15,662 matches
-
a unui bun climat moral în organizație etc. Percepția socială și organizațiile. Printre factorii individuali prezentați de noi (schema 5) am menționat și percepția socială, care „constă în acele procese prin care noi percepem alți oameni. Accentul special în studiul percepției sociale se referă la modul în care noi interpretăm alți oameni, cum îi grupăm pe anumite categorii, cum ne formăm impresiile asupra lor”<footnote Steers, Richard M., op. cit., p. 62. footnote>. Pentru cei care studiază managementul resurselor umane, preocuparea specială
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
se referă la modul în care noi interpretăm alți oameni, cum îi grupăm pe anumite categorii, cum ne formăm impresiile asupra lor”<footnote Steers, Richard M., op. cit., p. 62. footnote>. Pentru cei care studiază managementul resurselor umane, preocuparea specială dedicată percepției sociale are rolul de a le deschide orizontul de înțelegere a unui factor esențial de generare a diferențierilor dintre oameni (în condițiile unor similitudini în ceea ce privește vârsta, sexul, pregătirea, venitul etc.). În această problematică a percepției sociale în organizații, putem distinge
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
resurselor umane, preocuparea specială dedicată percepției sociale are rolul de a le deschide orizontul de înțelegere a unui factor esențial de generare a diferențierilor dintre oameni (în condițiile unor similitudini în ceea ce privește vârsta, sexul, pregătirea, venitul etc.). În această problematică a percepției sociale în organizații, putem distinge trei categorii de bază ce influențează modul în care noi îi percepem pe ceilalți oameni din organizație: 1) caracteristicile persoanei percepute; 2) caracteristicile unei anumite situații în care ne aflăm; 3) caracteristicile celui care percepe
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de bază ce influențează modul în care noi îi percepem pe ceilalți oameni din organizație: 1) caracteristicile persoanei percepute; 2) caracteristicile unei anumite situații în care ne aflăm; 3) caracteristicile celui care percepe (schema 6). Schema 6. Influențele majore asupra percepțiilor sociale în organizație<footnote Ibidem, p. 63. footnote> Important pentru cei care lucrează în domeniul managementului resurselor umane este efortul de a da acestei scheme (schema 6) un conținut social și uman real, concret, propriu-zis fiecărei situații în parte. În
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
legitim”<footnote Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 180. footnote>. Managementul resurselor umane va lua în considerare această caracteristică a credinciosului atunci când își elaborează proiectele sale de antrenare a resurselor umane în implementarea lor. Percepția socială a omului religios este generată de principiul funcțional „iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți”, ceea ce va impune un sistem motivațional specific, o conducere bazată pe luarea în considerare a „trăirilor sufletești” specifice. Astfel, întâia problemă a sociologiei
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
activitate de tip superior : contemplarea dezinteresată. 57 Utilitatea literaturii - seriozitatea, caracterul instructiv - este și ea o seriozitate plăcută, adică nu seriozitatea unei datorii care trebuie îndeplinită sau a unei lecții care trebuie învățată, ci o seriozitate estetică, o seriozitate a percepției. Relativistul căruia îi place poezia modernă dificilă poate oricând să nesocotească toate considerațiile estetice și să reducă gustul său propriu la o preferință personală la nivelul jocurilor de cuvinte încrucișate sau a șahului. Pedagogul poate localiza în mod fals seriozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
arăta o stare de spirit, sau, invers, a alege un obiect și a degaja din el o stare de spirit, printr-o serie de descifrări"9. Același lucru se poate spune și despre pictura simbolistă, care solicită o rafinare a percepției, o instrumentare hermenutică a intuiției, sau chiar o anume capacitate vizionară, care sesizează deschiderile inițiatice și explorează misterul. Ambiguitatea, indiscernabilul, constituie trăsături definitorii ale picturii simboliste, îi imprimă uneori un caracter difuz asociat cu o état d'âme, cu vague
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictorului român putem observa ceea ce am putea numi o impresie sinestezică pe care aceste tablouri o fac asupra lui, expresie a unei sensibilități educate la școala simbolismului. Lucrările pictorului englez reclamă o calificare superioară a privirii educate, deschizând către o percepție asociativă în cea mai bună tradiție simbolistă. Orizontul aperceptiv este redimensionat de această nouă sensibilitate sinestezică, efectul contemplării relevând capacitatea de a marca aproape simultan și generativ câmpuri estetice diferite, care se află deja în genele artistice ale pictorului simbolist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aproape simultan și generativ câmpuri estetice diferite, care se află deja în genele artistice ale pictorului simbolist de la sfârșitul secolului la care sensibilitatea prerafaelită contribuise din plin. Într-o altă scrisoare, Dobrogeanu-Gherea