15,863 matches
-
Pro patria este o emisiune săptămânală realizată de Redacția Emisiunilor Militare de Televiziune din Ministerul Apărării Naționale din România, difuzată de TVR1. Prima emisiune militară de televiziune a prins contur la 30 martie 1968, cu titlul "De strajă patriei" și a fost transmisă cu o săptămână înainte ca trupele Tratatului de la Varșovia să invadeze Cehoslovacia. Nicolae Ceaușescu, care era la curent cu planul de suprimare a "Primăverii de la Praga", a considerat că, în situație de război, o emisiune a
Pro Patria () [Corola-website/Science/325042_a_326371]
-
în perioada 1987 - 1990 emisiunea a fost eliminată de pe post, deoarece dictatorul se temea de orice producție TV sau radio care nu era direct supusă controlului Comitetului Central al PCR. În 1990, emisiunea armatei a fost reluată cu titlul "Pro patria". Spațiul de emisie a crescut la 60 de minute și, timp de 7 ani, aceasta s-a difuzat în fiecare vineri, de la ora 18,30. În acest scop, colonelul Valeriu Pricină, singurul rămas din vechiul colectiv, a reorganizat redacția "Pro
Pro Patria () [Corola-website/Science/325042_a_326371]
-
Spațiul de emisie a crescut la 60 de minute și, timp de 7 ani, aceasta s-a difuzat în fiecare vineri, de la ora 18,30. În acest scop, colonelul Valeriu Pricină, singurul rămas din vechiul colectiv, a reorganizat redacția "Pro patria", recrutându-i din televiziunea de stat pe cei mai mulți dintre noii angajați. După 38 de ani de existență, emisiunea "Pro patria" a fost scoasă din grila de programe a postului public, în luna ianuarie 2006, deși Legea privind pregătirea populației pentru
Pro Patria () [Corola-website/Science/325042_a_326371]
-
vineri, de la ora 18,30. În acest scop, colonelul Valeriu Pricină, singurul rămas din vechiul colectiv, a reorganizat redacția "Pro patria", recrutându-i din televiziunea de stat pe cei mai mulți dintre noii angajați. După 38 de ani de existență, emisiunea "Pro patria" a fost scoasă din grila de programe a postului public, în luna ianuarie 2006, deși Legea privind pregătirea populației pentru apărare prevede că: "Ministerul Apărării informează populația atât prin presă cât și prin emisiuni proprii de radio și televiziune, transmise
Pro Patria () [Corola-website/Science/325042_a_326371]
-
Noi și Teioasa (în vest) și zona industrială adiacentă străzii Ștefan cel Mare. Centrul constituie nucleul orașului, aici sunt amplasate cele mai importante edificii administrative și culturale: Primăria, Judecătoria, Curtea de Apel, Oficiul Stării Civile, Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, cinematorgraful „Patria”, Palatul de cultură, Muzeul de Istorie și Etnografie, Pinoteca „Antioh Cantemiri” etc. În partea nord-est riverană r. Răut, precum și în nucleul central, predomină fondul locativ cu 5-16 nivele cu nivel înalt de asigurare edilitară și densitatea peste 200 oameni la
Centru, Bălți () [Corola-website/Science/325055_a_326384]
-
renunțe, împotriva oricărei rațiuni, la viața ei din Elveția, la iubitul ei, la cultura sa, la afacerile profitabile. În câteva luni, Carola își desprinde ancorele din Europa, pentru a se aventura într-o lume nouă. Se mută în mijlocul sălbăticiei, în patria tribului Samburu,lângă marea ei dragoste africană, unde cunoaște atât raiul, cât și iadul. Pelicula dezvăluie pitorescul culturii samburu prin veșminte și bijuterii, dans și obiceiuri la vremea nunții și a botezului, consumarea de sânge proaspăt de capră, evitarea atingerii
Îndrăgostită de un masai () [Corola-website/Science/325090_a_326419]
-
