164,731 matches
-
la disciplina "Chimie agricolă" la facultatea de Agronomie din Timișoara. Participă la întemeierea organizației "Uniunea Patrioților" din Banat, cu orientare de stânga. În 29 noiembrie 1944, când se schimbă administrația orașului, este numit primar al Timișoarei, funcție pe care o deține până în 30 aprilie 1945, ocupându-se de înlăturarea daunelor provocate de război. Redactează împreună cu prof. Murgulescu un memoriu pentru înființarea Facultății de Chimie industrială la Politehnica din Timișoara, memoriu aprobat în 18 februarie 1948, de Consiliul Profesoral Unit și de
Coriolan Drăgulescu () [Corola-website/Science/307175_a_308504]
-
în studiul solurilor cu izotopi radioactivi la Moscova. În 1966 și-a luat doctoratul cu teza „Producerea, pregătirea și folosirea îngrășămintelor și amendamentelor” și în 1968 a obținut titlul de doctor docent. Profesor și cercetător cu rezultate remarcabile, academicinul a deținut, de-a lungul anilor, funcții în învățământul superior agronomic în calitate de șef de catedră, decan, prorector și rector al Institutului Agronomic din București, conducător de doctorate, șef de laborator, în administrația publică de stat și în cercetare. Este autor a peste
David Davidescu () [Corola-website/Science/307178_a_308507]
-
Studii la Institutul Schweitz-Thierrin, Agregat la Facultatea de Științe din București, Director al Laboratorului de Chimie Anorganică timp de 32 de ani, Membru de Onoare al Academiei Române, sunt numai câteva din titlurile înalte pe care G. G. Longinescu le-a deținut de-a lungul frământatei sale activitați eclatante-creatoare pusă in slujba Științei și a Neamului. Crezul si atașamentul său lângă tânăra mișcare naționalistă, manifestat pe fața, i-a adus multe piedici și nenoroc din partea camarilei regelui Carol al II-lea, odată cu
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]
-
După ce s-a întors în țară, în 1862, a fost numit inginer la Ministerul Lucrărilor Publice și după un timp a trecut ca inginer în cadrul Poștelor și Telegrafului, unde a devenit director general în 1873, post pe care l-a deținut până în 1876. În cadrul Poștelor și Telegrafului a luat o serie de măsuri organizatorice deosebit de importante pentru acele timpuri. În 1874 a participat la Primul Congres Internațional al Poștelor și Telegrafului și a încheiat o serie de convenții poștale cu mai
George Ioan Lahovary () [Corola-website/Science/307206_a_308535]
-
prof. dr. Petre Constantinescu-Iași a fost ales ca membru titular al Academiei Române. A fost ales de asemenea și membru al Academiei de Științe Sociale și Politice din R.S.R., precum și membru corespondent al Academiei de Științe din R.P. Bulgaria. Ulterior, a deținut funcțiile de președinte al Societății de științe istorice, președinte al Uniunii societăților științifice ale corpului didactic din România, președinte al Comitetului național al științelor din R.S.R. (1955-1974), președinte al Comisiei Monumentelor Istorice, director al Institutului de istorie "Nicolae Iorga" din
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
militând pentru preluarea puterii de către comuniști. În timpul guvernului antonescian, Petre Constantinescu-Iași s-a implicat în realizarea unității forțelor antifasciste, participând în mod activ la pregătirea loviturii de stat de la 23 august 1944. După preluarea puterii de către Partidul Comunist Român, a deținut funcții de mare răspundere pentru instaurarea și consolidarea regimului comunist în România. Mai întâi, a fost ministru al propagandei (din 5 martie 1946, ministru al informației) în Guvernul Petru Groza (1) în perioada 6 martie 1945 - 30 noiembrie 1946. În
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
deputat, el a fost președinte al Grupului român al Uniunii interparlamentare; membru al Consiliului mondial interparlamentar; membru în Comitetul Național Antifascist și vicepreședinte al aceluiași comitet din România. În perioada 28 ianuarie 1953 - 19 martie 1957, prof. Petre Constantinescu-Iași a deținut funcția de ministru al cultelor în guvernele conduse de către Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica. Pentru activitatea sa politico-culturală, i s-au decernat titlurile de "Erou al Republicii Socialiste România", "Erou al Muncii Socialiste" și alte distincții. Prof. Petre Constantinescu-Iași este
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
își susține examenul de doctorat. În perioada 1955 - 1956 a predat la Facultatea de Matematică-Fizică un curs de teoria spațiilor semiordonate, iar în anii 1956, 1957 un curs de calcul numeric. În 1960 obține gradul de conferențiar, iar din 1966 deține titlul de profesor la Catedra de Analiză matematică și Analiză funcțională. A fost șef de sector la teoria distribuțiilor în cadrul Institutului de Matematică al Academiei, iar din 1966 prodecan la Facultatea de Matematică-Mecanică. În 1974 a devenit membru corespondent al