este cel care justifică estetic această orientare a percepției: "Prerafaeliții vor să redea adevărul, natura adevărată, dar o redau așa cum simt și o văd ei, iar ei fiind oameni fin de siècle o redau în consecință. Iată pentru ce arta lor e artă decadentă, ceea ce nu o împiedică să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oniric a unui subiect realist în relație cu obsesiile și dorințele pictorului, Luchian se străduiește să păstreze în textura chipului femeii ceva din natura evanescent-efemeră a visului. Imaginea este inconsistentă, cu ceva difuz; Luchian nu descrie un simplu efect de percepție, ci o imagine reamintită sau extrasă prin intermediul visului din propria sa imaginație. Un alt tablou se intitulează Melancolie, un pastel, ca și primul "reprezentând chipuri feminine, motive preferate ale artei simboliste"278. Referința la poezia eminesciană nu mai este directă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1898), Fată tânără cu fața la foc, Doamna în rochie galbenă (1915), Lectura (1919), Pe gânduri (1924) configurează o preocupare de factură simbolistă a pictorului pentru transcrierea stărilor sufletești în spectrul reveriei. Reflecția așezată sub semnul reveriei este feminizată, lărgind cadrele de percepție și de comentariu al clișeului către o nuanțare și rafinare a datelor feminității. Avem o expresie erotizată a reveriei în Reverie, expresie mai degrabă a unor chagrins d'amour în conceperea scenei în care o tânără femeie stă alungită pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
culturi hedoniste, cimentate politic și cultural, în care nu încape nicio fisură. Efectul candelei este de a fluidiza întreaga atmosferă, de a mesmeriza audiența, ceea ce aduce în discuție efectul muzicii, o artă care nu se mai adresează rațiunii, ci simțurilor, percepției, emoției. Cu totul altul este următorul tablou pe aceeași temă, Muzica (1898). Nu mai există o personalitate integratoare, simbol al geniului muzicii și al capacității ei de a fermeca, a pacifica, a îmblânzi lumea. Centrul tabloului este pur decorativ, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În Uniunea Europeană ne oferă provocări și oportunități pentru toate domeniile de consum. Cum le vom accesa? Suntem pregătiți să le accesăm? Cum vom evolua În acest context? sunt Întrebări la care Încercăm să răspundem. CAPITOLUL I. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI - GLOBALIZARE ȘI PERCEPȚIE SOCIALĂ 1.1. Globalizarea și impactul ei asupra consumatorului Societatea contemporană este supusă unor transformări dinamice continue, unui proces complex de schimbare care se extinde la toate nivelurile vieții sociale, economice, politice etc. Schimbarea și efectele pe care le generează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
factori sociali care includ grupuri de referință, familia, roluri și statusuri; factori personali care se referă la vârsta și stadiul din ciclul de viață, ocupația, stilul de viață, circumstanțele economice, personalitatea și părerea despre sine; factori psihologici desemnați prin motivație, percepție, Învățare, convingeri și atitudini. Și Wilhelmina Wosinska (op. cit., 339-370) propune o abordare bazată pe trei mari dimensiuni determinante ale comportamentului consumatorului: socială referindu-se la rolul procesului de socializare a consumatorului În clasele sociale, culturală analizând caracteristicile culturii și modul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Formarea unei atitudini se bazează pe experiența deținută În legătură cu obiectul, În mod normal pe experiența directă. Conducând o anumită marcă de automobil sau purtând o anumită marcă de Încălțăminte vom determina formarea unor atitudini. Subiectul Își construiește o imagine mentală (percepție) a obiectului și Își va forma o anumită atitudine. Așadar, primele impresii sunt astfel importante Întrucât influențează modul de Învățare ulterioară. Iată de ce dacă, În primă instanță, oamenii se comportă natural, ei determină formarea unor atitudini favorabile din partea interlocutorilor. Experiența
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
din partea interlocutorilor. Experiența poate fi și indirectă; recomandările și comunicarea experiențelor din partea prietenilor sau rudelor sunt importante atunci când nu avem o experiență directă În legătură cu obiectul. Acestea pot determina Însă formarea ideilor preconcepute ce pot aduce prejudicii, datorită naturii sintetice a percepției. Dacă toți prietenii ne-au spus că o anumită marcă de pantofi sunt incomozi, ne vom menține probabil aceeași atitudine chiar dacă n-am probat pantofii. În general acesta este modul de formare a atitudinilor negative. Atitudinea comportă și o componentă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Modul În care este perceput obiectul este influențat de către caracteristicile stabile ale consumatorului (personalitate, inteligență, experiență anterioară, cultură, concepție etc.) și de caracteristicile comune (starea sufletească, starea fiziologică etc.). Atitudinile se asociază Întregului univers al vieții individului uman. Ele influențează percepțiile, gîndirea, imaginația și voința acestuia (P. Fraisse, V. Pavelcu; apud Vlăsceanu, 1993). Atunci cînd sunt bine structurate, atitudinile acționează ca motive ale activității individuale, Îndeplinind funcții de adaptare, de apărare a sinelui, de expresivitate personală, cognitive. Totodată, atitudinile sunt implicate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ființă se simte trădată” și, În consecință, dorind să ne ascundem de noi Înșine și de ceilalți ceea ce nu putem să rezolvăm, ne punem o mască. Aceste măști sunt: 1) masca de fugar când copilul este respins; 2) Sentimentul (sau percepția) stării de abandon, părăsire, lăsare la o parte conduce la asumarea măștii de dependent. 