15,607 matches
-
euritopă, xerofilă și termofilă, fiind iubitor de căldură și de locuri uscate. Trăiește în stepă deschisă, în silvostepă, prin pădurile de stepă și de munte nu prea umbrite, la marginile pădurilor de stepă, în tufărișurile din apropierea drumurilor, în semideșert, în nisipurile și pantele pietroase și argiloase tari de munte acoperite cu vegetație (arbori și arbuști), în grohotișurile pietroase și printre stânci, pe pantele vâlcelelor și ravenelor, pe malurile râpelor, pe coastele abrupte de-a lungul malurilor râurilor, în trestiișuri uscate. În
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
arbori și arbuști), în grohotișurile pietroase și printre stânci, pe pantele vâlcelelor și ravenelor, pe malurile râpelor, pe coastele abrupte de-a lungul malurilor râurilor, în trestiișuri uscate. În Caucazul de Nord pătrunde în regiunile de deșert cu barcane de nisip. În perioadele secetoase ale anului este adesea întâlnit în luncile râurilor și terasele riverane și chiar în locuri mlăștinoase. Adesea este găsit, în căutare hranei și locurilor pentru depunerea ouălor, prin diferite ruine, inclusiv în ruinele caselor, în anexele gospodăriilor
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
al acelui șarpe avusese efectul scontat: uluirea și imobilizarea adversarului, pentru a-și crea răgazul necesar fugii." Se hrănește în principal cu șopârle: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de stâncă ("Darevskia saxicola"), șopârlă de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârlă de nisip ("Eremias arguta"), mai rar cu păsări și puii și ouăle lor (ciocârlii, presuri, pietrari) și rozătoare de mărimea popândăilor sau mai mici (popândăi, șobolani, șoareci, șoareci săritori, gerbili, hamsteri cenușii), uneori cu alți șerpi (șarpe de casă), inclusiv cu cei
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
saxicola") și șarpele de casă ("Natrix natrix"), păsări - presura ("Emberiza") și mamifere - popândăi ("Spermophilus"), arvicoline ("Arvicolinae"), șoareci de pădure ("Apodemus sylvaticus"), hârciogi ("Cricetidae") și chițcani ("Soricidae"). În regiunea Astrahan șarpele rău din regiunile de semideșert se hrănește cu șopârle de nisip ("Eremias arguta") și șopârle rapizi ("Eremias velox") (31,5%), șopârle de câmp ("Lacerta agilis") (22,5%), pui de ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), de ciocârlan moțat ("Galerida cristata") și de ciocârlie mică ("Calandrella rufescens") (13,5%), pietrari ("Oenanthe") (9%), popândăi
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
septembrie 1620, către mănăstirea Cozia, dar din care reiese că ei erau prezenți în această țară mai dinainte. Italianul Luigi Ferdinando Marsili întâlnește spre sfârșitul secolului al XVII-lea, în Transilvania, țigani care se ocupă cu culegerea metalului prețios din nisipul aurifer al râurilor, vorbitori de română și de religie ortodoxă, despre care scrie că sunt bogați și curați. Era o ocupație veche a băieșilor, pe care au abandonat-o după un timp. Dimitrie Cantemir scrie la rândul său, în "Descriptio
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
au luat pe sus acoperișurile a 13 clădiri, inclusiv cel al casei de cultură. În 35 de localități din zece raioane alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă. În satul Criva, raionul Briceni, localnicii au ridicat diguri din saci de nisip pentru a preveni înaintarea apei spre localitate. Pagube au suportat și localitățile Cuhureștii de Jos (raionul Florești) și Măcărești (raionul Ungheni). Daunele materiale provocate de inundațiile din vara anului 2010, precum și pierderile economice generate de către acestea, au fost estimate atunci
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
Planificatorii au verificat posibilitatea ca o forță de comando ar fi fost capabliă să execute misiunea. În martie 1942 aveau loc marei sizigii cu o amplitudine neobișnuit de mare, care ar fi permis unui vas ușor să depășească bancurile de nisip din estuar și să se apropie de docuri, ocolind canalul principal puternic apărat. Calea aleasă nu era suficient de adâncă pentru ca să permită accesul unui vas de debarcare al infanteriei, dar militarii au considerat că un distrugător putea fi ușurat suficient
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
distrugătoare transferate în Regatul Unit în baza programului Destroyers for Bases Agreement. Modificare "Campbeltown" pentru raid a luat zece zile. Vasul a trebuit să fie ușurat pentru ca să i se scadă pescajul, ceea ce avea să îi permită să depășească bancurile de nisip din estuar. Pentru aceasta, au fost demontate toate compartimentele interioare. În timpul lucrărilor, au fost îndepărtate cele trei tunuri de 100 mm, tuburile lansatoare de torpile și de dispozitivele de lansare a grenadelor de adâncime. Tunul frontal a fost înlocuit cu
