21,363 matches
-
al riscului de deces prin embolie pulmonară la vârstnici, spre deosebire de alte categorii de vârstă (53). 32.3.4. Algoritm de diagnostic În 2005, Righini și colaboratorii săi au propus la pacientul vârstnic un algoritm de diagnostic în care se punea accent pe utilizarea investigațiilor non-invazive de primă linie, respectiv a probabilității clinice pretest și a ecografiei Doppler venoase, cu confirmare ulterioară a emboliei pulmonare prin angio-CT. Conform acestei strategii diagnostice, D-dimerii nu erau recomandați de rutină, ci doar în cazuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
pe Dumnezeu a început să pară unor gînditori creștini prea perfect. Transcendentul devenise prea vecin cu lumea; era doar concluzia, vîrful ei, garanția ordinii sale. Reacția față de prea apăsata continuitate între sfera creaturii și cea a Creatorului a constat în accentul pus pe transcendența tare a divinului. Pornind de la această temă, se puteau dezvolta mai multe linii de gîndire. Soluția lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se potențează unul pe celălalt. La fel de tare ca separarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
etajele individuale ale persoanei, deschide cunoașterea umană spre absolut. Nu adevărul ultim, inaccesibil facultăților omenești și totodată participabil, este vizat în religie. Nu actualizarea în omul particular, concret, a dimensiunii lui transcendente este astăzi principalul scop al adeziunii religioase. Cînd accentul nu cade pe literalism, ca la fundamentaliști, angajarea în religie se leagă de confortul spiritual, de sentimente frumoase, precum și de lucruri mai nobile : fraternitate, ajutorarea celor în nevoie și combaterea nedreptăților sociale, respectul pentru ființa umană, explicarea lumii și a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care a ales Unitatea, care tinde să asume întregul real și să îl reconducă spre Principiul său. Dacă acceptăm concluziile la care ajunge Peter Brown studiind concepția asupra corpului în creștinătatea timpurie, o anumită linie de gîndire occidentală a pus accentul, de la Augustin înainte, mai ales pe discordia dureroasă, aspră între suflet și carne, între voință și instinct și, în genere, pe dualitățile de tip antagonist produse de cădere, adică pe o criză ce trebuia înfruntată adecvat, prin luciditatea rațională și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
absorbite, transfigurate. în acest model, care e de tipul interiorizării și al globalității, opoziția, incompletitudinea ce ar risca să umbrească pînă la urmă Principiul însuși capătă un orizont de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre locul lui inuzurpabil în compoziția umanului, i-a exaltat destinul spiritual, de trup transfigurat. în raport cu omul și cu globalitatea lui, îngerul, făptură fără trup, e ființă incompletă, superior parțială. Evident că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fecioria arată prin trupul lor că se păstrează intacți, puri, separați de logica lumii, pentru a fi demni de prezența Duhului, căruia i se dedică în mod exclusiv. în interpretarea lui Methodios, sensul comun de integritate rămîne desigur prezent, dar accentul cade pe integralitate. Corpul feciorelnic nu exprimă aici doar refuzul ființei de a se lăsa știrbită în integritatea ei. El exprimă capacitatea concretă, practicată a umanului de a regăsi în sine întregul univers, de a i da o variantă personală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
transcendență de tip spațial, vertical : un dincolo care depășește universul. Creștinismul a asimilat ambele modele, în coprezența lor paradoxală pe care, de altfel, crucea o figurează cu simbolismul ei geometric. Evident că, în funcție de tipul lor spiritual, gînditorii creștini vor pune accentul, fără exclusivism, pe un model sau pe altul. Contemplativi și mistici pasionați din toate timpurile Origen, Evagrie, Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru a-i numi doar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