Galați (1963-1981); Senator de Onoare al Universității "Dunărea de Jos” Galați; Ordinul Muncii clasa a III-a (1959); Ordinul “Steaua Republicii Populare Române” (1966); Membru de Onoare al Asociației Naționale “Cultul Eroilor”. Ioan Brezeanu și-a făcut datoria și față de Patrie, participând ca locotenent comandant de companie, la marile bătălii purtate de armata română în anii 1941-1945 în Cotul Donului, la Nord de Iași, Oarba de Mureș, Carei și Satu Mare, Ungaria și Munții Tatra din Cehoslovacia. A fost veteran și invalid
Ioan Brezeanu () [Corola-website/Science/325235_a_326564]
-
epocii lor, legați cu trup și suflet de istoria zbuciumata a Moldovei, ei înșiși făuritori de istorie, ai căror urmași păstrează și azi cu sfințenie tradițiile, isi cinstesc trecutul, sunt implicate în presentul de astăzi și viitorul de mâine al patriei, comoara plămădita din jertfă strămoșilor. Din totdeauna îndeletnicirile buciumenilor au fost agricultură, creșterea vitelor, cultura vitei de vie și a pomilor fructiferi, precum și meșteșugurile casnice. Ogoarele cu grâne se întindeau în partea de nord a satului, de o parte și
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
și urmările luptelor grele și sângeroase de pe front. În încleștarea cu un dușman mult superior în tehnică de luptă, care reușise să cotropească o mare parte din țară , buciumenii și-au făcut pe deplin datoria. Și-au jertfit viața pentru patrie 68 de ostași. Cercurile conducătoare nu puteau rămâne indiferente la eforturile și abnegația dovedite de întregul popor. Regele Ferdiand, primul ministru și alți membri ai guvernului și familiei regale se aflau mereu în unele zone ale frontului îmbărbătând soldații și
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Galați. A fost licențiat al Facultății de limbă și literatura română (1962) și doctor în Filologie (1988) cu o lucrare originală despre motivul călătoriei în literatura fantastică a secolului XIX. În perioada 1954-1968 a lucrat ca redactor la Gazeta „Flotă Patriei”. În 1956 a debutat cu volumul de versuri „Marinar de Frunte”. Între anii 1968-1981 a fost redactor șef la Editură Militară, timp în care a fost redactor la peste 150 de cărți. A lucrat cu Nichita Stănescu "Un pămînt numit
Ion Aramă () [Corola-website/Science/324669_a_325998]
-
Nichita Stănescu "Un pămînt numit România", cu D.R. Popescu "Prea mic pentru un război atît de mare" cu Virgil Carianopol, Laurențiu Fulga, Gheorghe Tomozei, Marin Preda, etc. În continuare, a lucrat ca redactor, apoi redactor șef adjunct, la ziarul „Apărarea Patriei” și respectiv revista „Viața Armatei”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor, membru fondator al "Ligii navale" și redactor șef al revistei "Marea Noastră pentru tineret". S-a pensionat în 1993, avînd gradul de colonel în rezervă. S-a stins din
Ion Aramă () [Corola-website/Science/324669_a_325998]
-
republican de grafică - București (Sală Dalles). - Expoziția de pictură, cu proiectele pentru fațadă Teatrului Național. 1974 - Expoziția de pictură pe lemn - București, (februarie) - Expoziția de pictură Mamaia. - Mozaic "Zodiile" Fântână la Clubul Diplomatic- București. - Trofeul "Orgă" la Concursul național "Cântarea Patriei", lucrat la fabrica din Albă Iulia. - Al patrulea Simpozion de ceramică - Medgidia. 1975 - Expoziția de desene "Praga" - București. - Expoziția de pictură și ceramică la Sala Palatului, cu recital din poezia artistului, de către actorii Teatrului de Comedie (2 Iunie) (R. Ionescu
Marcu Constantin Nircă () [Corola-website/Science/324816_a_326145]
-
