15,701 matches
-
modificarea unor scutere acvatice europene din fibră de sticlă și care aveau atașat un motor cu elice, internalizând motorul - care era înlocuit cu o pompă ce crea un jet propulsor și, carosând vehicolul cu aluminiu. Produsul a fost mai târziu fabricat în serie în anii '70 de către firma japoneză "Kawasaki". Propulsia este generată de un motor care antrenează o pompă cu rotorul în formă de șurub, ce generează forța necesară propulsiei și direcției. Ca orice vehicul rapid și manevrabil, scuterul de
Scuter acvatic () [Corola-website/Science/330308_a_331637]
-
numit "Lotto Extra". În noiembrie 2009 Camelot a schimbar suflantele vechi cu unele noi, care au primit următoarele nume Arthur, Guinevere, Lancelot and Merlin. În același timp s-au introdus suflante pentru jocul Thunderball. Noile suflante sunt Magnum ÎI, fiind fabricate de către SmartPlay Internațional Inc., iar noile suflante Thunderball sunt SmartPlay Halogen ÎI. Jucătorii cumpăra bilete cu 6 numere între 1 și 49. Un numar extra "Bonus Ball" este extras, acesta ajutând jucătorii care au nimerit numai 5 numere. Există și
Loteria Națională (Marea Britanie) () [Corola-website/Science/330394_a_331723]
-
apărare împotriva deochiului: vălul, desenele geometrice, obiectele strălucitoare, fumigațiile care exaltă mirosuri, fierul roșu, sarea, alaunul, coarnele, semiluna, mâna Fatimei. Potcoavele de cai sunt și ele talismane care apără de deochi: ele par să reunească datorită materialului din care sunt fabricate, a formei și a funcției, virtuțile magice ale mai multor simboluri: cornul, semiluna, mâna, și pe acelea ale calului, animal domestic și, inițial, sacru.” Coranul dedică o sură întreagă răului cauzat prin mijloace paranormale: Spune: "Eu caut adăpost la Stăpânul
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
august 1989) a fost un inginer, proiectant de avioane sovietic. El a proiectat avioanele militare Yakovlev și a înființat Biroul de Proiectări Yakovlev. De numele lui se leagă avioanele de vânătoare cu elice din cel de-al Doilea Război Mondial fabricate în numărul cel mai mare. Yakovlev s-a născut la Moscova, tatăl lui fiind angajat al companiei petroliere Nobel Brothers. În 1922 și-a construit primul său avion ca parte al unui proiect școlar. În 1924 a construit un planor
Aleksandr Sergheevici Yakovlev () [Corola-website/Science/329050_a_330379]
-
Lavocikin-Gorbunov-Gudkov LaGG-1 (în limba rusă:Лавочкин-Горбунов-Гудков ЛаГГ-1) a fost un avion vânătoare fabricat de Uniunea Sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial. Avionul a fost fabricat doar în cantitate mică, rămânând în stadiu de prototip. Cu toate că nu a avut foarte mare succes, a stat la baza unei serii de avioane care au devenit printre cele mai formidabile avioane de vânătoare în război. LaGG-1 a fost proiectat
Lavocikin LaGG-1 () [Corola-website/Science/329045_a_330374]
-
cercetători dimpotrivă ,o considera originală într o mai mare măsură ,fără să ignore aportul străin ,si socotesc că predominantă e componentă autohtonă. Chestiunea este legată de poziția adoptată în privința datării HADITH ,într adevăr dacă se considera că tradițiile sunt lucruri fabricate a posteriori ,atunci trebuie admiasa teza confotm căreia DREPTUL MSULMAN este un edifciu din al 2 secol de la Hegira, influientat de legile altor neamuri și străin de spiritul originar al islamului ,în schimb ,dacă se acceptă ,potrivit tendinței predominanțe astăzi
Principiile jurisprudenței islamice () [Corola-website/Science/329087_a_330416]
-
