
-
TV Europa Nova din Iași. În iunie 1994 a fondat revista de cultură poetică "Poezia", unde va fi redactor-șef, apoi în octombrie 1995 devine cofondator și redactor coordonator al publicației literare "„Caietele de la Durău“". Începând din decembrie 1995 este redactor-șef al revistei "Convorbiri literare" din Iași. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societății Ziariștilor Români, al Asociației Ziariștilor Români, membru al PEN-clubului european. Din 1996 este membru al Consiliului USR și al Comitetului de conducere al
Cassian Maria Spiridon () [Corola-website/Science/310579_a_311908]
-
apoi studii adiționale de ergonomie (CEPECA, 1982), organizarea producției (CEPECA, 1985) și analiza valorii (I.P. "Gh. Asachi", Iași, 1984). După absolvirea facultății, a lucrat ca economist la întreprinderea "Nicolina" din Iași (1979-1986), apoi ca cercetător la CCSIT UMP Iasi (1987-1989), redactor la revista "Timpul" (1989-1991) și contabil șef la Editura "Junimea" din Iași (1990). La data de 14 decembrie 1989 a organizat și condus mișcarea anticomunistă desfășurată în Piața Unirii din Iași, la orele 16.00. A fost arestat de Securitatea
Ștefan Prutianu () [Corola-website/Science/310590_a_311919]
-
science fiction "Paradox" (premiul EuroCon, Montpellier, 1987) al cenaclului "H.G. Wells" (în perioada 1978-1989). Coordonator al unor numere literare ale revistei "Forum studențesc", realizate cu concursul cenaclului "Pavel Dan" (1979-1987). Membru în colectivul de redacție al revistei "Orizont" (din 1990). Redactor șef, apoi director al Editurii de Vest din Timișoara (1990-1993). Consilier editorial al Editurii Marineasa (din 1993). Șef al departamentului cultural la cotidianul "Realitatea bănățeană" (1995-1996). Coordonator al "Suplimentului de marți". Lector, apoi conferențiar la Universitatea din Timișoara, Facultatea de
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
diferite întreprinderi din Timișoara, între anii 1971 și 1985, cercetător științific (la Centrul de Igienă și Sănătate Publică din orașul de pe Bega, între anii 1985 și 1993), inspector-șef la Cultură, în județul Timiș (1993 - 1994), consilier al Editurii Augusta, redactor la revistele "Rostirea românească" (2000 - 2006), "Oglinda literară" etc., conferențiar, apoi profesor, la Universitatea "Tibiscus". A fost decanul Facultății de Jurnalism, Comunicare și Limbi Moderne până in toamna anului 2012, când a fost numit prorector al Universității "Tibiscus" din Timișoara
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
ani de existență, revista a cunoscut câteva perioade distincte: Primul număr a apărut la 1 ianuarie 1934, sub conducerea unui comitet de direcție format din Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Octavian Goga, Dimitrie Gusti, Emil Racoviță, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Simionescu, având ca redactor-șef pe Paul Zarifopol (până la nr.5, mai 1934) și secretar general de redacție pe Radu Cioculescu. De la nr.6 (iunie 1940) Camil Petrescu este redactor-șef până în octombrie 1942. Din aprilie 1941 până în mai 1944 revista are ca director
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
Alexandru Brătescu-Voinești, Octavian Goga, Dimitrie Gusti, Emil Racoviță, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Simionescu, având ca redactor-șef pe Paul Zarifopol (până la nr.5, mai 1934) și secretar general de redacție pe Radu Cioculescu. De la nr.6 (iunie 1940) Camil Petrescu este redactor-șef până în octombrie 1942. Din aprilie 1941 până în mai 1944 revista are ca director pe Dumitru Caracostea și ca secretar de redacție pe Ovidiu Papadima. În perioada mai 1944-august 1945 redactor-șef al revistei devine din nou Camil Petrescucare îi
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
