157,124 matches
-
a declara război. Regele, a cărui funcție era ereditară, era subordonat Adunării, pentru a vota legi pe care regele trebuia să le respecte, iar în septembrie, a fost silit sa accepte Constituția. Maria Antoaneta nu a acceptat-o. După acceptarea constituției, Adunarea Constituantă a fost dizolvată. Pentru a-i împiedica pe opozanți să domine următoarea Adunare, Robespierre a propus o ordonanță de auto-recuzare, fiind votată, conform căreia nici un membru al Adunării Constituante nu va mai putea face parte din viitoarea Adunare
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
la Varenne, austriecii au început să-l sprijine pe Ludovic. În august 1791, au semnat împreună cu Prusia Declarația de la Pillnitz, fiind gata să-l readucă pe rege pe poziție. Părea că o intervenție austriacă era improbabilă după ce Leopold a salutat constituția. Maria Antoaneta i-a scris fratelui ei, Leopold, în septembrie să-l avertizeze că armata a distrus tot, cerând ca Franța să fie învinsă într-un război cu Austria. Regele a fost de acord. Însă deputații au auzit zvonurile cum
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
au unit cu câțiva deputați și din Gironde, departament din sud-vestul Franței, fiind cunoscuți sub numele de girondini. Brissot era susținătorul unei republici și după fuga de la Varenne, dorea abolirea monarhie și judecarea regelui, înțelegând că acesta nu a acceptat constituția și că se uneltea împotriva revoluției. Erau 130 de girondini în Adunare, astfel, pentru a obține majoritate, aveau nevoie de sprijinul lui La Fayette și al adepților săi. Brissot a obținut majoritatea exploatându-le speranțele și temerile printr-o campanie
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
argumente. Robespierre s-a împotrivit la Clubul Iacobinilor, considerând că cei care se opun fățiș revoluției sunt discreditați pentru a constitui un pericol, adevărata amenințare venind din partea militarilor ca La Fayette. Războiul ar fi numai un mijloc de înlăturare a Constituției și ultima fază de nimicire a libertății. Robesspierre a rămas izolat și nepopular, iar relațiile sale cu Brissot s-au înrăutățit. Girondinii au insistat în favoarea războiului. La 7 februarie 1792, Prusia și Austria s-au aliat, crezând că îi pot
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
răscoală, propunându-i să-i recheme pe miniștrii demiși. Ludovic a refuzat. Liderul iacobin, Robespierre, a cooperat cu comitetul central al federaților, la 29 iulie, într-un discurs la Clubul Iacobinilor, și-a anunțat propunerile, renunțând la sprijinul acordat anterior constituției din 1791 și reclamând răsturnarea monarhiei. Dorea o Convenție națională, aleasă prin sufragiu, care să înlocuiască Adunarea Legislativa, o epurare a conducerii departamentale, ce includea mulți regaliști. În urma susținerii petițiilor federaților, cluburilor și provincialilor, la 3 august, Petion, primarul Parisului
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Comună revoluționară care a ordonat atacul asupra palatului. Deputații au trebuit să-l predea pe rege Comunei, care l-a închis în Temple. Au fost siliți să accepte alegerea unei Convenții Naționale prin sufragiu masculin care să elaboreze o nouă constituție democratică. Comuna stăpânea în acel moment Parisul, chiar dacă restul Franței recunoștea numai autoritatea Adunării. Monarhiștii constituționali au început să se ascundă, iar girondinii au rămas stăpâni, beneficiari ai unei revoluții pe care au încercat să o evite. Cei 300 de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
și extinderea Franței. În februarie, Convenția a declarat război Angliei și Olandei, în martie, a declarat război Spaniei. Dumouriez a fost înfrânt de austrieci la Neerwinden. A decis să se îndrepte spre Paris pentru a dizolva Convenția și să reinstaureze Constituția din 1791 și monarhia. Fiindcă armata a refuzat, el a dezertat la austrieci alături de ducele de Chartres, viitorul rege Ludovic Filip. Franța a pierdut Belgia și malul stâng al Rinului. Guvernul a ordonat înrolarea a 30.000 de soldați în
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Guvernul a ordonat înrolarea a 30.000 de soldați în februarie. S-a produs o mare răscoală în patru departamente de la sud de Loara sau Vandeea. Țăranii plăteau acolo impozite funciare mai mari și nu agreau guvernul revoluționar, iar impunerea constituției civile a clerului și vânzarea pământurilor bisericești au fost privite ca măsuri nepopulare. Țăranii îi priveau pe nobili ca adevărați conducători, mulți fiind monarhiști. Autoritățile locale, preoții constituționali și membrii Gărzii Naționale au fost uciși. În mai, guvernul a retras
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
de război, supravegheau suspecții și îi ajutau pe reprezentanți să epureze amenințări locale. Sanculoții au sprijinit guvernul în toate direcțiile importante, ura față de aristocrație și decizia de a câștiga războiul. Sanculoții i-au adus pe iacobini la putere. O nouă Constituție a fost trecută prin Adunare în iunie 1793, precedată de o Declarație a drepturilor. A fost proclamat dreptul la insurecție. Toți bărbații aveau drept de vot, iar alegerile erau directe. Au fost cerute recrutări, "levée en masse" desfășurându-se în
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