au fost laureate la fazele naționale, D. Pricop nu a închinat niciodată ode "marelui cârmaci”, numele acestuia nefiind în nici un vers din aceste scenarii. Poezia sa ocazionată de aceste concursuri aduce pe scenă și în conștiința contemporanilor, tradiția, dragostea de patrie, simbolurile fără de vârstă ale poetului-cetățean. Cunoscut pentru opiniile sale antitotalitariste, Dumitru Pricop a făcut parte din primul FSN al Județului Vrancea, fiind preferat de colegii din învățământ, împreună cu profesorii Vasile Chiper și Gheoghe Zaharia. Dumitru Pricop a fost vicepreședinte al
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
tactice suferite în Moreea, Alexei Orlov a reușit să-și îndeplinească misiunea principală - mobilizarea a numeroase forțe otomane în Grecia, ceea ce a permis lui Piotr Rumianțev-Zadunaiski să obțină o ofensivă încununată de succes în sudul Dunării. După ce a ajuns în patrie, Alexei Orlov a încercat într-o scrisoare aderesate împărătesei Ecaterina cea Mare să explice eșecul expediției dând vina pe nestatornicia, lașitatea și lăcomia grecilor. Spre deosebire de acesta, istoricii ruși precum S. M. Solviev au sublinat adevăratele cauze ale eșecului, apreciind că grecii
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
Piersic. Actorul a primit de la niște copii semințe de floarea soarelui și a fost văzut de regizor pe când arunca de la distanță semințe în gură. Regizorul i-a sugerat să tragă o dublă. Filmul "Drumul oaselor" a avut premiera la Cinematograful „Patria” din București, având parte de un mare succes de public la cinematografele din România și fiind vizionat de 6.587.320 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
și a fost transportat la ambulanța Diviziei a IV-a unde primele îngrijiri i-au fost acordate chiar de fratele său, Constantin Pastia. În brațele fratelui său ultimele cuvinte i-au fost: „Sărutați-mă încă o dată și salutați din partea mea patria și pe ai mei”.Conform memorialiștilor a fost avansat la gradul de sergent cu o zi înainte de atac. La atac a participat cu galoane de caporal. În timp ce se documenta pentru scrierea romanului "Șoimii au trecut Dunărea" ce urma să apară
Ioan D. Pastia () [Corola-website/Science/326303_a_327632]
-
Petre Lupu, Mihai Dalea și Manea Mănescu, iar Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a decis „reînființarea gărzilor patriotice înarmate, alcătuite din muncitori, țărani și intelectuali [...] pentru a se asigura munca pașnică a poporului român, independența și suveranitatea națională a patriei”. În discursul său ținut din balconul clădirii Comitetului Central, Ceaușescu a apelat la sentimentele antisovietice ale majorității populației, solicitându-i acesteia să reziste în fața amenințării unei manevre militare sovietice similare împotriva României. Temele naționaliste pe care le-a folosit Ceaușescu
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
Patriotice au rămas un element de bază al structurii comuniste a țării. Ele au devenit un accesoriu permanent al armatei regulate, iar pregătirea militară a fost introdusă obligatoriu pentru toți tinerii și tinerele, în cadrul programului numit Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei (prescurtat PTAP). În cazul studenților, acest lucru însemna că în programa școlară erau rezervate ore de trageri cu armamentul și alte cursuri de instrucție. Curând, acestora li s-a adăugat așa-zisa „practică agricolă”, o obligație de a participa un
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
1-4.5, prin care trupelor de grăniceri li se alăturau ca grupe de sprijin „subunități ale gărzilor patriotice special destinate și pregătite în acest scop, precum și grupe de sprijin ale grănicerilor constituite din detașamente de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei”. Utilizarea Gărzilor Patriotice în sprijinul pazei frontierei de stat trebuia să fie făcută cu aprobarea președintelui consiliului local de apărare și „conform planurilor de cooperare elaborate de statele majore județene ale gărzilor patriotice și comandanții unităților de graniceri”. Prin același
