157,124 matches
-
Pe 18 iulie 2003, proiectul final al tratatului constituțional (oficial Tratat de instituire a unei Constituții pentru Europa) pentru Uniunea Europeană a fost publicat în Praesidiumul Convenției pentru Viitorul Europei. Tratatul care instituie Constituția Europeană (TCE), în mod obișnuit denumit Constituția Europeană, este un tratat internațional care are ca scop creearea unei Constituții pentru Uniunea Europeană. Acest Tratat a fost semnat în 2004 de către reprezentanți ai Statelor Membre, dar două dintre acestea l-au respins ulterior prin referendum. Principalele sale scopuri au
Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa () [Corola-website/Science/296916_a_298245]
-
de instituire a unei Constituții pentru Europa) pentru Uniunea Europeană a fost publicat în Praesidiumul Convenției pentru Viitorul Europei. Tratatul care instituie Constituția Europeană (TCE), în mod obișnuit denumit Constituția Europeană, este un tratat internațional care are ca scop creearea unei Constituții pentru Uniunea Europeană. Acest Tratat a fost semnat în 2004 de către reprezentanți ai Statelor Membre, dar două dintre acestea l-au respins ulterior prin referendum. Principalele sale scopuri au fost înlocuirea suprapunerilor existente în actualele tratate (vezi Tratatele Uniunii Europene) care
Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa () [Corola-website/Science/296916_a_298245]
-
Acest Tratat a fost semnat în 2004 de către reprezentanți ai Statelor Membre, dar două dintre acestea l-au respins ulterior prin referendum. Principalele sale scopuri au fost înlocuirea suprapunerilor existente în actualele tratate (vezi Tratatele Uniunii Europene) care alcătuiesc actuala "constituție" a Uniunii, să dea o formulă comprehensivă drepturilor omului pe teritoriul UE, și să fluentizeze procesul de luare a deciziilor în actuala organizație de 25 de State Membre. TCE a fost semnat de către reprezentanți ai Statelor Membre pe 29 Octombrie
Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa () [Corola-website/Science/296916_a_298245]
-
semnat de către reprezentanți ai Statelor Membre pe 29 Octombrie 2004, și a fost supus procesului de ratificare de către Statele Membre până când, în 2005, votanții francezi (29 Mai) și olandezi (1 Iunie) l-au respins în cursul referendumurilor. Eșecul înregistrat de constituție în a câștiga sprijinul popular în aceste două țări a făcut ca și alte țări să amâne sau să oprească procedura de ratificare, iar actualmente viitorul Constituției este foarte incert. Dacă ar fi fost ratificat, Tratatul ar fi intrat în
Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa () [Corola-website/Science/296916_a_298245]
-
și olandezi (1 Iunie) l-au respins în cursul referendumurilor. Eșecul înregistrat de constituție în a câștiga sprijinul popular în aceste două țări a făcut ca și alte țări să amâne sau să oprească procedura de ratificare, iar actualmente viitorul Constituției este foarte incert. Dacă ar fi fost ratificat, Tratatul ar fi intrat în vigoare pe 1 Noiembrie 2006. Începând din Mai 2006 Tratatul Constituției Europene este ratificat în următoarele țări: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania
Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa () [Corola-website/Science/296916_a_298245]
-
făcut ca și alte țări să amâne sau să oprească procedura de ratificare, iar actualmente viitorul Constituției este foarte incert. Dacă ar fi fost ratificat, Tratatul ar fi intrat în vigoare pe 1 Noiembrie 2006. Începând din Mai 2006 Tratatul Constituției Europene este ratificat în următoarele țări: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia și Spania. Obiectivele proiectului de constituție sunt, în principal, cel de a simplifica seriile de Tratate și Protocoale ce dau
Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa () [Corola-website/Science/296916_a_298245]
-
ar fi intrat în vigoare pe 1 Noiembrie 2006. Începând din Mai 2006 Tratatul Constituției Europene este ratificat în următoarele țări: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia și Spania. Obiectivele proiectului de constituție sunt, în principal, cel de a simplifica seriile de Tratate și Protocoale ce dau în prezent constituția legală a Europei, și cel de a spori funcționarea viitoarei Uniuni când 10 până la 12 țări din Europa de Est se vor alătura celor 15
Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa () [Corola-website/Science/296916_a_298245]
-
ratificat în următoarele țări: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia și Spania. Obiectivele proiectului de constituție sunt, în principal, cel de a simplifica seriile de Tratate și Protocoale ce dau în prezent constituția legală a Europei, și cel de a spori funcționarea viitoarei Uniuni când 10 până la 12 țări din Europa de Est se vor alătura celor 15 state membre pe 1 mai 2004 respectiv 1 ianuarie 2007. Tratatul acorda personalitate juridică UE în dreptul internațional
Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa () [Corola-website/Science/296916_a_298245]
-
