155,151 matches
-
armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 53/65 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 27 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 38 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 8 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor, Prima bătălie de la Oituz, A doua bătălie de la Oituz și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 38 Infanterie a
Brigada 38 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337275_a_338604]
-
armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 50/64 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 25 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 35 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 5 Infanterie participând la Acțiunile militare din Dobrogea și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 35 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 5 Infanterie, alături de Regimentul 3
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
libertatea circulației între Insulele Britanice (inclusiv Irlanda și Insulele Anglo-Normande) sunt în curs de examinare și fac obiectul unui acord specific (zis "Compromisul de la Dublin") destinat protejării acquis-urilor celor două spații de libertate, dar mai ales punerii în practică a dispozitivului comun de control prevăzut în sistemul Schengen și putând beneficia de o cooperare întărită de un schimb de informații între semnatarele Compromisului de la Dublin (așa cum s-a procedat cu protejarea acquis-urilor libertății de circulație între Țările Nordice). Acest dispozitiv a
Convenția de la Schengen () [Corola-website/Science/337312_a_338641]
-
a dispozitivului comun de control prevăzut în sistemul Schengen și putând beneficia de o cooperare întărită de un schimb de informații între semnatarele Compromisului de la Dublin (așa cum s-a procedat cu protejarea acquis-urilor libertății de circulație între Țările Nordice). Acest dispozitiv a fost mai întâi pus în practică pentru lupta contra huliganismului (prin partajul semnalmentelor de interdicții luate contra unor persoane), dar care se extinde acum la prevenirea traficurilor ilegale de bunuri, de servicii sau de persoane. La 13 mai 2004
Convenția de la Schengen () [Corola-website/Science/337312_a_338641]
-
începutul anului 1917, s-a decis contopirea celor două unități într-un singur regiment și resubordonarea acestuia Brigăzii 21 Infanterie, alături de Regimentul 43/59 Infanterie. În campania din anul 1917, Regimentul 43/59 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie, luând parte la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Constantin Lăzărescu".
Regimentul 42/66 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337332_a_338661]
-
începutul anului 1917, s-a decis contopirea celor două unități într-un singur regiment și resubordonarea acestuia Brigăzii 24 Infanterie, alături de Regimentul 62/70 Infanterie. În campania din anul 1917, Regimentul 44/68 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 12 Infanterie, luând parte la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Ilie Marinescu".
Regimentul 44/68 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337333_a_338662]
-
s-a decis contopirea celor două unități într-un singur regiment și păstrarea acestuia acestuia în organica Brigăzii 28 Infanterie, alături de Regimentul 55/67 Infanterie. În campania din anul 1917, Regimentul 54/56 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 14 Infanterie, luând parte la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Gheorghe Dragu".
Regimentul 54/56 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337342_a_338671]
-
acalmia. Acest fapt se va dovedi hotărâtor pentru soarta întregii campanii a anului 1916, conducând în mai puțin de două luni la pierderea a două treimi din teritoriul național. La începutul operației Armata României ocupa pe frontul de sud următorul dispozitiv de luptă: Armata 3, cu un efectiv total de 142.523 de oameni, ocupa dispozitiv de luptă de-a lungul frontierei, astfel: Totodată, trupele române din Dobrogea urmau să fie sprijinite de Corpul 47 Armată rus (comandant - generalul A.M. Zaloncicovski
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
în mai puțin de două luni la pierderea a două treimi din teritoriul național. La începutul operației Armata României ocupa pe frontul de sud următorul dispozitiv de luptă: Armata 3, cu un efectiv total de 142.523 de oameni, ocupa dispozitiv de luptă de-a lungul frontierei, astfel: Totodată, trupele române din Dobrogea urmau să fie sprijinite de Corpul 47 Armată rus (comandant - generalul A.M. Zaloncicovski), format din o divizie de infanterie și o divizie de cavalerie rusești și Divizia sârbă
