15,855 matches
-
lipsa de empatie și comportament social manipulativ. În ciuda faptului că amândouă sunt abreviate în limbajul curent ca "psiho", psihoza seamănă destul de puțin cu caracteristicile centrale ale psihopatiei, în mod particular cu privire la violență, care se întâmplă destul de rar în psihoză, și percepție denaturată a realității, care se întâmplă destul de rar în psihopatie. De asemenea, psihoza, ar trebui să fie distinsă de starea de delir, în care, un individ psihotic, ar putea fi în stare să execute anumite acțiuni care necesită un nivel
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
în contextul unei depresii pot încerca manii persecutorii sau de auto-învinovățire sau halucinații, în timp ce oamenii care trăiesc un episod psihotic în contextul unei manii își pot forma grandomanii sau pot avea experiențe de semnificație adâncă religioasă. Halucinațiile sunt definite ca percepții senzoriale în absența unor stimuli externi. Se diferă de iluzii, sau distorsiuni perceptuale, care sunt percepții eronate ale stimulilor externi. Halucinațiile pot avea loc în oricare dintre cele 5 simțuri și pot lua aproape orice formă, de la senzații simple (cum
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
trăiesc un episod psihotic în contextul unei manii își pot forma grandomanii sau pot avea experiențe de semnificație adâncă religioasă. Halucinațiile sunt definite ca percepții senzoriale în absența unor stimuli externi. Se diferă de iluzii, sau distorsiuni perceptuale, care sunt percepții eronate ale stimulilor externi. Halucinațiile pot avea loc în oricare dintre cele 5 simțuri și pot lua aproape orice formă, de la senzații simple (cum ar fi lumini, culori, gusturi, mirosuri) la experiențe mai însemnate cum ar fi vederea și interacțiunea
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
SUA a fost precedată de apariția unei „conștiințe” a negritudinii ("blackness"), care a marcat în perioada modernistă "Renașterea din Harlem" (o mișcare de afirmare a unei culturi autentic afro-americane, care a avut legături antagonice cu cultura dominantă albă a vremii). Percepția imaginii negrului american a cunoscut o transformare continuă o dată cu mișcările de reformă socială și culturală în care două mari curente, cele ale integrării și segregării, s-au constituit ca doi poli ai dezbaterii despre rasă și etnicitate. În cartea sa
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
pe podea sau în vitrinele din malluri sau ale magazinelor de prezentare. Sistemele multitactile fac parte din lumea virtuală, o lume ilustrata de exemplu de către regizorul Steven Spielberg în filmul Minority Report. În ciuda faptului că sistemele multitactile au intrat în percepția publică odată cu apariția telefonului inteligent Apple iPhone în 2007, această tehnologie a aparut încă din 1972. Dezvoltarea pieței "multi-touch" are o dinamică excepțională, estimările pieții pentru 2015 ajungând la 9 miliarde de dolari. Pentru istoria completă a sistemelor multitactile v.
Multitactil () [Corola-website/Science/316444_a_317773]
-
o persoană ca își propriile amintiri, subiect explorat de Proust în opera sa " În căutarea timpului pierdut". Orphu de pe Io este mai interesat de Proust decât de Shakespeare, deoarece îl consideră pe primul "poate ultimul explorator al timpului, amintirilor și percepției". Reprezentarea lui Odiseu vorbindu-le oamenilor de stil-vechi la Ardis Hall amintește de biblicul Iisus învățându-și discipolii. Unul dintre ascultători chiar i se adresează lui Odiseu cu "Învățătorule", așa cum Iisus era apelat cu "Rabbi", termen care înseamnă "învățător". În
Ilion/Olimp () [Corola-website/Science/322330_a_323659]
-
pe cale urinară. Important de menționat este faptul că trece bariera placentară(afectând fătul). Efectele apar în 40-60 de minute, iar maximul efectului se realizează dupa 2-4 ore și se menține 6-12 ore. LSD-ul este un puternic psihedelic, inducând alterarea percepției, a gândirii și modificări de comportament. Există două stări induse de acest drog: starea euforică, denumită „trip”, și cea indusă de efectele adverse, denumită „bad trip”. Acțiunea toxică are loc în special la nivelul autoreceptorilor seretoninergici, pe care îi inhibă
Intoxicație cu LSD () [Corola-website/Science/322461_a_323790]
-
trip”. Acțiunea toxică are loc în special la nivelul autoreceptorilor seretoninergici, pe care îi inhibă, determinând o creștere a concentrației serotoninei în sânge și implicit apariția efectelor acesteia. Intoxicația acută se caracterizează prin instalarea midriazei și a tulburărilor senzoriale (intensificarea percepțiilor), confuzie, halucinații, delir, depersonalizare și anxietate. La nivel cardiovascular sunt prezente aritmia, tahicardia, hipertensiunea arteriala și transpirațiile. Pot să apară grețurile și vărsăturile, însoțite de colici abdominale și diaree. Semne de severitate sunt hipertermia severă, convulsiile, iar în final se
Intoxicație cu LSD () [Corola-website/Science/322461_a_323790]
-