de cowboy și-a dezvoltat rapid capacitatea, chiar în primii ani, pentru a identifica purtătorul că cineva asociat cu Occidentul. Purtau la ei pistoale Colț pentru autoapărare. Pe termen lung, cel mai popular element vestimentar preluat de la cowboy sunt "blugii", fabricați inițial de Levi Strauss pentru mineri în 1850. Pălărie de cowboy, cu toate acestea, a simbolizat America de Vest. Războaiele indiene s-au purtat de-a lungul vestului Statelor Unite, cu toate acestea, în conformitate cu Gregory Michno, au existat mai multe conflicte
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]
-
mașini de scris, zahăr, benzină, biciclete, încălțăminte, păcura, mătase, nailon, cafea, sobe, pantofi, carne, brânză, unt, margarina, produsele alimentare conservate, fructe uscate, gem, si multe alte elemente. Unele produse, cum ar fi noile automobile și aparate nu au mai fost fabricate. Sistemul de raționalizare nu se aplică produselor utilizate (cum ar fi haine sau mașini). Sistemul de rație a fost complex și confuz, dar un nivel ridicat de patriotism l-a facut acceptabil că oamenii să se ajute reciproc . Fiecare persoană
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
1930, industria de armament din România a rămas la un stadiu embrionar. Din cauza cursei înarmării din perioada interbelică, în industria românească de armament s-a investit masiv. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în Regatul României se puteau fabrica arme de foc, tunuri antitanc, de câmp și antiaeriene, avioane de luptă, nave militare și muniții. Fabricile de război au fost desființate la sfârșitul războiului din cauza prevederilor Tratatului de Pace de la Paris din 1947. În anii 1950, la îndemnul Uniunii
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
dependentă de importurile de armament și muniții din URSS. Procesul de modernizare și augmentare al industriei de armament a fost accelerat după anul 1968, în urma răcirii relațiilor cu Uniunea Sovietică. Autoritățile de la București au solicitat licențe de fabricație, însă produsele fabricate în România aveau un cost mai mare de fabricație din cauza tehnologiei depășite și erau cu cel puțin o generație în urma celor fabricate în URSS. La sfârșitul anilor 1980, criza economică a acutizat problemele industriei de apărare, iar la nivel politic
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
anul 1968, în urma răcirii relațiilor cu Uniunea Sovietică. Autoritățile de la București au solicitat licențe de fabricație, însă produsele fabricate în România aveau un cost mai mare de fabricație din cauza tehnologiei depășite și erau cu cel puțin o generație în urma celor fabricate în URSS. La sfârșitul anilor 1980, criza economică a acutizat problemele industriei de apărare, iar la nivel politic autoritățile s-au opus creșterii cheltuielilor militare. La începutul anilor 1990, industria de armament a intrat într-un proces de reformă, însă
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
de armament a intrat într-un proces de reformă, însă continuă să aducă pierderi la bugetul de stat al României. Peste 90% din producție este destinată exportului. După Unirea Principatelor, în Muntenia și Moldova existau doar "prăfării" în care era fabricat praful de pușcă necesar armatei. Aceste stabilimente echipate rudimentar nu erau capabile de a aproviziona eficient o armată modernă. În anul 1860, ministrul de război de la vremea respectivă, generalul Ioan Emanoil Florescu, a decis să-l trimită în Belgia, la
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
a fost înființată o cazarmă. Fabrica de pulbere a fost înființată la Târgușor, lângă Ploiești, unde se afla deja o prăfărie. În luna iulie a anului 1862, când domnitorul Cuza a vizitat fabricile de armament din Dealul Spirii, aici erau fabricate tuburi metalice, erau încărcate cartușe și proiectile, șrapnele și artificii. În luna octombrie a aceluiași an, două cazane au fost achiziționate din Belgia în vederea construirii unei „Manufacturi de arme” (fabrică de armament portativ de infanterie). Maiorul Herkt a fost trimis