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
2010), Festivalul Internațional de Film de la Iași (IIFF) (2010), la festivalurile de film de la Cairo (toamna anului 2010), Palm Springs (începutul anului 2011) și Dublin (19-21 februarie 2011). El a avut premiera de gală în 3 martie 2011 la Cinematograful Patria din București, în prezența realizatorilor și a principalilor interpreți. Lansarea în cinematografele românești a avut loc în 4 martie 2011, filmul rulând în sălile din București, Cluj, Iași și Brașov. Recenziile critice ale filmului au fost mixte, în general pozitive
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
care s-a bucurat în epocă opera sa istorică, era considerat „"marele monarh al literaturii"”. Adam Smith scria despre Gibbon că „"este în fruntea întregului trib literar care există astăzi în Europa"”. În 1794, Edward Gibbon s-a întors în patrie, stabilindu-se la Londra, unde a murit în același an, pe data de 16 aprilie. Principalele scrieri ale lui Edward Gibbon, publicate în timpul vieții acestuia, sunt:
Edward Gibbon () [Corola-website/Science/322717_a_324046]
-
Pann” (Rm. Vâlcea) și “Antim Ivireanul”. A decedat la 19 februarie 2008 la Rm.Vâlcea. “Analele de istorie”, “Argeș”, “Buridava”, “Caietele Bălcescu”, “Curierul de Vâlcea”, “Historica”, “Informația zilei”, “Magazin istoric”, “Mehedinți - istorie și cultură”, “Muzeul Golești”; “Orizont”, “Mitropolia Olteniei”, “Pentru, Patrie”, “Revista Arhivelor”, “Revista economică”; “Reporter”, “Secera și ciocanul”; “Tribuna”, “Țânțarul”, “Zâmbiți, vă rog”, s.a.
Corneliu Tamaș () [Corola-website/Science/322137_a_323466]
-
celelalte două. În primul rând era mult mai tânără. Apoi, marea majoritate era formată din persoane mai puțin intelectuale, cu m ar fi tâmplarul Duplay etc. Acești curajoși foarte pasionați erau în general cinstiți și dezinteresați. Profund fanatici iubitori de patrie, erau conștienți de ignoranța lor și nu căutau decât un conducător, le trebuia un om cinstit, bineînțeles și puternic, și și-au pus conștiințele în mâinile lui Robespierre. Ei erau, dacă nu mă înșel, mai naivi și mai violenți, mai
Clubul Iacobinilor () [Corola-website/Science/322248_a_323577]
-
Muzică vocal-simfonică • "Inscripție", cantată pentru mezzosoprană, cor de femei și formație instrumentală (1969), reorchestrată în 1998, versuri de Tudor Arghezi, p.a. 4 mai 1969 Cluj-Napoca, Maria Jana Stoia, mezzosoprană, Musica viva, dirijor Vincente Țușcă, Corul Animosi, dirijor Sabin Păutza • "Pro Patria", poem-cantată (versuri de Dan Verona) p.a. 4 mai 1979, Filarmonia Moldova Iași, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache • "Jertfă", cantată pentru cor și orchestră, p.a. 8 iunie 1984, Filarmonica Moldova Iași, dirijor George Vintilă • "Românie, țară de vis", cantată
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Vasile Alecsandri, Iași, (1965-1966) • "Nunta din Perugia" de Al. Kirițescu, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași (1967-1969) • "Împărăția Ozanei", pantomimă după Ion Creanga, Opera Română Iași, coregrafia Mihaela Atanasiu (1971-1972) • "Iașii în carnaval" de Vasile Alecsandri, Iași, regia Cătălina Buzoianu (1972-1973) • "Patria" de K. Milobedzka, Teatrul pentru Copii și Tineret Iași, regia Cătălina Buzoianu (1972-1973) • "Butoiul cu miere" de Lev Tolstoi, Teatrul National Vasile Alecsandri, Iași (1972-1973) • "Cantemir", Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Cătălina Buzoianu (1973-1974) • "Farse medievale" de Valentin Silvestru
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]