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
oareșicare întârziere."” Șirul deciziilor pripite începute cu Turtucaia și continuate cu „Manevra de la Flămânda“ a dus la oprirea ofensivei pe frontul din Transilvania, armatele române trecând la apărare pe un aliniament nefavorabil, dând astfel timp forțelor Puterilor Centrale pentru realizarea dispozitivului de luptă în vederea trecerii la ofensivă pentru străpungerea apărării de pe Carpați, în timp ce un număr important de divizii românești se deplasau de pe un front pe altul în marșuri istovitoare. „"S-a dovedit încă odată adevărul dictonului conform căruia generalul care nu
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
așa cum se afirmă în toate documentele internaționale în materie, România a adoptat gradual, alături de alte state ale lumii și, în speță, ale Uniunii Europene, un ansamblu de măsuri legislative și de alt ordin, destinate construcției, consolidării și eficientizării continue a dispozitivului național, în contextul consolidării cooperării internaționale, în scopul prevenirii și combaterii acestui fenomen. În legislația națională traficul de persoane este definit în art. 12 și art. 13 ale Legii nr. 678/2001 pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane. Autoritățile
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
germani interceptat de britanici a conținut numeroase informații despre atac. "Oberst" Johann-Volkmar Fisser primise ordine pe care le considera incomplete și cerea lămuriri. El a pomenit în corespondența sa de „Paris”. Sperrle a scos grupul aerian la lui Fisser din dispozitivul de luptă inițial aprobat. Toate aceste informații obținute de britanici și transmise francezilor, împreună cu informațiile obținute de serviciile franceze de spionaj au creat aliaților o imagine destul de corectă asupra intențiilor germanilor. Unități din Flotele aeriene 2 și 3 ("Luftflotte 2
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
Un grătar este un dispozitiv format din structuri asemănătoare care se repetă, folosit la separarea unui spațiu în două zone diferite. ele se pot realiza din bare paralele, menținute la o anumită distanță între ele, sau din alte elemente. În funcție de scopul în care sunt folosite
Grătar () [Corola-website/Science/335944_a_337273]
-
apei o mișcare elicoidală alternativă, pentru transportul lemnului. Între anii 1924 - 1928 devine consultant de stat pentru flotajul lemnului și construiește mai multe canale de flotaj și baraje în diverse țări europene (Iugoslavia, Turcia, Bulgaria ș.a.). Barajele sunt echipate cu dispozitive noi, revoluționare, unele ce ranforsează structura, altele care regularizează temperatura apei deversate în aval. Este obligat să demisioneze din cauza ostilității șefilor. Publică în anul 1933 la Viena, prima sa carte "Unsere Sinnlose Arbeit". În anul 1934 este convocat personal de către
Viktor Schauberger () [Corola-website/Science/335959_a_337288]
-
de către SS. Luftwaffe îl convoacă pentru a găsi soluții la criza producției de energie. În 1942, este forțat de a lucra și pune la punct în lagărul de concentrare Mauthausen-Gusen, aparate de zbor discoidale, de tipul farfuriilor zburătoare. Concepe două dispozitive, "Repulsine" și "Propulsine", bazate pe principiul și forța imploziei. În 1944 împreună cu mai mulți ingineri, au fost mutați în localitatea Leonstein. La sfârșitul războiului, întreaga documentație a proiectelor a fost sechestrată de armata americană. Este ținut în detenție timp de
Viktor Schauberger () [Corola-website/Science/335959_a_337288]
-
bătălie de pe Valea Jiului, încheiată cu victoria forțelor române. În urma analizei efectuate după această bătălie, comandamentul forțelor germane a ajuns la concluzia că cel mai potrivit loc pentru forțarea Munților Carpați era tot Valea Jiului, având în vedere caracteristicile terenului și deficiențele dispozitivului de luptă al forțelor române, aflate într-un număr mic, dispuse pe un front de peste 30 de km., în detașamente izolate, care nu se puteau susține reciproc. Spre deosebire de prima bătălie, unde comandamentul german a mizat pe surprindere, de această dată
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