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
țară s-au ocupat în principal cu recondiționarea și repararea armamentului și a muniției din dotare. Două noi arsenale de construcții au fost construite la Sibiu și Roman. Pirotehnia Armatei a recondiționat peste 5,6 milioane de proiectile și a fabricat aproximativ un miliard de cartușe, fiind aprovizionată de Fabrica de Pulbere în acest sens. Până la începutul anilor 1930, industria de armament din țară care se ocupa de înzestrarea Forțelor Terestre a stagnat. Scandalul „Afacerii Škoda” a reprezentat un moment de
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
masivă a industriei de apărare românești. Un program de înzestrare fără precedent a fost demarat în anul 1935. Acesta cuprindea atât reorganizarea și modernizarea fabricilor existente, cât și înființarea unor noi fabrici de armament. În Regatul României urmau a fi fabricate tunuri, armament portativ de infanterie, muniții, chesoane și antetrene pentru piesele de artilerie, trăsuri pentru logistică și aparatură optică sub supravegherea și îndrumarea Inspectoratului Tehnic al Armatei. Astfel, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, la Uzinele Reșița erau fabricate
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
fabricate tunuri, armament portativ de infanterie, muniții, chesoane și antetrene pentru piesele de artilerie, trăsuri pentru logistică și aparatură optică sub supravegherea și îndrumarea Inspectoratului Tehnic al Armatei. Astfel, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, la Uzinele Reșița erau fabricate sub licență tunuri antiaeriene Vickers-Reșița de calibrul 75 mm (în timpul războiului au fost fabricate și tunuri antitanc Reșița Model 1943 de calibrul 75 mm, precum și aruncătoare Reșița Model 1942 de calibrul 120 mm). La uzinele Astra-Brașov erau fabricate sub licență
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
trăsuri pentru logistică și aparatură optică sub supravegherea și îndrumarea Inspectoratului Tehnic al Armatei. Astfel, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, la Uzinele Reșița erau fabricate sub licență tunuri antiaeriene Vickers-Reșița de calibrul 75 mm (în timpul războiului au fost fabricate și tunuri antitanc Reșița Model 1943 de calibrul 75 mm, precum și aruncătoare Reșița Model 1942 de calibrul 120 mm). La uzinele Astra-Brașov erau fabricate sub licență tunuri antiaeriene automate de calibrul 37 mm Rheinmetall Model 1939 și unele componente ale
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
Reșița erau fabricate sub licență tunuri antiaeriene Vickers-Reșița de calibrul 75 mm (în timpul războiului au fost fabricate și tunuri antitanc Reșița Model 1943 de calibrul 75 mm, precum și aruncătoare Reșița Model 1942 de calibrul 120 mm). La uzinele Astra-Brașov erau fabricate sub licență tunuri antiaeriene automate de calibrul 37 mm Rheinmetall Model 1939 și unele componente ale tunului antiaerian Vickers-Reșița de calibrul 75 mm. Uzinele Concordia din Ploiești fabricau sub licență tunuri antitanc de calibrul 47 mm Schneider-Concordia și muniția respectivă
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
aruncătoare Reșița Model 1942 de calibrul 120 mm). La uzinele Astra-Brașov erau fabricate sub licență tunuri antiaeriene automate de calibrul 37 mm Rheinmetall Model 1939 și unele componente ale tunului antiaerian Vickers-Reșița de calibrul 75 mm. Uzinele Concordia din Ploiești fabricau sub licență tunuri antitanc de calibrul 47 mm Schneider-Concordia și muniția respectivă. La Uzinele Voina din Brașov era repartizată producția aruncătoarelor Brandt de calibrul 60 mm Model 1935 și 81,4 mm Model 1927/31 și muniția acestora. La Uzinele
