17,219 matches
-
început să strige în gura mare că m-am făcut "mare sculă" când am intrat la liceu. Cică alergam de ici-colo în cizmele de călărie ale lui frate-meu și le ordonam "puștilor" să ne grebleze prin grădină. Kurra a alergat după taxiul meu și a zbierat peste Sveavägen1: "Lelle, nu ești băiat rău!" Aș fi pierdut avionul de Visby dacă n-ar fi fost decalat din cauza unei sosiri întârziate. Un pic de greață în timpul zborului. Stau cu jurnalul pe genunchi
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
găsit numele acestui Volvo de teren turtit.) Polonezii stăteau și fumau în holul hotelului, nu li se servise micul dejun. Rosén le comandase masa prin intermediul târgului din Visby, dar cu toate astea nu li se dăduse voie să intre. A alergat paznicul cu termosuri și vase de metal. La 8.30 suntem la Öja. Hăitașii militari sunt plasați sub comanda lui B.-A. Acesta are cu el o pipă de vânătoare din Anglia. (O folosește la vânătoarea de vulpi.) Amicul Rydz
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
nu chiar așa de bătrân ca să n-o ia spre rulota fotomodelelor și să flirteze cu ele.) Vânătoarea din helicopter e o adevărată nebunie. E greu să ții aparatul nemișcat din cauza vântului neregulat. Nu-i ușor să împuști porci care aleargă dintr-un helicopter care se leagănă. Rănim doi dintre ei. Helicoptetul nu poate ateriza, suntem nevoiți să trimitem o patrulă terestră. După asta pilotului îi vine ideea să pună helicopterul chiar deasupra animalului vânat, care să fie complet orbit de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
pot folosi. N-am cum să țin cu stânga și lesa, și undița, și arma. Ies din pădurea de pini și o iau pe o potecă prin câmp. (Unde duce gardul?) Deodată aud un helicopter, dau drumul la porc și alerg înspre sunet. Trag ultima salvă, ce tâmpenie! Nicio reacție. Prind iar porcul și îmi continui drumul. Ajung la o fermă veche. Au fire de telefon, dar e încuiat. Arcade noi la ferestre și șindrilă proaspătă, dar ferma e nelocuită. Deodată
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
o fermă veche. Au fire de telefon, dar e încuiat. Arcade noi la ferestre și șindrilă proaspătă, dar ferma e nelocuită. Deodată apare helicopterul. Zboară deasupra casei. Porcul priponit de catargul pentru steag. Din aer se aruncă un obiect rotund. Alerg într-acolo, convins că e un mesaj sau o capsulă de telefon. Era o grenadă, apuc să mă feresc înainte de a exploda gazul lacrimogen. Zac în iarba udă fără să-mi dau seama câtă vreme. Helicopterul a plecat. Nu pot
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
izolate. Zăpada practic a dispărut. Sună cornurile de ceață. 5 decembrie Porcul și-a revenit. Umflătura a dispărut. (Ar trebui să-l împiedic să se scarpine la rană cu copita, dar cum?) Îi dau drumul pe podea, e jucăuș, fidel. Aleargă și răscolește cu râtul prin grilajul altarului, o fi crezând că acolo se ține mâncare? Își bagă râtul. Catifeaua de pe masa altarului e de bună calitate, nu lasă urme cu copitele. Alunecă pe podeaua de piatră și se strecoară în
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Prepositul din Cenad și acela din Arad fuseseră chemați la Buda, pe la 20 martie, să însoțească regina în refugiu. Episcopul Bulzo și Nicolae, fiul lui Bore, împreună cu mulți nobili, fiind plecați să-și asigure viața familiilor lor, ca apoi să alerge la chemarea regelui, au fost bătuți și oastea lor împrăștiată și trecută prin sabie de către cumanii răsculați, după uciderea regelui lor Kotian, episcopul Bulzo scăpând cu greu într-un car. Așa că orașul a fost repede ocupat. Aici, la Cenad, la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
măcel ținu ocupate drumurile două zile și tot pământul era înroșit de sânge. Și stăteau leșurile pe pământ cum stau la pășune în câmpiile nelucrate turmele de vite, de oi și de porci. Caii cu șeile și frâiele, fără călăreți, alergau prin livezi și dumbrăvi, și din pricina zgomotului deveniră atât de furioși încât păreau c-au înnebunit de-a binelea... Vasele de aur și argint, hainele de mătase și alte obiecte trebuincioase omului, aruncate pe câmp și prin păduri de cei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