se sinucidă. Dar soldații l-au oprit, însă accidental, arma s-a descarcat împușcându-l lateral în față, mutilându-l. Robespierre a fost arestat ,și la 28 iulie, el și cu alți 21 au fost ghilotinați. Directoratul se baza pe Constituția Anului III, fiind adoptată printr-un referendum. Parlamentul era bicameral, Puterea executivă era reprezentată de Directorat (cinci directori), având responsabilități extinse. Pe plan local, în fruntea departamentelor au fost numiți comisari ce vor prefigura realizările lui Napoleon-instituția prefectorială. Anual erau
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
cinci directori), având responsabilități extinse. Pe plan local, în fruntea departamentelor au fost numiți comisari ce vor prefigura realizările lui Napoleon-instituția prefectorială. Anual erau reînnoite o treime din cele două camere și Directorul era schimbat de cele două camere reunite. Constituția Anului III a fost elaborată într-un mod rigid de respectare a separației puterilor în stat. Nu existau însă mecanisme de dizolvare a camerelor sau de demitere a celor cinci directori. Procedurile de elaborare a Constituției durau ani de zile
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
cele două camere reunite. Constituția Anului III a fost elaborată într-un mod rigid de respectare a separației puterilor în stat. Nu existau însă mecanisme de dizolvare a camerelor sau de demitere a celor cinci directori. Procedurile de elaborare a Constituției durau ani de zile și astfel, se deschideau porțile unei lovituri de stat. În 1795, chiar înaintea adoptării Constituției, Convenția s-a înfruntat cu două amenințări: cele două insurecții comise la Paris de către iacobini și alte grupări radicale și organizarea
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
în stat. Nu existau însă mecanisme de dizolvare a camerelor sau de demitere a celor cinci directori. Procedurile de elaborare a Constituției durau ani de zile și astfel, se deschideau porțile unei lovituri de stat. În 1795, chiar înaintea adoptării Constituției, Convenția s-a înfruntat cu două amenințări: cele două insurecții comise la Paris de către iacobini și alte grupări radicale și organizarea unei insurecții regaliste înfrântă. Directoratul s-a confruntat cu Conspitatia Egalilor, condusă de Babeuf, un militant politic radical. În
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
acestea sunt înfrânte. La un moment dat, regaliștii și iacobinii obțin succese importante, iar Directoratul trebuia să înlăture ambele tabere. În 1799 existau două alternative, Directoratul fiind un regim politic consumat: continuarea regimului politic al anului II, dar condus după Constituția anului I sau un regim militar condus de un general. Din vara 1799, o parte din directori, inclusiv Paul Barras, au susținut alternativă militară. Napoleon se întoarce din Egipt și este considerat ca fiind un „salvator” în condițiile dramatice prin
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
serviciului militar obligatoriu, generalul Moreau-regalist și generalul Bernadotte, ce a fost adoptat de regele Suediei. Se constituie pe ruinele Directoratului un nou regim- Consulatul (condus de trei consuli,în care Napoleon era prim-consul). Atribuțiile sale au fost prevăzute de Constituția Anului VIII adoptată prin referendum la sfârșitul anului 1799, alcătuită și de Napoleon. Parlamentul era alcătuit din patru camere. Procesul legislativ era divizat în Consiliul de Stat (50 de membri numiți și direct de primul consul și care elaborau proiecte
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Procesul legislativ era divizat în Consiliul de Stat (50 de membri numiți și direct de primul consul și care elaborau proiecte de legi), Consiliul Legislativ (care adopta și respingea proiecte de legi) și Senatul (care verifică constituționalitatea legilor și modificarea constituției). Consultarea electorală s-a realizat printr-un sistem cenzitar. Cetățenii care se bucurau de mai multe drepturi civice alegeau trei tipuri de liste-la nivel comunal, la departament și la nivel național. Napoleon, prin reformele sale, a pus bazele Franței de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
cel superior. Modelul acesta a proliferat în multe alte țări din Europa. Bacalaureatul era un examen a cărui diplomă avea nivel universitar. Multe din reformele lui Napoleon se plasează în perioada 1800-1804, în Perioada Consulară. În 1802, Senatul a modificat Constituția, impunând Constituția Anului X, consulii devenind demnitari pe viață. De aceea are loc un complot regalist împotriva lui Napoleon, regaliștii fiind nemulțumiți că Napoleon nu a militat pentru readucerea monarhiei, având ca lideri pe Pichergru. Au avut loc interogatorii în
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Modelul acesta a proliferat în multe alte țări din Europa. Bacalaureatul era un examen a cărui diplomă avea nivel universitar. Multe din reformele lui Napoleon se plasează în perioada 1800-1804, în Perioada Consulară. În 1802, Senatul a modificat Constituția, impunând Constituția Anului X, consulii devenind demnitari pe viață. De aceea are loc un complot regalist împotriva lui Napoleon, regaliștii fiind nemulțumiți că Napoleon nu a militat pentru readucerea monarhiei, având ca lideri pe Pichergru. Au avut loc interogatorii în care se
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
nu a militat pentru readucerea monarhiei, având ca lideri pe Pichergru. Au avut loc interogatorii în care se implicase și ducele d’Enghien, fiul șefului armatei exilaților. Peste 3,5 milioane de francezi au votat pentru instaurarea imperiului și modificarea constituției. Astfel, pe 2 decembrie 1804, Napoleon a fost încoronat ca împărat.