Romulus Cristescu () [Corola-website/Science/307212_a_308541]
-
doctoratul în științe naturale la Sorbona cu teza "Études des glandes génitales et des organes segmentaires des Annélides Polychètes" realizata sub conducerea zoologului . Revine în țară și este numit la Catedra de Zoologie și Botanică de la Facultatea de Medicină, ulterior deținând și Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie de la Facultatea de Științe a Universității „Al.I. Cuza”. După moartea profesorului Leon Cosmovici Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie a fost împărtiță în două catedre diferite: Catedra de Zoologie și Catedra de
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
din Galați și Brăila. Încă din anul 1919 este implicat în mișcarea muncitorească, devenind membru al Partidului Comunist din România în anul 1931. A desfășurat o intensă activitate politică ilegală, fiind arestat și condamnat în mai multe rânduri. A fost deținut în închisorile de la Jilava, Doftana și Caracal. În această epocă și-a început și activitatea literară ca prozator și dramaturg. A debutat în anul 1930, fiind unul dintre colaboratorii permanenți ai revistei "Korunk", condusă de către esteticianul și criticul literar Gaál
István Nagy () [Corola-website/Science/307240_a_308569]
-
este ales președinte al partidului și declară că rupte relațiile cu Iuliu Maniu. Mâhnit de nedreptățile sociale, de corupția și de ambițiile oamenilor politici se retrage, la scurt timp, din viața politică și se dedică activităților culturale. Între anii 1923-1932, deține funcția de președinte al societății ASTRA. Și-a trăit ultimii ani la Arad, unde încetează din viață la 10 februarie 1934, după o viață închinată marelui ideal de făurire al României. I s-au organizat funerariile naționale și în ziua
Vasile Goldiș () [Corola-website/Science/307229_a_308558]
-
Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, clasa profesor Beate Fredanov, în 1964, când a și debutat pe scena Teatrului Național din București, în „Eminescu”, de Mircea Ștefănescu. A fost actor și regizor la Teatrul Bulandra, al cărui directorat l-a și deținut în perioada 1990 - 1993. A fost ministrul Culturii între anii 1996 - 2000. Este căsătorit cu actrița Micaela Caracaș și are trei fii: Ștefan, Andrei și Matei Caramitru. A participat la revoluția română din 1989, fiind printre cei care au cucerit
Ion Caramitru () [Corola-website/Science/307251_a_308580]
-
(n. 1829 — d. 1914) a fost un colonel român, care a deținut funcția de primar al municipiului Iași în perioada 7 iunie 1891 - 30 mai 1892. A fost ofițer de ordonanță a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, avansând până la gradul de locotenent-colonel. A devenit ulterior un om politic influent în orașul Iași. El
Constantin Langa () [Corola-website/Science/307261_a_308590]
-
președinte al Sfatului Țării, adunarea care la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A participat și la adunările de la Cernăuți și de la Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România. După 1918 a deținut mai multe funcții: ministru, secretar de stat pentru Basarabia (1919-1920), ministru al Lucrărilor Publice (1927), ministru al Lucrărilor Publice și Comunicațiilor (1930), ministru ad-interim la Ministerele Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale (1930), ministru secretar de stat (1928-1930, 1932, 1932-1933), senator
Pantelimon Halippa () [Corola-website/Science/307231_a_308560]
-
drept de vot ("ius suffragii") și dreptul de a fi ales magistrat ("ius honorum"). Liberții posedă "ius suffragii". Comițiile sunt locul unor mari dezbateri politice: de voturile lor depind numirea magistraților, deci, indirect, recrutarea Senatului și adoptarea legilor. Dar ele dețin și atribuții judiciare importante. Autoritatea lor este, deci, superioară celei a Senatului și chiar celei magistraților. Comițiile nu se puteau întruni decât în anumite zile, numite "dies comitiales" (184 pe an); întrunirea lor era anunțată prin afișe, cu trei nundine
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
câțiva ani de către Dorin Ț. și Mihai Ț., iar Coști și-a început cariera solo. Împreună cu Andrea, formează trupa Sahara. Printre cele mai cunoscute cântece ale lor se află "Upotrebena" și "I wanna" (cu Shaggy și Bob Sinclar). Coști Ioniță deține postul de radio Party Radio și postul de televiziune Party TV care nu mai este difuzat și Mynele TV. Coști a fost nominalizat în 2012 la "Premiile Grammy" cu hitul produs și cântat de Shaggy cu Kat DeLuna intitulată "Dame
Costi Ioniță () [Corola-website/Science/307270_a_308599]
-
Național de Apărare (promoția 2000). În aprilie 2003, obține titlul științific de doctor în științe militare. La data de 1 decembrie 1999, colonelul Costică Silion este înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea). Începând din anul 1999, deține funcții de conducere în cadrul Jandarmeriei Române: prim-locțiitor al comandantului și șef de stat major (1999-2001), comandant al Brigăzii Speciale de Intervenție (2001-2002) și șef al Direcției Pază Obiective, Bunuri, Valori și Transporturi Speciale (2002-2005). La data de 1 martie