concep prin analogie cu categoriile cerești, așa cum în toate văd material simbolic pentru ascensiune. Irineu al Lyonului, Tertulian, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Augustin acordă un loc important, desigur, misterului divin și experienței spirituale fulgurante, dar pun totuși accentul pe relația creștinismului cu timpul, cu istoria și cetatea, pe o transcendență care se dezvăluie deplin abia după sfîrșitul timpului și al istoriei. Trecînd de la autori la teme spirituale, René Guenon expune, de pildă, deosebirea existentă în hinduism dintre eliberarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a distanței-traseu, marcată de trepte, populată de călăuze, parcursă prin amplificarea posibilităților angelice din ființa omenească. Lui Henry Corbin, studiul platonicienilor șiiți i-a furnizat materie pentru o philosophia imaginalis trans-confesională, de redescoperit și în tradițiile intelectuale europene. La el, accentul cade pe rolul mediator al imaginilor-arhetip fără de care distanța riscă să devină separație între un cer abstract și un pămînt iluzoriu. Pentru acești gînditori, ca și pentru Simone Weil sau A.K. Coomaraswamy, documentația oferită de științele specializate constituie materia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau de astăzi, folosite de Biserici pentru a tolera/admite/ integra în ortodoxia oficială diferența, opinia îndrăzneață pînă la limita ereziei, nonconformismele. Nu pe omogenitate, ci pe concurența, varietatea, policromia din peisajele credinței, fie ele vechi sau noi, cade acum accentul în studiile religioase. într-un frumos text introductiv la cartea despre Origen a lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică înfățișa primele secole creștine ca o epocă de libertate și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și osîndiți. Libertatea umană nu e concepută în termeni de alegere, de vină, judecată, merit și sentință. Actul christic, actul lui homo maximus mobilizează orice persoană să își realizeze deplin posibilitățile perspectivale, să tindă spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
își realizeze deplin posibilitățile perspectivale, să tindă spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în sfîrșit, un gînditor tradițional ca René Guénon vedea ieșirea din criza lumii moderne prin reconstruirea întregii societăți după principii metafizice. El insista asupra instituțiilor spirituale care, reactivate sau reinstaurate, ar putea deveni fermentul acestei transformări. Totuși, și la el, accentul cade în primul rînd pe trezirea conștiințelor, pe o reformă a mentalității moderne. și la el mai ales la el accentul cade pe diversitatea legitimă a tradițiilor spirituale, pe caracterul apofatic al acestor tradiții, în sensul că ele nu fac
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
El insista asupra instituțiilor spirituale care, reactivate sau reinstaurate, ar putea deveni fermentul acestei transformări. Totuși, și la el, accentul cade în primul rînd pe trezirea conștiințelor, pe o reformă a mentalității moderne. și la el mai ales la el accentul cade pe diversitatea legitimă a tradițiilor spirituale, pe caracterul apofatic al acestor tradiții, în sensul că ele nu fac decît să iradieze o aceeași, trans-istorică, neobiectivabilă doctrină metafizică perenă. și la el accentul cade pe realizarea personală a universalului, pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și la el mai ales la el accentul cade pe diversitatea legitimă a tradițiilor spirituale, pe caracterul apofatic al acestor tradiții, în sensul că ele nu fac decît să iradieze o aceeași, trans-istorică, neobiectivabilă doctrină metafizică perenă. și la el accentul cade pe realizarea personală a universalului, pentru care doctrina însăși nu este decît o treaptă pregătitoare, un suport. Toți gînditorii pomeniți mai sus pun un accent decisiv asupra persoanei, asupra unicității și a libertății ei. Ea este locul, singurul loc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fac decît să iradieze o aceeași, trans-istorică, neobiectivabilă doctrină metafizică perenă. și la el accentul cade pe realizarea personală a universalului, pentru care doctrina însăși nu este decît o treaptă pregătitoare, un suport. Toți gînditorii pomeniți mai sus pun un accent decisiv asupra persoanei, asupra unicității și a libertății ei. Ea este locul, singurul loc unde contactul cu transcendentul rămîne de nedesființat, poate fi oricînd reactivat. De aici, el poate iradia în lume, poate produce în substanța ei dezvrăjită fisuri eliberatoare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
drastic structurile de gîndire. Nu mai gîndim universul ca pe un edificiu calitativ etajat, mărginit sau îmbrățișat de infinitul transcendenței. Cognitiv vorbind, ne interesează universul sensibil și psihofizic, valorizăm relativul dar un relativ nerelaționat în mod afirmativ cu absolutul , punem accent pe particular dar un particular care nu e raportat în mod afirmativ la universal, ci la general. Pînă și memoria culturală a religiei stă să se stingă în societățile tîrziu moderne. și totuși, o întrebare de tip metafizic sau religios