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
demisia, la sfârșitul lunii iulie 2011, motivând că Turcia a intrat într-o epocă în care Armata nu mai poate fi garantul laicității, rol care îi fusese prevăzut de Kemal Atatürk, încă de la nașterea Republicii Turce, și, apoi, reconfirmat prin constituția din 1982), înlocuit de Erdogan cu lșeful Jandarmeriei, generalul Necdet Ozel Turcia este împărțită în 81 de provincii ("iller" în limba turcă; singular "il"). Fiecare provincie este împărțită în subprovincii ("ilçeler"; singular "ilçe"), existând 923 de districte. Provincia poartă, de
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
de 96% pentru bărbați, 80,4% pentru femei, cu o medie globală de 88,1%. Cifrele mici la femei de datorează, în principal, obiceiurilor tradiționale ale arabilor și kurzilor care locuiesc în provinciile de SE ale țării. Articolul 66 din Constituția turcă definește „un turc” ca „oricine care este obligat de statul turc prin legături cetățenești”, prin urmare folosirea legală a cuvântului „turc”ca cetățean al Turciei este diferit de definiția etnică. Totuși, majoritatea populației turcești este de etnie turcă. Alte
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
în limba locală și dialecte în limbile arabă, bosniacă, cercheză și kurdă câteva ore pe săptămână. Canalele TV în limba kurdă, TRT6, au fost deschise la începutul anului 2009. Turcia este un stat secular, fără o religie oficială de stat; Constituția Turciei enunță libertatea religiei și a conștiinței. Aproximativ 99% din populație e înregistrată, însă, ca fiind musulmană, majoritatea fiind sunniți; cu toate acestea, un sondaj realizat în 2007 a constatat că aproximativ 3% dintre adulți își definesc relațiile cu religia
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
Paul ("Paulskirche") și care s-a deschis la 18 mai 1848. Instituția a fost dizolvată în 1849, când regele prusac a declarat că el nu va accepta „coroana din mocirlă”. În anul de existență al său, Ansamblul a elaborat o constituție comună pentru o Germanie unificată cu regele prusac ca monarh. Acestea au fost începuturile democrației germane. Frankfurt și-a pierdut independența în 1866. După încheierea Războiului Austro-Prusac, Prusia a anexat o serie de state și teritorii mai mici, printre care
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
o biserică relativ nouă. Construcția acestei biserici protestante a început în 1789 și s-a terminat abia în 1833. Importanța sa provine în special de la Parlamentul de la Frankfurt, care a fost găzduit aici în 1848/49 pentru a elabora o constituție pentru o Germanie unificată și democratică. Acțiunea a eșuat pentru că monarhii din Prusia și Austria nu doreau să-și piardă puterea; în 1849 trupe prusace au încheiat experimentul democratic prin forța armelor, iar parlamentul a fost dizolvat. După aceea, clădirea
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
Paul ("Paulskirche") și care s-a deschis la 18 mai 1848. Instituția a fost dizolvată în 1849, când regele prusac a declarat că el nu va accepta „coroana din mocirlă”. În anul de existență al său, Ansamblul a elaborat o constituție comună pentru o Germanie unificată cu regele prusac ca monarh. Acestea au fost începuturile democrației germane. Harta centrului orașului din anii 1920 Frankfurt și-a pierdut independența în 1866. După încheierea Războiului Austro-Prusac, Prusia a anexat o serie de state
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]