19,182 matches
-
în hrana trupească. 216. A șaptea regulă. Mai mult decât orice, să fie atent ca nu cumva tot sufletul să-i fie prins de faptul că mănâncă, și să nu fie mânat de poftă în timp ce mănâncă, ci, dimpotrivă, să fie stăpân pe sine atât în felul de a mânca, cât și în cantitate. 217. A opta regulă. Pentru a îndepărta neorânduiala este de mare folos ca, după prânz, sau după cină, sau în alt ceas în care nu simte poftă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
la templu, ca să fie înfățișat Domnului ca întâi născut, și au adus jertfă pentru El (o pereche de turturele sau doi pui de porumbel). 2. Simeon, venind în templu (L-a luat în brațe) spunând: („Acum slobozește pe slujitorul Tău, Stăpâne, în pace”). 3. Anna (venind mai apoi, dădea mărturie despre Domnul și vorbea despre El tuturor celor care așteptau mântuirea lui Israel). 269. DESPRE FUGA ÎN EGIPT, SCRIE SFÂNTUL MATEI ÎN 2,13-18. 1. Primul. Irod voia să-L ucidă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
tine, nu poți să ignori băutura. Toate lucrurile acestea și altele mai mărunte nu trebuie ignorate. Ele confirmă un tot, poate ceea este mai de preț în noi. Eu sunt convinsă sută la sută că tu lași alcoolul să fie stăpân pe creierul tău. - Da, m-am gândit și mie îmi pare că toți au impresia că dacă i se întâmplă altcuiva ceva rău, zeii sunt mulțumiți de ei și-i lasă în pace, dar eu cred că le vine rândul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Zise văzând o carte pe jos. Nu cumva e o inovație de a ta? Blestematule! - Aia? Nu! Am scris un număr de telefon pe ea de la una din fete și mi-a căzut din buzunar. Alin era calm și foarte stăpân pe el. Se bucura de talentul și de aptitudinile sale și nimeni nu știa eforturile uriașe pe care le făcuse, iar acum aștepta rezultatele așa cum lumea îi scornise vorbă: „Are har dăruit de Dumnezeu sau este un ales”. Asta îl
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
alcool La început, consumul de alcool provoacă un efect de relaxare însoțit de euforie sau dezinhibare; consumatorul se simte extravertit și volubil deoarece alcoolul acționează asupra creierului scăzând neliniștea, simțul responsabilității și conștiința, prin urmare, cel care bea nu este stăpân pe actele sale și nici nu poate aprecia modificările ce au loc la nivel cognitiv și aptitudinal. Acest lucru este foarte periculos dacă consumatorul conduce mașina, pentru că nu este capabil să aprecieze și să evalueze corect viteza proprie și a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
care asistă, neputincioasa, societatea de azi. Deși nu sunt citite, cărțile rămân valori materiale în lupta cu trecerea timpului: ,, Dar ele pot fi cărămizi sau cuburi de piatră și pot fi zidul unei cetăți în care, cine știe cum, ai putea fi stăpânul.” Forță cuvântului, persuasiva, determină trăiri contradictorii, dematerializare:,, Pe cuvânt de onoare am spus, și formula asta, care altădată putea deschide ușa temniței unui condamnat la moarte și putea pune capăt unui război și putea întrece însăși puterea legii, mă făcu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
măcar doar pentru unele grupări de oameni. în sprijinul acestei afirmații observăm că Biserică moștenește un limbaj care este o reminescență a concepției univesale atât iudaice cât și păgâne în care raportul dintre Dumnezeu și om este conceput că de la stăpân la slugă, sentimentul iudaic precreștin fiind de teama în fața divinității. Or sentimentul de temelie al cultului creștin, chiar dacă a moștenit acest limbaj este cel de iubire a lui Dumnezeu față de om și invers (Ioan 15, 1314) căci spune: „nu va
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pînă în tălpi, apoi se ridică de pe calorifer și tușește de cîteva ori, dregîndu-și glasul. Tovarășe inginer, îmi zice, poate că tabelul cu numele dumneavoastră nici nu a plecat de la combinat. Știu sigur că a plecat! îi spun, devenind deodată stăpîn pe mine. Ciudat gînd! îmi zic. Imediat ce el a pierdut teren, adresîndu-mi-se cu "dumneavoastră", am devenit eu cel care conduce ostilitățile. Evident, sînt un laș, un mare laș. Politicos, Fărcășanu mă invită să mergem alături. Acolo, cum ne vede, brunetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dosarului. Știu! răspund eu prompt. Secretara tresare, își retrage mîinile de pe dosar și mă privește fix. Ce știți?! mă întreabă, arcuindu-și o sprînceană, care-i încrețește jumătate de frunte. Știu că nu mă poate primi, îi răspund sec, deplin stăpîn pe mine, venindu-mi să rîd la gîndul că vestea asta ar fi putut să mă prindă pe picior greșit și să-mi dea din nou starea aceea de prăbușire. Ochii secretarei înfruntă pentru o clipă ochii mei, apoi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