Costică Silion () [Corola-website/Science/307268_a_308597]
-
național la șah în anul 1951. a mai fost președinte al Băncii Siret și al Uniunii Sindicatelor pentru Exportul Animalelor. În această calitate, a călătorit, în vederea testării unor noi piețe de desfacere, în Austria, Germania, Egipt și Palestina. A mai deținut în două rânduri funcțiile de președinte al Camerei Agricole Rădăuți și director al Băncii de Nord din Cernăuți. Gheorghe a fost ales în funcția de consilier al Frontului Renașterii Naționale (1939). După destituirea lui Gheorghe Alexianu a fost numit și
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
Cernăuți. Odată cu apropierea Armatei Sovietice, ei și-au lichidat afacerile deținute acolo. Gheorghe Flondor s-a refugiat din nou la Sibiu în februarie 1944, ca urmare a reocupării Bucovinei de către ruși. Reforma agrară din anul 1945 va determina pierderea moșiilor deținute de Gheorghe Flondor, pe lângă creanțele deținute la Cernăuți. Divorțat de soția sa în același an, el a fost silit să-și câștige existența începând din 1950 ca muncitor zilier la Plafar Sibiu. A locuit pe Strada Kossuth nr.22 din
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
și-au lichidat afacerile deținute acolo. Gheorghe Flondor s-a refugiat din nou la Sibiu în februarie 1944, ca urmare a reocupării Bucovinei de către ruși. Reforma agrară din anul 1945 va determina pierderea moșiilor deținute de Gheorghe Flondor, pe lângă creanțele deținute la Cernăuți. Divorțat de soția sa în același an, el a fost silit să-și câștige existența începând din 1950 ca muncitor zilier la Plafar Sibiu. A locuit pe Strada Kossuth nr.22 din Sibiu. Regimul comunist îl va pune
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
Inspectoratului de poliție Cernăuți) și Dumitru Bogaciu (comisar în cadrul Inspectoratului de poliție Cernăuți). Gheorghe Flondor a declarat recurs împotriva sentinței, dar acesta a fost respins prin decizia nr.311 din 13 septembrie 1956 a Tribunalului Suprem - Colegiul Militar. A fost deținut în penitenciarele Văcărești (1952-1954), Suceava (1954-1956), Oradea (1956), Aiud (1956-1959), Galați și Botoșani. Este eliberat din închisoare la 12 ianuarie 1962, cu trei luni înainte de termen, fiind deja un om bătrân și suferind. Deși nu mai poseda nimic ca avere
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
jucând împotriva rivalei Woolwich Arsenal. Stadionul nu mai putea face față la asemenea număr de spectatori astfel Tottenham s-a mutat pe stadionul curent. Începând cu 1899 stadionul de casă al clubului este arena White Hart Lane. Miliardarul Joseph Lewis deține 29,8% din acțiunile clubului prin compania sa de investiții "ENIC Sports Ltd". ENIC deține deasemenea procente importante din acțiunile cluburilor SK Slavia Praga și AEK Atena. Daniel Levy este Președinte Executiv, având un rol important în managementul clubului. Sir
Tottenham Hotspur FC () [Corola-website/Science/307303_a_308632]
-
spectatori astfel Tottenham s-a mutat pe stadionul curent. Începând cu 1899 stadionul de casă al clubului este arena White Hart Lane. Miliardarul Joseph Lewis deține 29,8% din acțiunile clubului prin compania sa de investiții "ENIC Sports Ltd". ENIC deține deasemenea procente importante din acțiunile cluburilor SK Slavia Praga și AEK Atena. Daniel Levy este Președinte Executiv, având un rol important în managementul clubului. Sir Alan Sugar deține 13% din acțiuni prin "Amshold Limited", iar Stelios Haji-Ioannou are 9% prin
Tottenham Hotspur FC () [Corola-website/Science/307303_a_308632]
-
din acțiunile clubului prin compania sa de investiții "ENIC Sports Ltd". ENIC deține deasemenea procente importante din acțiunile cluburilor SK Slavia Praga și AEK Atena. Daniel Levy este Președinte Executiv, având un rol important în managementul clubului. Sir Alan Sugar deține 13% din acțiuni prin "Amshold Limited", iar Stelios Haji-Ioannou are 9% prin "Hodram Inc." Cea mai mare rivală a lui Tottenham este cu vecina din nordul Londrei, Arsenal. Celălalt mare rival este concitadina Chelsea. Alte derby-uri sunt împotriva echipelor Fulham
Tottenham Hotspur FC () [Corola-website/Science/307303_a_308632]
-
Haji-Ioannou are 9% prin "Hodram Inc." Cea mai mare rivală a lui Tottenham este cu vecina din nordul Londrei, Arsenal. Celălalt mare rival este concitadina Chelsea. Alte derby-uri sunt împotriva echipelor Fulham, West Ham United și Charlton Athletic. Steve Perryman dețin recordul meciuilor jucate pentru Spurs, având 854 de meciuri jucate pentru club între 1969 și 1986, dintre care 655 au fost meciuri din ligă. Jimmy Greaves deține recordul de marcare cu 266 de goluri în 380 meciuri din ligă, cupă
Tottenham Hotspur FC () [Corola-website/Science/307303_a_308632]