se vor alătura celor 15 state membre pe 1 mai 2004 respectiv 1 ianuarie 2007. Tratatul acorda personalitate juridică UE în dreptul internațional (fiind subiect de drept internațional), în dreptul comunitar și în dreptul intern al statelor membre. Instituțiile UE vor fi conform Constituției Europene: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia Europeană și Curtea de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea prevede și izvoarele dreptului comunitar: legea europeană (înlocuiește regulamentul), legea-cadru (înlocuiește directiva), regulamentul - act non-legislativ edictat pentru aplicarea unor acte sau prevedri specifice
Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa () [Corola-website/Science/296916_a_298245]
-
Europene: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia Europeană și Curtea de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea prevede și izvoarele dreptului comunitar: legea europeană (înlocuiește regulamentul), legea-cadru (înlocuiește directiva), regulamentul - act non-legislativ edictat pentru aplicarea unor acte sau prevedri specifice Constituției, decizia, recomandarea și avizul. Tratatul va înlocui Tratatul de la Roma instituind Comunitatea Europeană, Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene și tratatele care le amendează pe acestea. Tratatul Euroatom rămâne în vigoare. Carta drepturilor fundamentale ale UE este introdusă în tratat
Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa () [Corola-website/Science/296916_a_298245]
-
în Regiunea Odessa numai „moldovenii” constituie o minoritate importantă iar în Transcarpatia (Maramureșul de Nord) trăiește un grup de români (aproximativ 2%). În Ungaria, țară care oferă cele mai multe drepturi minorității românești, toți vorbitorii de română sunt de naționalitate română. Potrivit Constituției României din 1991, revizuită în 2003, română este limba oficială a republicii. Statul român asigura folosirea limbii române în publicațiile oficiale guvernamentale, sistemul public de educație și acte oficiale; în publicitate, tot conținutul străin trebuie să fie însoțit de traducerea
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
de la adoptarea legii cu privire la limbile vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești. Această lege, încă în vigoare, mandatează folosirea limbii moldovenești în toate sferele politice, economice, culturale și sociale și recunoaște, totodată, „identitatea lingvistică moldo-română realmente existența“. Titlul I, Articolul 13 al Constituției Republicii Moldova o denumește „limba de stat“. În republică separatistă Transnistria, limba moldoveneasca este co-oficială cu limbile ucraineană și rusă dar este impusă scrierea cu alfabet chirilic. La recensământul din 2004, din cei 3 383 332 de locuitori ai Moldovei, 16
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
din chestionare ce țin de naționalitate și limba au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de "moldovean" sau "român" și de aceea a conclus că o atenție sporită va trebui să fie acordată la utilizarea acestor date. În Constituția Republicii Șerbia ("Monitorul oficial al Republicii Șerbia", nr.1/90) la articolul 8 este prevăzut că în Republică Șerbia în uz oficial este limba sârbă și alfabetul chirilic, iar grafia latină în modul prevăzut de lege. Pe lângă această, dispoziția articolului
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
1945, zi cunoscută ca "festa della liberazione", guvernul lui Benito Mussolini a căzut. Republica Socială Italiană a existat timp de doar un an și jumătate. Tricolorul italian a fost adoptat în forma sa actuală la 1 ianuarie 1948, odată cu promulgarea constituției republicane și sfârșitul domniei Casei de Savoia în Italia. Articolul 12 al Constituției Italiei, aprobată de Adunarea Constituantă în ziua de 22 decembrie 1947, stipulează: Raportul universal acceptat este 2:3, drapelul de război fiind pătrat (1:1). Fiecare comună
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
Republica Socială Italiană a existat timp de doar un an și jumătate. Tricolorul italian a fost adoptat în forma sa actuală la 1 ianuarie 1948, odată cu promulgarea constituției republicane și sfârșitul domniei Casei de Savoia în Italia. Articolul 12 al Constituției Italiei, aprobată de Adunarea Constituantă în ziua de 22 decembrie 1947, stipulează: Raportul universal acceptat este 2:3, drapelul de război fiind pătrat (1:1). Fiecare comună are și un gonfalon cu stema sa. Pavilionul naval italian este drapelul național
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
împreună cu drapelul de război (dat în seama Regimentului în 1878). În Italia nu există funcția de vicepreședinte. Există, însă, însemne speciale pentru Președintele Senatului, în cazul în care își exercită mandatul de șef de stat interimar conform Articolului 86 din Constituție, însemne instituite în 1986. Acesta are un pătrat alb pe un fond albastru, împodobit cu stema Republicii argintie. În 2001, s-au instituit și însemne speciale pentru foștii președinți ai Republicii. În 1997, la împlinirea a 200 de ani de la
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