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru ca, din acest spectacol, să avem șanse să scoatem destul profit de sens. Pe deasupra, am devenit de o vreme conștienți că o bună parte din spectacolul modernității, din principiile și din regia lui paradigma istoriei, laicitatea, atenția față de demnitatea persoanei, accentul major pus pe libertatea ei, chiar tipul occidental de raționalitate coboară de-a lungul unui traseu complicat, dar coboară totuși dintr-o tematică religioasă. Nu e atunci pertinent să luăm în calcul posibilitatea ca, pornind de la acest spectacol, să urcăm
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
folosită, laicitatea îndepărtează de la noi ispita de a îmburghezi spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se poate oare îmbina critica acestei înstrăinări cu valorificarea ei, cu răsturnarea și convertirea ei spirituală? Mutînd accentul de pe îndepărtarea noastră de divin pe depărtarea absolută, ireductibilă a transcendenței, nu ne descoperim oare destul de bine așezați pentru a-i percepe străina maiestate, neasemănarea cu tot ce își are locul în preajma noastră? Pornind chiar de la distanța, brutală astăzi, dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
clișee goale sau domenii exterioare poeziei și încearcă o remodelare în maniera personală a lor. În acestă primă etapă a creației, temele actualității suferă o tratare mai mult exterioară, din care nu lipsesc clișeele, patosul monoton, retorica vorbelor mari. Sunt accentele de specifică energie, proiectul unui model uman conceput în stil cotidian-realist. Mai târziu apare înclinația de a trece în prim plan viața interioară, necesitatea căutarii unui sens. Ion Pop reproșa acestei poezii impersonalitatea versurilor și frecventele alunecări în clișee de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
etapă importantă în dezvoltarea personalității lui Labiș, premergătoare celei atinse în Lupta cu inerția. Nostalgia pentru copilărie, pentru vârsta candorilor este strâns legată de dorința de puritate. Găsim în acest volum acea intransigență față de sine însuși, care mai târziu capătă accentele unui profund patetism. Comparativ cu primul volum, poeziile din volumul „Lupta cu inerția” vădesc efortul poetului spre sinteza unor modalități de artă poetică în stare să comunice trăirile generoase care îl frământau. Părăsește definitiv zonele de interferență ale liricului cu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
mai curând drept să spunem, inspiră încredere, un ‹‹om›› vorbește și tot interesul stă în această mobilizare a umanului în vorbire, în voce, în timbru, în ritm. Uneori, cu o seriozitate copilărească, descoperă marile locuri comune ale eticii umane, dar accentul de convingere și de fervoare neînduplecată salvează cursul prozaic. Poezia sa este în întregime ocazională, strict determinată de împrejurări biografice, dar ‹‹sunetul›› pare straniu și face aceste împrejurări de nerecunoscut sau neglijabile în sine.” Muntele deține o seminificație complexă în
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
un cuvânt de șase ori și unul de nouă ori (tată). BIRUINȚA CREAȚIEI Prin abordarea temei „Dimensiuni spațio-temporale în poezia lui Nicolae Labiș” s-a dorit a se realiza o analiză sintetică a creației literare a lui Nicolae Labiș, cu accent pe elementele de spațiu și timp în poezia poetului. Totodată a fost reliefată receptarea critică a operei lui Nicolae Labiș de-a lungul timpului, precum și reliefarea existenței milenare a poporului român în cadrul creației poetice sub aspectul lexicului, morfologiei, sintaxei și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
strategiile de abordare multidisciplinară și adaptate fiecărui pacient în parte;definirea priorităților terapeutice va ține cont de motivația vârstnicului, respectarea obiceiurilor și gusturilor sale, împlinirea așteptărilor sale de la perioada de viață rămasă;în cazul stării de prefragilitate se va pune accentul pe implementarea strategiilor tera- peutice convenționale ale acțiunilor de reeducare și reabilitare, sfaturi privind alimentarea, activitățile motrice și de echilibru, reeducarea memoriei, învățarea diferitelor tehnici- psiho comportamentale și antrenarea fizicului pentru a face față stresorilor (evi- tarea căderilor, modul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
de o primă cauză care nu poate fi decât Dumnezeu. Toma D'Aquino nu încearcă sa argumenteze în favoarea tezei că universul a avut în mod necesar un început, considerând că această chestiune ține de teologia revelată, nu de teologia naturală. Accentul e pus, în cadrul acestei prime căi, pe ideea de dependență cauzală. Ideea că toate lucrurile existente sunt conectate cauzal poate fi pusă, ca și în cazul lui Kant, pe seama unui principiu al intelectului nostru, însă nu e deloc lămurit cum
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]