are! sîntem aici la masa unui mare joc. Ar fi trebuit să-l recitesc pe Dostoievski, în special Jucătorul, să văd ce simte un om într-o asemenea situație... Eu nu știu exact ce simt. Știu doar că sînt foarte stăpîn pe mine. La masa asta, acum, Tamara mi-e principalul adversar, un adversar care mă obligă să-mi arăt cărțile. Pretinde că pot cîștiga jocul. Ea știe mai bine decît mine că am soluția pornirii, dar nu vreau s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
îmi strigă Vlad cînd terminăm ciclul. Lasă gîndurile și fii cu ochii în patru, că imediat ne luăm zborul dacă... Am văzut că vorbeai ca de pe altă lume... Cum de poți fi atît de indiferent? îl întreb. Indiferent?! Nu! Sînt stăpîn pe mine. Vezi ce spune Graur... Deschid interfonul. Alo, dispecerul, vă ascultăm. Mihai, mi se adresează Graur, am calculat varianta propusă. Veți scoate apa împreună cu azotul. Să-ți dictez parametrii de lucru. Notez în agendă parametrii dictați de Graur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
aștept înfăptuirea ei. Joi seara îl va aduce aici. Și iată, Mouetta, în afară de cele 4 ore de dimineața, am strădanii și preocupări; băiețelul acesta îmi pare că-mi va da du fil à retordre, vrea să-și dea aere de stăpân, pentru că de ieri s’a adus aici făina și brânza, după ce 23 de zile am pus la dispoziția lor toată provizia mea. Din partea poetului R., lucruri dezagreabile. Sunt fericită că pot să-ți scriu; e un lucru minunat să pot
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ori înfrângerea unei singure persoane, ci are să antreneze sute de cazuri analoge. Și tocmai aici stă primejdia. Nimeni nu se poate angaja să-ți obțină câștig de cauză, pentru că, așa cum spunea azi destul de cinic un avocat al statului: „Statul e stăpân - rechiziționând casele, le ia foștilor proprietari toate drepturile, dar nici o datorie“. [...] M. c. p. 12 decembrie [1950], marți Am primit ieri cărțile poștale din 2 și 4 decembrie; am găsit-o azi când m-am întors de la cantină și pe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nevoi, și ca noi erau multe națiuni. Prin urmare, să folosim acest moment istoric și să curățim pământul românesc și națiunea noastră de toate nenorocirile [pe] care le-au abătut veacurile asupra acestui pământ În care n-am putut fi stăpâni. Dacă este nevoie, să trageți cu mitraliera” <endnote id="(243, p. 267)"/>. Discursul propagandistic menit să demonstreze nivelul excep- țional de toleranță de care ar fi dat dovadă poporul român de-a lungul mileniilor a supraviețuit În epoca național-comunistă și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
până acolo Încât refuză străinului până și un pahar cu apă” <endnote id="(551, p. 149)"/>. Prin 1644, Paul Beke (iezuit ungur, paroh al catolicilor din Iași) observa că moldoveanul este primitor, ospătând „mai ales pe cel care cunoaște limba stăpânului” <endnote id="(655, p. 279)"/>, iar peste câțiva ani Evlia Celebi (cărturar otoman) nota că românii „trăiesc În bune relații cu cei din neamul armenesc ; nu le plac Însă deloc evreii” <endnote id="(76, p. 717)"/>. Dimpotrivă, Cantemir credea că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreul] e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi”, spre deosebire de omologul său român, german sau ceh. „«Ieftin și rău» e deviza evreului [meseriaș], până ce ruinează pe lucrătorul creștin - scria Eminescu În 1877 -, «scump și rău» e deviza lui când rămâne stăpânul pieții” <endnote id="(285, p. 133)"/>. Nu Eminescu este primul care a susținut astfel de idei. Consulul francez În Moldova, Guéroult, susținea pe la 1848 că, În Iași, evreii „fac totul rău, dar fac totul” („ils font tout mal, mais ils