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
în calcul posibilitatea unei debarcări și a cerut militarilor din subordine să manifeste o atenție maximă și supravegherea specială a căilor de acces spre port. La ora 00:30 a zilei de 28 martie, convoiul a traversat zona bancurilor de nisip de la intrarea în estuarul Loarei, "Campbeltown" reușind să treacă cu o oarecare greutate de două dintre ele. Mai aveau de mers aproximativ opt minute până la doc când întregul convoi a fost iluminat de luminile de căutare aprinse simultan pe ambele
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
Șopârla de nisip (Eremias argută) este o șopârla din subgenul "Ommateremias", familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în regiunea aralo-caspică până la Munții Altai, iar în sud-vest înaintează până în Dobrogea. Este o specie politipică cu 6 subspecii: "Eremias argută argută" din vestul Kazahstanului, "Eremias argută deșerți
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
dorsali sunt mici, rotunjiți, juxtapuși, cu granule mici între ei, câte 44-55 de șolzi într-un șir. Scuturile ventrale formează peste opt șiruri longitudinale, dispuse oblic, cu o convergență posterioara. Pe spate are o culoare cafeniu deschisă sau gălbuie că nisipul (homocromie), cu resturile a șapte dungi longitudinale albe, dintre care una vertebrală transformată în oceli albi, cu marginea de culoare închisă. Capul de culoarea nisipului, cu pete mici închise. Abdomenul este alb, cu ușor luciu de smalt, fără pete. Șopârlele
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
oblic, cu o convergență posterioara. Pe spate are o culoare cafeniu deschisă sau gălbuie că nisipul (homocromie), cu resturile a șapte dungi longitudinale albe, dintre care una vertebrală transformată în oceli albi, cu marginea de culoare închisă. Capul de culoarea nisipului, cu pete mici închise. Abdomenul este alb, cu ușor luciu de smalt, fără pete. Șopârlele tinere au desenul cu dungi longitudinale mai puțin redus, unele dungi sunt neîntrerupte; pe masura ce șopârla îmbătrânește, dungile se segmentează și se reduc; uneori apar dungi
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
au desenul cu dungi longitudinale mai puțin redus, unele dungi sunt neîntrerupte; pe masura ce șopârla îmbătrânește, dungile se segmentează și se reduc; uneori apar dungi închise transversale. Sexele se deosebesc numai după lungimea mai mare a cozii la mascul. Șopârla de nisip în cea mai mare parte a arealului sau trăiește în stepele cu loess și pelin, dar în România preferă nisipurile cu tufe rare de pe dunele litoralului Mării Negre și dunele grindurilor de origine marină; iar în zona cuprinsă între comună Letea
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
reduc; uneori apar dungi închise transversale. Sexele se deosebesc numai după lungimea mai mare a cozii la mascul. Șopârla de nisip în cea mai mare parte a arealului sau trăiește în stepele cu loess și pelin, dar în România preferă nisipurile cu tufe rare de pe dunele litoralului Mării Negre și dunele grindurilor de origine marină; iar în zona cuprinsă între comună Letea și punctul Gardon apare și printre culturi. Adesea, șopârla de nisip trăiește alături de șopârla de câmp ("Lacerta agilis"). Sapă galerii
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
stepele cu loess și pelin, dar în România preferă nisipurile cu tufe rare de pe dunele litoralului Mării Negre și dunele grindurilor de origine marină; iar în zona cuprinsă între comună Letea și punctul Gardon apare și printre culturi. Adesea, șopârla de nisip trăiește alături de șopârla de câmp ("Lacerta agilis"). Sapă galerii la adăpostul tufelor de euforbii, "Juncus", "Elymus", "Hippophae", "Salix repens", "Ephedra" etc. Se îngroapă cu multă ușurință în nisip și circulă chiar în nisip. Aleargă, fără ca abdomenul să atingă solul, cu
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
comună Letea și punctul Gardon apare și printre culturi. Adesea, șopârla de nisip trăiește alături de șopârla de câmp ("Lacerta agilis"). Sapă galerii la adăpostul tufelor de euforbii, "Juncus", "Elymus", "Hippophae", "Salix repens", "Ephedra" etc. Se îngroapă cu multă ușurință în nisip și circulă chiar în nisip. Aleargă, fără ca abdomenul să atingă solul, cu o viteză mare, astfel încât imaginea lor nu are timp să se formeze pe rețină, înregistrându-se doar mișcarea, un fel de săgetare prin nisip, de la o tufa la
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
apare și printre culturi. Adesea, șopârla de nisip trăiește alături de șopârla de câmp ("Lacerta agilis"). Sapă galerii la adăpostul tufelor de euforbii, "Juncus", "Elymus", "Hippophae", "Salix repens", "Ephedra" etc. Se îngroapă cu multă ușurință în nisip și circulă chiar în nisip. Aleargă, fără ca abdomenul să atingă solul, cu o viteză mare, astfel încât imaginea lor nu are timp să se formeze pe rețină, înregistrându-se doar mișcarea, un fel de săgetare prin nisip, de la o tufa la alta. La dezrădăcinarea tufelor, se
