15,784 matches
-
la Wessling") cartoful ajunge deja "personajul principal". Alături de lucrările lui Vincent van Gogh pot fi enumerate și picturile lui Max Liebermann ("Recoltarea cartofilor"-1895, "Înainte de masă"-1894, "Țărani căutând cartofi"). Foarte bine reliefată este truda țăranilor care muncesc pentru a cultiva cartoful, așa cum reiese și din gravura lui Breton "Recoltatul cartofului" sau lucrarea cu același subiect al lui Schulze. Jules Breton (1827-1906) realizează "Femei lucrând la câmp la recoltarea cartofului". Pentru Michaud Raoul cartoful a devenit simbolul forțelor revoluționare generate din
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
Istoria cartofului în Țara Românească, Moldova și Transilvania ca plantă cultivată începe, probabil, la începutul secolului al XIX-lea. Totuși este posibil să fi fost cultivată mult mai devreme la scară mai mică prin grădini, cel puțin în Transilvania. În Transilvania s-a cultivat prima oară cartoful, de aici s-a răspândit și în Țara Românească și în Principatul Moldovei.. Din punct de vedere documentar cartoful
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
Țara Românească, Moldova și Transilvania ca plantă cultivată începe, probabil, la începutul secolului al XIX-lea. Totuși este posibil să fi fost cultivată mult mai devreme la scară mai mică prin grădini, cel puțin în Transilvania. În Transilvania s-a cultivat prima oară cartoful, de aici s-a răspândit și în Țara Românească și în Principatul Moldovei.. Din punct de vedere documentar cartoful apare pe teritoriul Transilvaniei în 14 martie 1769 când oficialitățile Guberniatului Regal al Marelui Principat al Transilvaniei (Sibiu
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
introdus cultura cartofului în Moldova, adus din Transilvania, conform agronomului Simion P. Radianu - 1906. Această informație este confirmată de lucrarea diplomatului austriac Ștefan Raicevici care spune că un profesor francez deținea în 1812 terenuri în arendă în Moldova care erau cultivate cu cartofi. Din lucrarea lui Nicolae Iorga numită "Documentele familiei Callimachi" (1902) reiese că domnitorul, în scopul extinderii culturii de cartofi, a pus pe A. I. Beldiman să traducă din greacă o broșură intitulată "Învățătură sau povățuirea pentru facerea pâinii din
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
un tip de acvacultură care implică creșterea algelor cu caracter comercial și industrial. În prezent, algocultura este dezvoltată în peste de 30 de țări, algele marine sunt recoltate din apele reci, temperate și tropicale ale Oceanului Mondial. Algele marine sunt cultivate în scop alimentar, farmaceutic, pentru obținerea de combustibil algal etc. Anual recolta totală de alge se ridică la mai mult de 2 milioane tone, din care 90% sunt valorificate în China, Japonia, Coreea de Sud, Chile și Franța. Jumătate din această recoltă
Algocultură () [Corola-website/Science/324340_a_325669]
-
tipărite folosind tiparul de tip mobil (folosind caractere mobile). Palatul imperial din Orașul Interzis, din Beijing, a ajuns la splendoarea sa actuală. Tot în această perioadă potențialul Chinei de sud a fost exploatat pe deplin. Noi culturi agricole au fost cultivate pe scară largă și au inflorit industrii precum cele care produc porțelan și textile. În 1449 Esen Tayisi a condus o invazie a oiraților mongoli din nordul Chinei, care a culminat cu capturarea Împăratului Zhengtong la Tumu. În 1542 liderul
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
Salonului de Carte Românească(Iași, 2007), Marele Premiu "Ion Creangă" al Salonului Internațional de Carte pentru Copii(Chișinău, 2010). Distincții: Medalia "Mihai Eminescu", Ordinul de Onoare al Republicii Moldova, Ordinul „Meritul Cultural” - în grad de Ofițer, categoria A „Literatură”. ... Vasile Romanciuc cultivă cu aceeași dezinvoltură toate tipurile de vers - clasic, liber, alb; orice formă ar avea, versul său este sincer, muzical, încărcat de profunzimi etice și sentimentale... Pe o linie care îl apropie de Grigore Vieru, el pledează pentru simplitatea și profunzimea
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
epocă Saga ("Söguöld"). Este vorba de un număr de aproximativ patruzeci de texte cunoscute sub numele de Saga ale islandezilor ("Íslendinga sögur"), care au fost scrise între secolul al XIII-lea și secolul al XV-lea. Aceste saga au fost cultivate pe tot teritoriul locuit al Islandei. Cele mai cunoscute și apreciate saga sunt, în pătrarul de vest al insulei, „Saga despre Egill, fiul lui Grímr cel Pleșuv” ("Egils saga Skallagrímssonar"), „Saga despre frații de cruce” ("Fóstbrœðra saga"), „Saga despre Gísli