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încoace și Încolo, cu o viteză nemaipomenită” <endnote id="(787)"/>. În spațiul lingvistic slav, la est și la nord de Moldova, pentru termenul de „căruțaș” a intrat În lexic cuvântul balagula, care provine din ebraicul ba’al agalah (ad litteram : „stăpân al carului”) <endnote id="(248, p. 160)"/>. Termenul a circulat și În Basarabia, Moldova <endnote id="(436)"/>, Bucovina, Podolia, Galiția și Maramureș : „tatăl ei [evreu dintr-un sat de dincolo de Tisa] era un biet balagulă ce-și câștiga anevoie o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atribuite acestui animal domestic, regăsindu-le pe toate la român. Inclusiv „dragostea de țară” și „independența”, pentru că - spre deosebire de câine - pisica „iubește casa, «patria», de unde anevoie poate cineva s-o scoață sau s-o alunge, dar nu devine niciodată sclava unui stăpân” <endnote id="(9, p. 153)"/>. Hasdeu are unele circumstanțe atenuante, având În vedere faptul că el a publicat și comentat textul În anul 1879, la doar câteva luni după obținerea Independenței de Stat a României. Evreului (În text, evreanin) Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id=" (96, p. 486)"/> sunt cu happy-end : „jidovii cei orbiți” se convertesc la creștinism și Își recapătă vederea. La fel se Întâmplă În numeroasele legende manuscrise care vorbesc despre „mântuirea păcătoșilor” și despre „cele preste fire minuni ale Preasfintei Stăpânii Născătoarei de Dumnezeu [...], tălmăcite de Agapie, spre folosul cel de obște al neamului creștinesc”. În toate legendele manuscrise, scenariul amintit apare În „prima minune”, ca - de exemplu - În manuscrisul BAR nr. 1361, din anul 1786 : „Pentru jidovii carii au orbit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bine cunos cute), ci pe semnificația lor teologică. Isus ar fi fost „Împuns” de evrei de două ori : prima oară prin crucificare, iar a doua oară prin Înjunghierea icoanei. „Iar câți au fost necredincioși și n-au crezut Întru tine [stăpâne Hristoase], nici Întâiu, nici apoi, acum ei au venit cătră icoana chipului tău și Împărătescul tău trup l-au Împunsu cu hangeriul. O, minune, că iată că eși dentr-Însa și curse sânge, ca și mai nainte. Și tu, făcătoriul mieu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vână toarea de evrei” În Bucovina interbelică, așa cum era practi cată de țăranii ucraineni : „În zilele de Paști atmosfera În sat era Încărcată de patimă. Tinerii Își descărcau furia pe evrei [...]. În ziua a doua de Paști a fost ucis stăpânul meu [evreu] În mijlocul străzii. Un ticălos s-a năpustit asupra lui și l-a Înjunghiat. [...] În fiecare an de Paști e jertfit cineva, de data asta sorții au căzut asupra lui Beniamin” <endnote id="(813, pp. 44 și 87)"/>. Asemănător
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost culeasă și În Franța, la sfârșitul secolului al XIX-lea (317, p. 190). După unii comentatori, cultul hasidic „Güte Jüden” (al „rabinilor făcători de minuni”) Îl avea În centru pe legendarul Întemeietor al hasi dismului, Rabi Israel Baal Șem-Tov („Stăpânul Bunului Nume”, prescurtat Beșt), el Însuși mare vraci, cabalist și făcător de minuni (298, p. 329). Acesta s-a născut În 1700, Într-un târg de la granița Podoliei cu Moldova și Bucovina. Unele legende hasidice susțin că el s-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
consecințe ale emancipării individuale - se străduiesc să le slăbească și chiar să le desființeze și pe care sionismul politic, sub influența mișcărilor naționale și ca răspuns la antisemitism le redescoperă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Evreii nu au fost stăpânii propriului destin, au avut peste tot un statut de inferioritate, iar comunitățile evreiești, deși aveau o largă autonomie juridică și financiară, nu aveau putere politică, ca urmare, nu puteau dezvolta un proiect politic, un program național în sensul în care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ca un concurent care este disprețuit. Singura soluție, în opinia lui Leon Pinsker era ca, evreii să devină o „națiune” normală în urma unei emancipări colective și ca, ei să construiască un stat evreu în care ar fi în siguranță și stăpânii destinului lor. Secolul al XIX-lea este și secolul expansiunii coloniale. Gânditorii sionismului au crezut că se vor stabili pe un pământ, pe care vor trebui să-l populeze și să-l valorifice, de aici formula un pământ fără popor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
îndreptățire tuturor semințiilor de altă rasă aflătoare de veacuri pe pământul României întregite. Pe aceste îndreptări atât de folositoare aduse legei de temelie a statului român sunt convins că se chezășuiește poporului meu putința de a se dezvolta liber și stăpân pe destinele lui, pe calea ordinei, păcii și propășirei. În această zi solemnă și înviorătoare pentru viitorul României, supun învoirei poporului meu, această nouă constituție. În discursul rostit cu prilejul promulgării Constituției, Patriarhul Miron Cristea, președintele Consiliului de Miniștri a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]