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
antitanc de calibrul 47 mm Schneider-Concordia și muniția respectivă. La Uzinele Voina din Brașov era repartizată producția aruncătoarelor Brandt de calibrul 60 mm Model 1935 și 81,4 mm Model 1927/31 și muniția acestora. La Uzinele Copșa Mică-Cugir erau fabricate sub licență puști-mitralieră ZB vz. 30 și cartușe (în timpul războiului au fost fabricate și pistoale-mitralieră Orița). Arsenalul Armatei fabrica grenade și corpuri de proiectile, iar Pirotehnia se ocupa de grenade și cartușe. La Uzinele Mârșa din Sibiu erau fabricate grenade
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
Brașov era repartizată producția aruncătoarelor Brandt de calibrul 60 mm Model 1935 și 81,4 mm Model 1927/31 și muniția acestora. La Uzinele Copșa Mică-Cugir erau fabricate sub licență puști-mitralieră ZB vz. 30 și cartușe (în timpul războiului au fost fabricate și pistoale-mitralieră Orița). Arsenalul Armatei fabrica grenade și corpuri de proiectile, iar Pirotehnia se ocupa de grenade și cartușe. La Uzinele Mârșa din Sibiu erau fabricate grenade și focoase, la Uzinele Mărgineanca erau construite grenade, focoase și corpuri de proiectile
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
de calibrul 60 mm Model 1935 și 81,4 mm Model 1927/31 și muniția acestora. La Uzinele Copșa Mică-Cugir erau fabricate sub licență puști-mitralieră ZB vz. 30 și cartușe (în timpul războiului au fost fabricate și pistoale-mitralieră Orița). Arsenalul Armatei fabrica grenade și corpuri de proiectile, iar Pirotehnia se ocupa de grenade și cartușe. La Uzinele Mârșa din Sibiu erau fabricate grenade și focoase, la Uzinele Mărgineanca erau construite grenade, focoase și corpuri de proiectile, iar la Uzinele Titan-Nădrag-Calan erau fabricate
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
erau fabricate sub licență puști-mitralieră ZB vz. 30 și cartușe (în timpul războiului au fost fabricate și pistoale-mitralieră Orița). Arsenalul Armatei fabrica grenade și corpuri de proiectile, iar Pirotehnia se ocupa de grenade și cartușe. La Uzinele Mârșa din Sibiu erau fabricate grenade și focoase, la Uzinele Mărgineanca erau construite grenade, focoase și corpuri de proiectile, iar la Uzinele Titan-Nădrag-Calan erau fabricate grenade și corpuri de proiectile. Uzinele Malaxa fabricau focoase și corpuri de artilerie. Tot aici erau asamblate și șeniletele Renault
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
fabrica grenade și corpuri de proiectile, iar Pirotehnia se ocupa de grenade și cartușe. La Uzinele Mârșa din Sibiu erau fabricate grenade și focoase, la Uzinele Mărgineanca erau construite grenade, focoase și corpuri de proiectile, iar la Uzinele Titan-Nădrag-Calan erau fabricate grenade și corpuri de proiectile. Uzinele Malaxa fabricau focoase și corpuri de artilerie. Tot aici erau asamblate și șeniletele Renault UE, fabricate în Franța. Uzinele Costinescu din Sinaia aprovizionau armata cu muniție antitanc și corpuri de proiectile, iar uzinele Lemaître
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
se ocupa de grenade și cartușe. La Uzinele Mârșa din Sibiu erau fabricate grenade și focoase, la Uzinele Mărgineanca erau construite grenade, focoase și corpuri de proiectile, iar la Uzinele Titan-Nădrag-Calan erau fabricate grenade și corpuri de proiectile. Uzinele Malaxa fabricau focoase și corpuri de artilerie. Tot aici erau asamblate și șeniletele Renault UE, fabricate în Franța. Uzinele Costinescu din Sinaia aprovizionau armata cu muniție antitanc și corpuri de proiectile, iar uzinele Lemaître, Wolff, Schell și Vulcan din București asigurau corpuri
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]