președinți ai Republicii. În 1997, la împlinirea a 200 de ani de la prima sa folosire, ziua de 7 ianuarie a fost declarată "festa del tricolore"; este o zi aniversară, dar nu este sărbătoare legală. În conformitate cu articolul al 12-lea al Constituției și în urma aderării Italiei la Uniunea Europeană, alte legi au stabilit modul de utilizare și arborare a drapelului Republicii Italiene împreună cu drapelul Uniunii Europene. Nu există convenții internațiobnale privind arborarea drapelelor, dar protocoalele adoptate de diverse țări prezintă similitudini care sugerează
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
Taryba") a proclamat independența Lituaniei și reînființarea statului lituanian la 16 februarie 1918. Politica externă a Lituaniei a fost dominată de dispute teritoriale cu Polonia și Germania. Regiunea Vilnius cu orașul Vilnius, capitala istorică a Lituaniei (și capitala proclamată prin Constituție), au fost ocupate de armata polonă în timpul Revoltei lui Żeligowski din octombrie 1920 și anexate doi ani mai târziu de Polonia. Timp de 19 ani, Kaunas a fost capitală temporară a Lituaniei. Controlul polonez asupra Vilniusului a fost acerb contestat
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
Cracovia, Praga, Leipzig. În perioada interbelică, la Kaunas s-a înființat o - . 14,7% din bugetul de stat pe 2014 a fost alocat pentru cheltuielile de educație. Școlile primare și secundare primesc finanțare de la stat prin intermediul administrațiilor municipale sau județene. Constituția Republicii Lituania garantează gratuitatea învățământului superior pentru studenții considerați „buni”, numărul acestor studenți fluctuând de-a lungul ultimului deceniu, în 2014 fiind scutiți de plata taxelor de studiu 53,5% din studenți. Banca Mondială consideră că rata de alfabetizare a
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
de forțele Armatei Roșii de către trupe letone și poloneze la începutul lui 1920 (din perspectivă polonă, bătălia de la Daugavpils făcea parte din Războiul Polono-Sovietic). O adunare constituantă aleasă liber s-a întrunit la 1 mai 1920, și a adoptat o constituție liberală, "Satversme", în februarie 1922. Constituția a fost suspendată parțial de Kărlis Ulmanis după lovitura de stat din 1934, dar a fost reinstituită în 1990. De atunci, ea a suferit modificări și încă este în vigoare. Cum mare parte din
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
letone și poloneze la începutul lui 1920 (din perspectivă polonă, bătălia de la Daugavpils făcea parte din Războiul Polono-Sovietic). O adunare constituantă aleasă liber s-a întrunit la 1 mai 1920, și a adoptat o constituție liberală, "Satversme", în februarie 1922. Constituția a fost suspendată parțial de Kărlis Ulmanis după lovitura de stat din 1934, dar a fost reinstituită în 1990. De atunci, ea a suferit modificări și încă este în vigoare. Cum mare parte din baza industrială a Letoniei fusese evacuată
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
letonă: "novadi") și 9 orașe republicane (în letonă: "republikas pilsētas") care au consiliu local și administrație locală: Daugavpils, Jēkabpils, Jelgava, Jūrmala, Liepăja, Rēzekne, Riga, Valmiera și Ventspils. Letonia are patru regiuni istorice și culturale - Curlanda, Latgalia, Vidzeme, Zemgale, recunoscute în Constituția Letoniei. Selonia, parte a Zemgaliei, este și ea considerată uneori o regiune culturală distinctă, dar nu face parte din nicio diviziune formală. Frontierele regiunilor istorice și culturale nu sunt definite explicit și diferă de la sursă la sursă. În diviziunile formale
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
guvern: Letonia este peste medie la capitolul democrație, libertatea presei, dreptul la viață privată și la dezvoltarea umană în rândul statelor suverane din lume. În țară trăiește o mare comunitate de etnici ruși, care a primit drepturile de bază conform Constituției și legilor internaționale pentru drepturile omului ratificate de legislativul leton. Circa 270.000 de rezidenți fără cetățenie - între care apatrizi - au un acces limitat la unele drepturi politice - doar cetățenilor li se permite să participe la alegerile parlamentare sau locale
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
a fost ales ca primul guvernator al noii republici. În urma asasinării lui în 1831, Marile Puteri au instaurat o monarhie sub domnia lui Otto, din originară din Bavaria. În 1843, o revoltă l-a făcut pe rege să accepte o constituție și o adunare reprezentativă. Din cauza domniei sale autoritare, el a fost în cele din urmă detronat în 1862 și după un an înlocuit cu prințul Wilhelm al Danemarcei, care a luat numele de George I și a adus cu el Insulele
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
invitat să se întoarcă de la Paris, unde trăise în exil autoimpus din 1963, momentul marcând începutul epocii . Primele alegeri multipartid de după 1964 s-au ținut la prima aniversare a revoltei de la Politehnică. La 11 iunie 1975 a fost promulgată o constituție democrată și republicană după un în care locuitorii au ales să nu restaureze monarhia. Între timp, a înființat (PASOK) ca răspuns la partidul de orientare conservatoare al lui Karamanlis, cele două formațiuni politice alternând la guvernare de atunci. Grecia a
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]