batalioane de infanterie și o baterie de artilerie), comandat de locotenent-colonel Dumitru Trușculescu. Unitățile din componența Diviziei 1 Infanterie se aflau în linia întîi de la începutul războiului, aveau rîndurile împuținate, iar oamenii erau obosiți pînă la extenuare. Divizia ocupa un dispozitiv de luptă centrat pe trecătorile Vâlcan și Surduc. Dispozitivul forțelor române nu era continuu, fiind format din detașamente dispuse pe principalele căi de comunicație. La data 28 octombrie/10 noiembrie 1916, forțele Diviziei 1 Infanterie, care aveau misiunea de a
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
de locotenent-colonel Dumitru Trușculescu. Unitățile din componența Diviziei 1 Infanterie se aflau în linia întîi de la începutul războiului, aveau rîndurile împuținate, iar oamenii erau obosiți pînă la extenuare. Divizia ocupa un dispozitiv de luptă centrat pe trecătorile Vâlcan și Surduc. Dispozitivul forțelor române nu era continuu, fiind format din detașamente dispuse pe principalele căi de comunicație. La data 28 octombrie/10 noiembrie 1916, forțele Diviziei 1 Infanterie, care aveau misiunea de a apăra Valea Jiului erau grupate în "Detașamentul Jiu" - format din
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
pe principalele căi de comunicație. La data 28 octombrie/10 noiembrie 1916, forțele Diviziei 1 Infanterie, care aveau misiunea de a apăra Valea Jiului erau grupate în "Detașamentul Jiu" - format din 10 batalioane de infanterie și 9 baterii de artilerie, ocupând dispozitiv de luptă în sectorul Dealul Arcanul-nord Bumbești-Dealul Muncelul-Dealul Molidviș-Vârful Parâng. Restul forțelor diviziei - 10 batalioane de infanterie și 7 baterii de artilerie erau grupate în "Detașamentul Cerna", cu misiunea de a apăra defileul Dunării. Rezerva diviziei - formată din 4 batalioane
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
de artilerie erau grupate în "Detașamentul Cerna", cu misiunea de a apăra defileul Dunării. Rezerva diviziei - formată din 4 batalioane de infanterie, 1 escadron de cavalerie și 3 baterii de artilerie, era dispusă la Filiași, cu un detașament la Baia de Aramă. Dispozitivul de luptă al Diviziei 1 Infanterie a fost inspectat la data de 27 octombrie/9 noiembrie 1916 - cu o zi înainte de declanșarea ofensivei germane - de către șeful proaspăt sositei Misiuni Militare Franceze, generalul Henri Berthelot. Acesta aprecia organizarea ca fiind deficitară
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
octombrie/9 noiembrie 1916 - cu o zi înainte de declanșarea ofensivei germane - de către șeful proaspăt sositei Misiuni Militare Franceze, generalul Henri Berthelot. Acesta aprecia organizarea ca fiind deficitară, în sensul în care dacă ieșirea din defileu era bine supravegheată și apărată, dispozitivul de luptă din estul și vestul defileului ar fi putut fi mai bine organizat , recomandând realizarea acoperirii corespunzătoare a distanțelor mari existente între cele trei centre de rezistență. Pentru atacul pozițiilor românești, comandamentul german destinase o grupare de forțe pusă
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Falkenhayn decide ca pentru noua bătălie să utilizeze tactica unui atac frontal masiv, că ceea ce nu a obținut la Surduc prin surprindere, „trebuia obtinut prin intrebuințarea forței brutale”. În acest scop, cele cinci divizii de infanterie sunt dispuse într-un dispozitiv de luptă ofensiv pe două eșaloane, cu câte două divizii în fiecare eșalon și o divizie în rezervă. Diviziile din primul eșalon aveau misiunea de a rupe apărararea forțelor române, cele din eșalonul doi era de a consolida și lărgi
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
reușise să îndeplinească unul din obiectivele majore ale campaniei. La 1/14 noiembrie 1916 emite ordinul de luptă care stabilea acțiunile imediat următoare pentru consolidarea victoriei obținute și exploatarea succesului. Divizia 11 Infanterie bavarezăa fost dislocată la aripa stângă a dispozitivului Corpului LIV, cu misiunea de a înainta în direcția generală sud-est, spre Drăgășani, pentru a deschide drumul spre valea Oltului, căzând în spateleCorpului I Armată român, care lupta în Valea Oltului. Divizia 301 Infanterie rezervă trebuia să se deplaseze în urma
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
cea de-a treia operație strategică de pe frontul românesc - Operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați - și a început cea de-a patra, Operația de apărare a Munteniei, care va dura până la finalul lunii decembrie 1916. "Punctul vulnerabil al dispozitivului românesc de apărare fusese găsit, din nenorocire, de inamic, cu puțin înainte de căderea zăpezilor, în Valea Jiului, unde lantul munților e mai ingust și unde, toate crestele erau în stăpânirea dușmanului."
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]