adus la altarul civilizației și culturii umane jertfa supremă, iar cu roadele eforturilor și sacrificiului vieții au fost înzestrate altele. Nu este nici o deosebire față de fenomenul simplu, petrecut în natură, și concretizat de către poporul român într-un proverb pregnant: „calul aleargă pentru a fi în timpul potrivit la destinație și crapă, dar călărețul ajunge”. Și proverbul se potrivește de minune cu soarta românilor, care au luptat în anii 1342-1359 în contra tătarilor, bulgarilor și lituanienilor, dar gloria a revenit Coroanei ungare. E de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care a lucrat două decenii pentru cuplul Clinton nu se mărginește doar la a nega o anumită afirmație a senatoarei de New York, ci îi reamintește prietenei sale că, de fapt, furios pe el, în mai 1990, Bill Clinton l-a alergat prin reședința din Arkansas, l-a trântit l-a pământ și l-a luat la pumni. Ideea de a vedea scene de această natură repetându-se la Cotroceni poate excita orice operator de televiziune, nu? Într-un comentariu la una
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
să-i răspundă dlui Cornea printr-un pamflet. Dl Cornea se înșeală scriind că dl Tudoran ar fi afirmat că dl Cornea „ar avea totuși, cică, și probleme de familie”. Ce scria dl Tudoran era că, în vreme ce familia sa fusese alergată între Sighet și Canal, alte familii se gudurau la mantaua soldatului sovietic eliberator. Dl Tudoran nu este responsabil decât de ceea ce scrie nu și de lecturi incorecte ori de complexe freudiene. 2) Dl Tudoran recunoaște: deși s-ar vrea motan
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
seama că în lizierele de salcâmi se găseau perfect camuflate avioanele unui grup de vânătoare. Un camarad ne dă lămuriri: <inițial scrisese: "dispozițiuni">: pliem avioanele, le așezăm la o anumită distanță unele de altele și le acoperim cu frunze. Apoi alergăm la avionul accidentat și vedem cu uimire că este complet ciuruit de proiectile. Primul nostru avion ce venea din luptă aeriană. Prima noastră viziune de război! Timp de 3 săptămâni avionul sanitar va fi locuința noastră. Dormim pe brancardă, ne
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
lasă încet-încet cucerit de farmecul redutabil al acestei femei-copil. Într-o zi, dorind să-i arate o aluniță de pe umăr, tânăra englezoaică își descheie cu dezinvoltură primul nasture de la corsaj, dar dintr-odată o zbughește la fugă: "era deja departe, alergând după femeia care vindea prăjituri, hohotind ca o smintită în mijlocul unui nor de zahăr pudră care o făcea să arate ca un personaj de pantomimă". Cu toate acestea, Jean se hotărăște să plece din Lucerne, dându-și seama că nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
eram una de-a lor. Mă iubeau enorm, nu era joc pe care să-l joace fără mine". Și aveau și motive! În parcurile cu vegetație deasă, prin poduri ori prin "coridoarele întunecoase", tovarășii de joacă ai Catherinei pot să alerge după ea, "s-o prindă de mijloc", s-o pună la pământ și s-o gâdile în voie... Acest "paradis înverzit al iubirilor copilărești" este atât de primitor, atât de confortabil, încât Catherine încearcă să-l recreeze și să se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
așteptat, piciorușelor delicate ale Mariei, pe care nu se sfiește să le sărute de mai multe ori... Deși atras de Marie, Paul de Cassagnac sfârșește prin a se căsători cu altcineva. Rănită, tânăra Marie, mai îndrăgostită de el decât crezuse, aleargă atunci să se adăpostească în brațele tânărului deputat, care o amețește cu sărutări pe buze și mângâieri, necontenind în tot acest timp să-și declare dragostea frățească... Tânăra rusoaică nu este măritată, și aceasta este, într-o oarecare măsură, drama
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca fiind plină de strălucire, delicată, fermecătoare, și ne-o putem imagina iubind și fiind iubită, fericită alături de perechea sa. Nu pare doritoare să înceapă o aventură. Și-a întâlnit deja Făt-Frumosul, a găsit pantoful pe potriva piciorului ei. Deci după ce aleargă ea, dacă nu, ca toate fetele tinere, după un vis? Căsătorindu-se, această tânără femeie a făcut o alegere, a stabilit un curs vieții sale. Însă făcând aceasta, renunțase la alți bărbați, la alte idile, la alte fațete ale ei
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
alegere, a stabilit un curs vieții sale. Însă făcând aceasta, renunțase la alți bărbați, la alte idile, la alte fațete ale ei înseși, a căror nostalgie poate că încă o mai păstrează poate încă. Prin acest joc amoros, Cenușăreasa noastră aleargă nebunește după toate acestea, după acele povești a căror eroină ar fi putut să fie. Visul este o a doua viață", spunea Gérard de Nerval. Preț de o clipă, flirtând, această femeie este altcineva și iubește un altul. O dată în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