Saga Islandezilor () [Corola-website/Science/325772_a_327101]
-
Japoniei pe care împăratul Matsuhito, la cererea reformatorilor, a numit-o Meiji („guvernarea luminată”). Această eră s-a dorit a fi, în același timp, un continuum dar și o mare mutație socială și politică în societatea japoneză. Japonia modernă a cultivat spiritul subordonării totale față de împărat și față de instituțiile de stat, elemente psihologice care în timpul imediat anterior celui de-al doilea război mondial au fost orientate spre formarea mentalității militariste, fanatice. De la restaurația Meiji și până la sfârșitul celui de-al doilea
Restaurația Meiji () [Corola-website/Science/325776_a_327105]
-
creață derivă din varza sălbatică ("Brassica oleracea"), care își are originea în Sud-Vestul Europei și regiunea mediteraneană. Solurile benefice creșterii ei sunt țărmurile stâncoase. Cu timpul, varza sălbatică a fost descoperită de oameni, iar, mai apoi, a început să fie cultivată, dezvoltându-se astfel mai multe varietăți comestibile ale acesteia, printre care și varza creață. Deși originea verzei crețe este în zonele cu climat temperat, în zilele noastre, aceasta este cultivată peste tot în lume. Spre deosebire de alți membri ai familiei "Cruciferae
Varză creață () [Corola-website/Science/325035_a_326364]
-
descoperită de oameni, iar, mai apoi, a început să fie cultivată, dezvoltându-se astfel mai multe varietăți comestibile ale acesteia, printre care și varza creață. Deși originea verzei crețe este în zonele cu climat temperat, în zilele noastre, aceasta este cultivată peste tot în lume. Spre deosebire de alți membri ai familiei "Cruciferae", cum ar fi broccoli sau varza de Bruxelles, varza creață păstrează forma veche - frunze verzi albăstrui, așezate foarte aproape una de cealaltă pe tulpină. După cum indică și numele legumei, frunzele
Varză creață () [Corola-website/Science/325035_a_326364]
-
de alta parte de acțiunea mai puțin favorabila a factorilor climatici, reducerea considerabila a fertilizării, climatizării si irigării culturilor. Autonomia unităților și societăților agricole private în stabilirea structurii suprafețelor cultivate a condus la unele mutații-creșterea mai accentuată a sectorului suprafețelor cultivate cu floarea - soarelui, soia boabe, concomitent cu scăderea suprafețelor cultivate cu grâu si secară, orz si orzoaică , comparativa cu anul 1989 Suprafață de 6723 ha se împarte pe categorii de folosință astfel : Ca efective de animale , comuna Văleni deține : Obiective
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
climatici, reducerea considerabila a fertilizării, climatizării si irigării culturilor. Autonomia unităților și societăților agricole private în stabilirea structurii suprafețelor cultivate a condus la unele mutații-creșterea mai accentuată a sectorului suprafețelor cultivate cu floarea - soarelui, soia boabe, concomitent cu scăderea suprafețelor cultivate cu grâu si secară, orz si orzoaică , comparativa cu anul 1989 Suprafață de 6723 ha se împarte pe categorii de folosință astfel : Ca efective de animale , comuna Văleni deține : Obiective turistice În cadrul larg al creației artistice, arta populară a comunei
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
o slabă înclinare de la nord la sud și de la vest la est, lucru aproape neobservabil pe teren. Din loc în loc se întâlnesc movile atrofice, care sunt dune de nisip fixate de o vegetație lemnoasă, păduri de salcâm și plop, sau cultivate cu cereale și viță de vie. Terasa “Ciuperceni” are cea mai largă extindere în zona Desa - Poiana Mare. Podul terasei “Ciuperceni” reprezintă un relief foarte variat cu șiruri de dune, ce închid între ele depresiuni înguste, adesea acoperite cu apă
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Dudul negru ("Morus nigra" - ) este o specie de dud (familia Moraceae). Este nativ din sud-vestul Asiei, unde a fost cultivat de așa de mult timp încât extinderea sa naturală precisă este necunoscută. Este cunoscut pentru numărul mare de cromozomi, având 154 perechi (308 cromozomi individuali). Dudul negru este un arbore care poate crește până la o vârstă de 100-300 ani. În
Dud negru () [Corola-website/Science/325312_a_326641]
-
lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare) etc. În văile pârâurilor ce traversează dealurile cresc spontan plante foarte căutate pentru fructele lor aromate cum ar fi murul și fragul. În locurile mlăștinoase cresc plante specifice acestor terenuri ca papura și țipirigul. Dintre plantele cultivate din cele mai vechi timpuri putem aminti grâul, porumbul, orzul și secara iar ca plante tehnice cartoful, floarea soarelui, fasolea, mazărea de grădină și altele. Se mai cultivă și furaje reprezentate prin trifoi , ghizdei și lucernă. Dintre pomii fructiferi care