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
cu multă ușurință în nisip și circulă chiar în nisip. Aleargă, fără ca abdomenul să atingă solul, cu o viteză mare, astfel încât imaginea lor nu are timp să se formeze pe rețină, înregistrându-se doar mișcarea, un fel de săgetare prin nisip, de la o tufa la alta. La dezrădăcinarea tufelor, se găsesc și șopârle de nisip îngropate în nisip. Coloritul și desenul lor homocrom le fac invizibile. Hibernează din septembrie sau octombrie până în aprilie. Se hrănește cu diferite insecte (coleoptere etc.), paianjeni
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
atingă solul, cu o viteză mare, astfel încât imaginea lor nu are timp să se formeze pe rețină, înregistrându-se doar mișcarea, un fel de săgetare prin nisip, de la o tufa la alta. La dezrădăcinarea tufelor, se găsesc și șopârle de nisip îngropate în nisip. Coloritul și desenul lor homocrom le fac invizibile. Hibernează din septembrie sau octombrie până în aprilie. Se hrănește cu diferite insecte (coleoptere etc.), paianjeni, miriapode, lăcuste; beau destul de frecvent apă. Are mulți dușmani, mai ales păsările răpitoare. Ponta
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
o viteză mare, astfel încât imaginea lor nu are timp să se formeze pe rețină, înregistrându-se doar mișcarea, un fel de săgetare prin nisip, de la o tufa la alta. La dezrădăcinarea tufelor, se găsesc și șopârle de nisip îngropate în nisip. Coloritul și desenul lor homocrom le fac invizibile. Hibernează din septembrie sau octombrie până în aprilie. Se hrănește cu diferite insecte (coleoptere etc.), paianjeni, miriapode, lăcuste; beau destul de frecvent apă. Are mulți dușmani, mai ales păsările răpitoare. Ponta este depusă în
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
mai verde. Șopârlele de pădure trăiesc în general izolate (mai rar în grupe), sorindu-se pe taluzul potecilor sau pe frunzar. Sunt active din aprilie-octombrie. Evită căldura prea mare, apărând mai frecvent dimineața și după-amiaza târziu. În captivitate sapă în nisip galerii cu două ieșiri. Hrana constă din insecte. Are numeroși dușmani, printre care gușterul ("Lacerta viridis") și șarpele de alun ("Coronella austriaca") care le iau drept hrană. Ponta are loc în iunie, când femela depune 4-6 ouă de 7 x
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 23.597 hectare. Aria protejată se suprapune în cea mai mare parte Câmpiei Ierului (sit Natura 2000) și include rezervațiile naturale: Dunele de nisip Foieni, Mlaștina Vermuș și Pădurea de frasini Urziceni. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, bălți, mlaștini, turbării, vii și liveză) încadrată în bioregiunea panonică a Câmpiei Someșului (subdiviziune geomorfologică
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), stânjenelul de nisip ("Iris humilis ssp. arenaria"), dediței ("Pulsatilla pratensis ssp. hungarica"), pălămidă ("Cirsium brachycephalum"), clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), angelică ("Angelica palustris"), trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), frăsinel ("Dictamnus albus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), siminoc (din specia "Helichrysum arenarium
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
a minelor nr. 61/1998, neaprobate până în prezent prin hotărâre a Guvernului, au desfășurat activități de exploatare doar pe baza avizelor la programele anuale de exploatare și/sau cercetare acordate de ANRM. "ANRM nu deține informații pentru toate cantitățile de nisip și pietriș exploatate din albiile minore ale râurilor și din cuvetele lacurilor, respectiv nu a urmărit calcularea și virarea la bugetul de stat a redeventei miniere, datorate de agenții economici, având drept consecință diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu
Curtea de Conturi: ANRM a stabilit incorect prețul de referință al gazelor () [Corola-website/Journalistic/103845_a_105137]
-
1. Litoralul românesc (Mamaia, Vama Veche, Eforie Nord, Venus) 2. Turismul rural (Bran - Moieciu, Maramureș, Bucovina) 3. Turismul montan (Valea Prahovei, Predeal, Poiana Brașov) 4. Turismul balnear (Băile Felix, Băile Herculane, Călimănești-Căciulata, Covasna, Vatra Dornei) Destinații externe: 1. Bulgaria (Albena, Nisipurile de Aur, Sunny Beach - Nessebar) - circa 10.000 de turiști 2. Stațiunile balneoclimaterice din Ungaria 3. City break-uri în Europa (Viena, Roma, Barcelona, Londra, Amsterdam, Budapesta, Praga, Lisabona, Paris)
Minivacanța de Sfânta Maria – ultimul vârf de sezon by Traian Bădulescu () [Corola-website/Journalistic/104867_a_106159]