Cioculescu. De la nr.6 (iunie 1940) Camil Petrescu este redactor-șef până în octombrie 1942. Din aprilie 1941 până în mai 1944 revista are ca director pe Dumitru Caracostea și ca secretar de redacție pe Ovidiu Papadima. În perioada mai 1944-august 1945 redactor-șef al revistei devine din nou Camil Petrescucare îi conferă iarăși un caracter deschis. Seria nouă (nr. 1, septembrie 1945 - nr. 12, decembrie 1947) este condusă de un comitet de direcție cu Alexandru Rosetti, director, Camil Petrescu, redactor-șef, și
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
1944-august 1945 redactor-șef al revistei devine din nou Camil Petrescucare îi conferă iarăși un caracter deschis. Seria nouă (nr. 1, septembrie 1945 - nr. 12, decembrie 1947) este condusă de un comitet de direcție cu Alexandru Rosetti, director, Camil Petrescu, redactor-șef, și Corin Eugen Grosu, secretar de redacție. Mihail Sebastian a fost multă vreme redactor al revistei, până ce decretele antisemite i-au retras dreptul la semnătură. Printre colaboratorii permanenți ai revistei, începând din anul 1934, s-au numărat Adrian Maniu
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
caracter deschis. Seria nouă (nr. 1, septembrie 1945 - nr. 12, decembrie 1947) este condusă de un comitet de direcție cu Alexandru Rosetti, director, Camil Petrescu, redactor-șef, și Corin Eugen Grosu, secretar de redacție. Mihail Sebastian a fost multă vreme redactor al revistei, până ce decretele antisemite i-au retras dreptul la semnătură. Printre colaboratorii permanenți ai revistei, începând din anul 1934, s-au numărat Adrian Maniu, Victor Eftimiu, Barbu Brezianu, Valeriu Marcu, Emanoil Ciomac, Mircea Eliade, G. Călinescu, Mircea Vulcănescu, Emil
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
recent decedat. Alte numere importante ale revistei au fost dedicate Reginei Carmen Sylva, Mareșalului Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Regelui Carol al II-lea al României, precum și fenomenelor culturale ale epocii. În 1939, după revenirea în țară, Nicolae Steinhardt a lucrat ca redactor la "Revista Fundațiilor Regale" de unde a fost înlăaturat în anul 1940 în cadrul acțiunii de "purificare etnică" declanșată sub guvernarea Antonescu-Sima. Din 1944 a revenit, depunând o intensă activitate publicistică și critică. În 1944, Tudor Arghezi a publicat în "Revista Fundațiilor
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
(n. 31 martie 1929, Brașov - d. 31 decembrie 1988, București) a fost un scriitor german din România. A învățat meseria de lăcătuș practicând această meserie până în 1951. În perioada 1951-1960 a lucrat ca redactor tehnic la ziarul Neuer Weg. Totodată a urmat liceul la seral și a luat bacalaureatul. El a fost membru P.M.R., iar din 1965 membru P.C.R. Din 1952 a fost căsătorit cu Hedi Hauser. Între anii 1960-1985 a lucrat ca redactor
Arnold Hauser () [Corola-website/Science/310771_a_312100]
-
redactor tehnic la ziarul Neuer Weg. Totodată a urmat liceul la seral și a luat bacalaureatul. El a fost membru P.M.R., iar din 1965 membru P.C.R. Din 1952 a fost căsătorit cu Hedi Hauser. Între anii 1960-1985 a lucrat ca redactor șef adjunct la revista Neue Literatur, iar începând din 1985 a devenit redactor șef al revistei, funcție deținută până la moartea sa. Aici i-au apărut primele texte de proză scurtă. Pe 3 iulie 1968 la București a avut loc la
Arnold Hauser () [Corola-website/Science/310771_a_312100]
-
a luat bacalaureatul. El a fost membru P.M.R., iar din 1965 membru P.C.R. Din 1952 a fost căsătorit cu Hedi Hauser. Între anii 1960-1985 a lucrat ca redactor șef adjunct la revista Neue Literatur, iar începând din 1985 a devenit redactor șef al revistei, funcție deținută până la moartea sa. Aici i-au apărut primele texte de proză scurtă. Pe 3 iulie 1968 la București a avut loc la Comitetul Central al Partidului Comunist Român Consfătuirea oamenilor de cultură de minoritate germană
Arnold Hauser () [Corola-website/Science/310771_a_312100]