conștiința sau conștiința determină existența lucrurilor (primatul obiectului sau al subiectului). În viața de toate zilele este de la sine înțeles că mai există și alți oameni și diverse obiecte (clădiri, scaune, pietre etc.). Cei mai mulți oameni sunt conștienți de faptul că percepția lucrurilor poate fi influențată de starea organelor de simț sau de prelucrarea acestor percepții în creier. Totuși doar prin reflectare filozofică realitatea devine problematică. Problema existenței unei lumi reale a fost dezbătută încă de reprezentanții filozofiei grecești clasice. În această
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
toate zilele este de la sine înțeles că mai există și alți oameni și diverse obiecte (clădiri, scaune, pietre etc.). Cei mai mulți oameni sunt conștienți de faptul că percepția lucrurilor poate fi influențată de starea organelor de simț sau de prelucrarea acestor percepții în creier. Totuși doar prin reflectare filozofică realitatea devine problematică. Problema existenței unei lumi reale a fost dezbătută încă de reprezentanții filozofiei grecești clasice. În această ordine de idei se citează adesea postulatul lui Protagoras: "Omul este măsura tuturor lucrurilor
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
pornind de la o realitate fictivă. Immanuel Kant face deosebirea între realism transcendental și realism empiric. El ține să precizeze că prin idealism nu trebuie înțeleasă o negare a existenței lumii exterioare, ci convingerea că realitatea nu poate fi cunoscută prin percepție nemijlocită și, în consecință, "orice experiență posibilă nu este capabilă să dea o imagine completă și incontestabilă a realității". Prin contrast, realismul transcendental (sau metafizic) consideră timpul și spațiul drept ceva dat, "își reprezintă deci lumea exterioară (în măsura în care i se
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
spațiul drept ceva dat, "își reprezintă deci lumea exterioară (în măsura în care i se recunoaște realitatea) ca lucruri în sine, care există independent de noi și de simțurile noastre". Referindu-se la realismul empiric, Kant consideră că "orice sursă exterioară a unei percepții dovedește nemijlocit existența unui lucru real, sau este mai degrabă însăși realitatea". În problema teoriei cunoașterii, poziția lui Kant este aceea a unui idealism transcendental cuplat cu realismul empiric. Aceasta înseamnă că, pentru Kant, nu există cunoaștere fără percepție empirică
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
unei percepții dovedește nemijlocit existența unui lucru real, sau este mai degrabă însăși realitatea". În problema teoriei cunoașterii, poziția lui Kant este aceea a unui idealism transcendental cuplat cu realismul empiric. Aceasta înseamnă că, pentru Kant, nu există cunoaștere fără percepție empirică, dar că structura cunoașterii se formează - datorită capacității specifice gândirii - prin intervenția noțiunilor generale apriorice (spațiu, timp, categorii). Reprezentanții realismului zis "naiv" consideră că lumea este așa cum este ea percepută de om. Se admite că în procesul de cunoaștere
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
se formează - datorită capacității specifice gândirii - prin intervenția noțiunilor generale apriorice (spațiu, timp, categorii). Reprezentanții realismului zis "naiv" consideră că lumea este așa cum este ea percepută de om. Se admite că în procesul de cunoaștere a lumii pot rezulta și percepții false, datele percepute prin simțuri sunt deaceea prelucrate de funcțiile cognitive ale creierului. Realiștii naivi văd o relație de reflectare nemijlocită între lume și reprezentarea ei în conștiință, în esență omul percepe lumea așa cum este ea. Întrucât această poziție corespunde
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
este ea. Întrucât această poziție corespunde înțelegerii fiecărui om, concepția a fost denumită și "realism de bun simț" ("common sense realism"). Un reprezentant al realismului naiv în filozofia modernă este George Edward Moore, care reproșează idealismului faptul de a confunda percepția cu obiectul perceput. Această poziție corespunde "Noului Realism" ("New Realism") de la începutul secolului al XX-lea, ai cărui principali reprezentanți au fost în Statele Unite ale Americii William Pepperell Montague și Ralph Barton Perry. O variantă a realismului naiv este teoria
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
se poate spune despre lume fără a folosi limbajul. Dacă într-adevăr ar exista o realitate în afara limbajului, nu s-ar putea decide, care teorie este valabilă și care nu. Realismul critic pornește de la ideea existenței lumei reale care corespunde percepției sensoriale, însă - spre deosebire de realismul naiv - consideră că, datorită caracteristicilor percepției umane, lumea nu este cognoscibilă imediat în mod nemijlocit, în măsura în care ea este în concordanță cu reprezentările rezultate din prelucrarea percepțiilor în creier. În procesul de evoluție în timp cunoașterea umană
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
într-adevăr ar exista o realitate în afara limbajului, nu s-ar putea decide, care teorie este valabilă și care nu. Realismul critic pornește de la ideea existenței lumei reale care corespunde percepției sensoriale, însă - spre deosebire de realismul naiv - consideră că, datorită caracteristicilor percepției umane, lumea nu este cognoscibilă imediat în mod nemijlocit, în măsura în care ea este în concordanță cu reprezentările rezultate din prelucrarea percepțiilor în creier. În procesul de evoluție în timp cunoașterea umană se apropie tot mai mult de realitate, o cunoaștere deplină