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
mlăștinoase cresc plante specifice acestor terenuri ca papura și țipirigul. Dintre plantele cultivate din cele mai vechi timpuri putem aminti grâul, porumbul, orzul și secara iar ca plante tehnice cartoful, floarea soarelui, fasolea, mazărea de grădină și altele. Se mai cultivă și furaje reprezentate prin trifoi , ghizdei și lucernă. Dintre pomii fructiferi care se cultivă în zonă, pentru consum propriu cât și pentru fabricatul țuicii, se poate aminti mărul, părul, gutuiul, prunul, cireșul, vișinul, piersicul comun și alte specii dar în
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
cele mai vechi timpuri putem aminti grâul, porumbul, orzul și secara iar ca plante tehnice cartoful, floarea soarelui, fasolea, mazărea de grădină și altele. Se mai cultivă și furaje reprezentate prin trifoi , ghizdei și lucernă. Dintre pomii fructiferi care se cultivă în zonă, pentru consum propriu cât și pentru fabricatul țuicii, se poate aminti mărul, părul, gutuiul, prunul, cireșul, vișinul, piersicul comun și alte specii dar în număr mai mic ca de exemplu caisul. Un loc important în ultimi ani la
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), cramele au fost dotate cu utilaje și echipamente moderne care asigură procesarea, conform standardelor europene. După noi plantări în 2008 și 2010, suprafața cultivată a ajuns la 55 hectare dintre care 40 sunt cultivate cu soiuri pentru vinuri roșii. În preajma conacului Bibescu s-a aflat și biserica de lemn „Sfantul Calinic" adusă aici în anul 1910 de către prințul Anton Bibescu, și reconstruită în anii 1970 - 1977 la inițiativa lui Constantin V. Robescu în localitatea
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
altă consecință importantă a fost că Argentina a revenit la un regim democratic în urma alegerilor generale din anul următor, primele alegeri libere din 1973. Impactul social a fost important, înfrângerea suferită erodând imaginea armatei drept “rezerva morală a națiunii”, imagine cultivată pe toată durata sec. 20. S-au făcut numeroase speculații privind impactul războiului asupra veteranilor de război. Studii sociologice au estimat că 264 veterani britanici și 350 - 500 argentinieni, s-au sinucis în anii următori. Cu toate acestea, un studiu
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
scară largă atât de locuitorii satului Buciumi cât și de cei din localitățile învecinate. Nu întâmplător platoul cuprins între Racauti și Onești poartă și azi numele de “Prisaca”, iar în Buciumi există multe familii cu numele de Prisacaru. Toți locuitorii cultivau inul și cânepă, fiecare gospodărie dispunând de o “tochila” în locul denumit din bătrâni “Tochili”. Cultură viermilor de matase era larg răspândită și aproape fiecare gospodărie avea 2-3 “aguzi”. Femeile lucrau nu numai în gospodărie, dar și la câmp. Ele ajutau
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în 1955, au dispărut. Tutunul s-a cultivat până prin anul 1960, după care a dispărut. Cerealele cele mai importante care s-au cultivat și se cultivă și astăzi sunt: grâul, porumbul, ovăzul, orzul și secara. Acum se cultivă și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în 1955, au dispărut. Tutunul s-a cultivat până prin anul 1960, după care a dispărut. Cerealele cele mai importante care s-au cultivat și se cultivă și astăzi sunt: grâul, porumbul, ovăzul, orzul și secara. Acum se cultivă și rapița pentru În trecut se cultiva și meiul pentru
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în 1955, au dispărut. Tutunul s-a cultivat până prin anul 1960, după care a dispărut. Cerealele cele mai importante care s-au cultivat și se cultivă și astăzi sunt: grâul, porumbul, ovăzul, orzul și secara. Acum se cultivă și rapița pentru În trecut se cultiva și meiul pentru mămăligă, dar cu timpul a dispărut. Ca plante legumicole se cultivă mazărea, fasolea, varza, roșiile
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în 1955, au dispărut. Tutunul s-a cultivat până prin anul 1960, după care a dispărut. Cerealele cele mai importante care s-au cultivat și se cultivă și astăzi sunt: grâul, porumbul, ovăzul, orzul și secara. Acum se cultivă și rapița pentru În trecut se cultiva și meiul pentru mămăligă, dar cu timpul a dispărut. Ca plante legumicole se cultivă mazărea, fasolea, varza, roșiile, prazul, ceapa, usturoiul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]