3) Situația de umilire pe care adesea o simt copii ce provin din familii dezintegrate prin plecarea unui părinte, divorț, are ca efect o rană adâncă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ascunde cât poate În fața comunității; abilități și competențe În relaționare și comunicare cu toate vârstele; competențe În consilierea și susținerea copiilor cu comportament deviant; competențe petru intervenția primară la nivelul familiei. Graficul nr. 1 Fig. nr. 3 Psihologul de familie: percepție și reprezentare socială Pregătit pentru a sesiza, evalua și interveni la nivel primar la apariția unor probleme și crize ale familiei psihologul de familie În colaborare cu ceilalți specialiști implicați În susținerea familiei la nivelul comunității cum sunt medicul de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
eficiente pentru susținerea familiei. După cum se constată din reprezentarea socială a psihologului de familie, el este perceput ca susținător și consilier, confident al familiei, activitatea sa având efecte pozitive la nivelul individual și al familiei ca grup social. Lipsa unor percepții negative privind psihologul de familie ne permite să afirmăm că el este așteptat, dorit, un „doctor de suflet”. 3. Consecințe ale activității psihologului de familie susține familia În dezvoltarea optimă; asigură asistență și consiliere În apariția situațiilor de criză (colaborare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
factorilor implicați În comportamentul de achiziție influențare se alătură atitudinilor, tipul și stilului de viață, nivelul de receptare a influenței. Astfel, se poate constata o dublă determinare a actului de achiziție: pe de o parte se conturează forța factorilor interni (percepție, trebuințe, motive, personalitate, Învățare, atitudini), pe de altă parte acționează influențele mediului socio-economic și cultural (familia, grupurile de referință, cultura, bugetul, activitățile comerciale etc). Toate aceste variabile vor participa sintetic la concretizarea comportamentului de achiziție: dacă un anumit produs va
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin capacitățile intelectuale, empatice și creative aceste moduri de a privi, un fenom, un obiect, un fapt cu „ochii vulturului, elefantului, vulpii, șarpelui, albinei, cameleonului, peștelui, cucoșului, cucului, etc”, privirea Însemnând În cazul omului nu numai imaginea directă, senzațiile și percepțiile dar și Înțelesul atribuit de fiecare În 144 parte. Rezultatele și informațiile acumulate astfel, supuse combinatoricii imaginației și rațiunii fac posibile un număr infinit de soluții noi, originale și utile. Omul mai are și posibilitatea accesării „privirilor interioare”. Înțelegem prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Între capacitatea de inițiativă și gestiunea tensiunilor Între diferitele elemente ale structurii organizaționale. Există criză atunci când gestiunea tensiunilor nu se mai realizează eficient și intervine sciziunea Între elemente diferite: interior și exterior, dependență și autonomie, putere și competență. O altă percepție asupra crizei aduce În discuție perspectiva stadialității fenomenului. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 336) afirmă că aceasta apare ca manifestare ultimă a unui lung proces de incubare, guvernat de o continuă acumulare de disfuncționalități. În mediul organizațional, criza devine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ȘI DIVERSITATE În cercetările asupra comportamentului consumatorului s-au contura arii diverse din care provin ofertele de consum, delimitându-se comportamente de consum specifice acestora, precum: consumul de alimente, consumul de medicamente, consumul de droguri etc. În cercetarea noastră cu privire la percepția și reprezentarea socială a comportamentului consumatorului am delimitat următoarea gamă de comportamente specifice: consumul de informație; consumul de formare axat pe trebuințele de actualizate și realizare de sine; consumul de produse vizând satisfacerea trebuințelor de bază; consumul de medicamente; consumul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Într-o societate În curs de modernizare. Era prezentat ca o perspectivă liniștitoare faptul că România este doar un coridor al rutei balcanice de trafic al drogurilor, un punct de legătură Între Turcia și țările Europei de Vest. Exista o percepție eronată despre fenomenul drogurilor, În care exista numai trafic, numai un „pericol exterior”. La Începutul anului 2003 (Sursa: DÉGI L. CSABA, CALITATEA VIEȚII, XV, nr. 1-2, 2004), România este o țară În care se produc și se consumă droguri și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]