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
Realismul critic pornește de la ideea existenței lumei reale care corespunde percepției sensoriale, însă - spre deosebire de realismul naiv - consideră că, datorită caracteristicilor percepției umane, lumea nu este cognoscibilă imediat în mod nemijlocit, în măsura în care ea este în concordanță cu reprezentările rezultate din prelucrarea percepțiilor în creier. În procesul de evoluție în timp cunoașterea umană se apropie tot mai mult de realitate, o cunoaștere deplină nu poate fi însă niciodată atinsă. George Santayana este socotit drept cel mai influent reprezentant american al realismului critic. În
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
Prin realism științific se înțelege acea poziție în teoria cunoașterii, care pornește de la teza de bază, conform căreia teoriile științifice construiesc o imagine a lumii care corespunde structurii ei reale, chiar dacă această structură și legile ei nu sunt nemijlocit accesibile percepției umane. Această poziție este necesară în activitatea din domeniul științelor empirice, pentru că altfel nu ar fi posibilă fundamentarea descrierii și prevederii relaților reciproce pentru explicarea fenomenelor naturale. Teoriile fac posibile rezultate previzibile ale observației. În decursul observațiilor se poate constata
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
de doctorat, cât și memoriile sale de război, cuprinse în lucrarea "Carnete de război". Își susține teza de doctorat în filosofie la finele anului 1921, la Sorbonne, având ca teme "Dialectica lumii sensibile", tema susținută în fața profesorului Léon Brunschvicg, și "Percepția vizuală a profunzimii", tema susținută în fața profesorului Léon Robin. Numit profesor la Strasbourg, la Liceul Fuștel de Coulanges, va juca un rol important în organizațiile sindicale ale profesoriilor din Alsacia și Lorena. În această epoca, fiul său este diagnosticat cu
Louis Lavelle () [Corola-website/Science/316847_a_318176]
-
toate alimentele, fie ele preparate, semipreparate sau crude și pentru distribuția către consumator, prevederi în ceea ce privește igiena alimentară, aditivi alimentari, reziduuri de pesticide, factori de contaminare, etichetare și prezentare, metode de analiză și prelevare. Controversa privind Codex Alimentarius se referă la percepția că acesta este un standard obligatoriu pentru siguranța produselor alimentare, inclusiv pentru suplimentele de vitamine și minerale. Suporterii Codex Alimentarius spun că acesta este o referință voluntară pentru produsele alimentare și că țările nu sunt obligate să adopte standardele Codexului
Codex alimentarius () [Corola-website/Science/316862_a_318191]
-
bine să nu găsesc această captură pe Youtube/ Căci dacă începi să vorbești despre acest rendez-vous secret, te voi vâna/ Căci ei vor veni la mine ca la un interviu cu Wendy/ Dar asta e în privat, doar între noi”". Percepția criticilor asupra cântecului a fost în general pozitivă. Billboard oferă piesei „Touch My Body” o recenzie favorabilă, susținând faptul că "„această înregistrare senzuală o reprezintă 100% pe Mariah, compus din armonii satisfăcătoare, oh-uri de acompaniament atrăgătoare, versuri supersonice și
Touch My Body () [Corola-website/Science/316892_a_318221]
-
discului, „A Public Affair”, a fost comparat cu celebrul „Holiday” al Madonnei, de către Allmusic, Rolling Stone, Slant Magazine sau UK Mix, în timp ce „If You Were Mine” este comparat cu un classic al lui Janet Jackson, „When I Think of You”. Percepția asupra acestor asemănări între piesele lui Simpson și cele ale artistelor menționate a fost împărțită. Allmusic apreciază într-un mod pozitiv aceste similitudini, în timp ce Rolling Stone consideră înregistrările artistei doar niște cântece fără valoare. Intrarea lui Simpson pe teritoriul muzicii
Jessica Simpson () [Corola-website/Science/316895_a_318224]
-
fost prezentă la festivalul "Country Thunder" ce a avut loc în orașul Wisconsin. Interpretarea cântăreței a fost primită într-un mod ostil de public și a fost percepută negativ în rândul criticilor muzicali. Ca răspuns, artista a declarat: "„Nu știu care este percepția voastră asupra Jessicăi Simpson sau sau ce tabloid cumpărați, dar aș vrea să aflați faptul că sunt doar o fată din Texas; sunt exact ca voi. Fac ceea ce doresc și am o relație cu un băiat”". Pe data de 26
Jessica Simpson () [Corola-website/Science/316895_a_318224]
-
mescalina la 4 mai 1953. Acesta, care se apropia de șaizeci de ani la acea vreme, a fost copleșit de experiență și s-a simțit obligat să-și expună experiențele vizionare în două texte scurte, "The doors of perception (Ușile percepției)", al cărui titlu se spune că ar fi inspirat numele grupului lui Jim Morrison, The Doors și "Heaven and hell (Răi și iad)", care a devenit unul din cele mai citite texte clasice din "literatura drogurilor". Nu toți cei care
Mescalină () [Corola-website/Science/316918_a_318247]