eschivase întotdeauna în ultimul moment, acea aventură intensă și primejdioasă, și nu un flirt fugar și de-abia amețitor". Cu toate acestea, în ciuda tuturor așteptărilor, baronul este cel care pune capăt jocului, simțindu-se prea încrezător. "Era prea mândru ca să alerge în căutarea unui moment favorabil. Era prea încredințat de biruința sa ca să trebuiască s-o prindă pe femeia aceea, ca un hoț, într-o clipă de slăbiciune, cu complicitatea aburilor de alcool; dimpotrivă, pe acest jucător cinstit îl întărâta doar
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
gunoi". În timpul războiului, femeile, rămase în spatele frontului, se reprofilaseră, devenind lucrătoare agricole, metalurgiste, intendente. Doamnele și domnișoarele din cercurile înstărite, însărcinate cu operele de caritate în serviciul public sau transformate în infirmiere, fuseseră și ele nevoite să fie active, să alerge de colo-colo. Prin urmare, hainele femeilor deveniseră din necesitate mai ușoare și mai comode, dându-le o mai mare libertate și ușurință în mișcări. Tendința se prelungește și după încheierea războiului. Corsetul aruncat la gunoi rămâne definitiv acolo. "Crahul pudorii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ciorapilor de mătase cu model și cu broderie sau dantelă pe margine.106" În ceea ce le privește pe domnișoare, acestea sunt puse în gardă. Părinții, speriați de tentațiile pe care le oferea viața modernă, le repetă fără încetare că băieții aleargă după femeile ușoare, dar se căsătoresc cu "fete în adevăratul sens al cuvântului". Mulți dintre ei își impun necontenit autoritatea, supraveghind atent plecările și venirile copiilor. Mulți le interzic pur și simplu să meargă la petreceri-surpriză. Alții își înmulțesc sfaturile
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prea tânără pentru a-și lua un angajament, mărginindu-se la a flirta. În ceea ce o privește, Bab nu are un prieten, și nici nu flirtează constant. Însă are o viață imaginară foarte intensă. Ca atâtea alte fete tinere, Bab "aleargă după himere și urzește vise cât e ziua de lungă". Imaginarul colectiv, întreținut de literatură și cinematograf, îi alimentează fanteziile. Legenda lui Tristan și a Isoldei, romanul La răscruce de vânturi, ca și atât de controversatul Diable au corps al
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Bardot s-a datorat de asemenea, așa cum sublinia generalul de Gaulle însuși, "simplității sale de bun-gust", revenirii sale la firesc și la natură. Nu se putea ca tânăra aceasta atât de senzuală, care declara că adoră "soarele, viața, nisipul, [...] să alerge desculță, liberă, dezlănțuită [...], marea, iubirea", să nu răspundă așteptărilor francezilor. Ca și aceștia, B.B. vrea să se bucure de noile facilități pe care le pune la dispoziție societatea de consum: timpul liber, vacanțele, loisir-urile, călătoriile. Ca și ei, adoră
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în mână câte un cosoi, un fel de jumătate de lamă de coasă cu care trebuia să tăiem tot ce era parazitar în jurul plantei - așezate la 15 20 cm. distanță una de alta, inclusiv zmeura sau m urea, pentru care alergam atât de mult la vremea culegerii lor. Și aici pădurarul care se plimba în urma noastră, de la un capăt la altul al rândurilor, avea în atribuții să observe dacă nu cumva am tăiat vârful plantei o crotite, și dacă găsea așa ceva
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
hoți, mă întorc la stâlpul cu legătura inițială, păstrând în mână patentul izolator cu care lucrasem. Când acolo, ce se întâmplă? Maria, sora-mea, care se afla în ogradă, deschide portița la grădină și cheamă purcelul care se și prezintă, alergând spre grădină să culeagă ce mai era pe jos. Trece dincolo de părul cu fructe văratice și zemoase, se atinge de sârmă și moare pe loc, curentat de la firul întins de mine. Avea 30-40 kilograme în greutate. Tocmai potrivit, să ajungă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și ea. Cum eram lângă stâlp și văzusem tărășenia, îndată am și tăiat firul cu patentul pe care l aveam în mână. Între timp a sosit și mama speriată când și-a văzut p orcul mort și fiica căzută, jos. Alerg în casă, iau un cuțit, vin și tai porcul, dar sângele îi era coagulat. Nu fac teoria cauzelor, c i ajutat de mama și de Maria, tăiem porcul în bucăți după cum e obiceiul, merg la loznița care servea pentru uscatul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]