19,447 matches
-
s-au pă rut sau chiar sunt în realitate mai puțin reliefate, căutând să le prezint într-o altă lumină și într-o altă dimensiune. Am reușit? Poate, în parte. Cine poate ști, înafara cititorului avizat, cu ochi vigilenți și simț critic? Oricum, nu-mi rămâne decât să mulțumesc celor care se vor apleca asupra acestei cărți. Vama, 1 mai 2003 AUSONII, REALITATE ETNICĂ NORD - DUNĂREANĂ Desemnarea, oarecum metaforică, a unor populații și etnii cu o existență reală și care au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
apropierea acestui pământ, cunoștea realitatea pe viu, nu vrea să restabilească adevărul, complăcându-se în adâncirea confuziei geți-goți, în ideea preamăririi neamului din care se trăgea . S-ar părea că vina lui Iordanes este mai mică, deoarece era lipsit de simțul critic, ba și de cunoștințe istorice suficiente pentru a reda evenimentele în lumina adevărului , oricum nu se poate compara cu Ammianus Marcellinus care scrie și el despre goții de pe teritoriul fostei Dacii, chiar în secolul al IV-lea, fără să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Dacii, chiar în secolul al IV-lea, fără să mai facă nici o confuzie cu geții. Este posibil ca Iordanes să nu-l fi citit nici pe Cassius Dio, nici pe Ammianus și „rezumând scrierea lui Cassiodor, fără multă ordine nici simț literar, Iordenes urmărește să facă apologia neamului amalilor din care se trag ostrogoții și vizigoții și să arate că mărirea goților nu poate veni decât în unirea lor cu romanii” . Cu Iordanes se intră în perioada spaniolă a mitului dacic
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu practicile barbare ale bulgarilor de pe Volga sau a mongolo-tătarilor. La bulgari, cei deștepți, cu mintea limpede, clarvăză toare, erau sacrificați divinității, fiind suspectați că vor strica buna rânduială ancestrală prin intervenția lor novatoare . Din acei oameni dotați, inteligenți, cu simțul măsurii și dreptății și-au ales românii conducătorii, acei oameni buni și bătrâni, pe care-i întâlnim până târziu în documentele de cancelarie . Tot dintre acești „oameni buni” se alegeau cei care stabileau relațiile cu șefii migratorilor, cărora societatea românească
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
paleta contraargumentelor, se reduce la anteriorități, cine a fost mai întâi, noi sau vecinii noștri, și nu e vorba numai de unguri, istoricii din ultimii 150 de ani au răspuns, folosind toată gama de argumente, inclusiv pe cele de bun simț, la problemele legate de autohtonie și continuitate, neocolind nici problema locuirii și a localităților din spațiul românesc, îndeosebi a satului românesc. Într-adevăr, istorici precum P.P. Panaitescu, Constantin C. Giurescu, Ștefan Pascu, Ștefan Ștefănescu, Ștefan Olteanu, Dan Gh. Teodor, Alexandru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dată de cronicarii vremii, străini și români. Această cifră a fost acceptată de toți istoricii, fără să se observe că armata turcească care acționa în Europa nu putea să se ridice la un asemenea număr. Și N. Iorga, a cărui simț critic nu poate fi pus la îndoială, dă ca reală cifra de „30.000 cavaleriști, iar restul până la 120.000 erau infanteriști”. Istoricii care s-au ocupat de istoria Imperiului otoman , care arată modul de recrutare și organizare a armatei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și În tot spațiul: „Orașul tot e violet”. Cadrul natural este trist și dezolant În lirica bacoviană. Ploaia și ninsoarea au rezonanță În sufletul omului, aducând monotonie, nevroză, chin și frig lăuntric. Toamna, anotimpul ploilor interminabile, pustiește sufletul și amorțește simțurile ca În poezia „Nervi de toamnă”. Iarna este infernală, domină Întreaga lume și aduce cu sine pierderea oricărei speranțe, a oricărei iluzii din sufletul poetului, precum În poezia „Din vremuri”. Primăvara nu reprezintă pentru eul liric bacovian un motiv de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
simt pesemne de acum: o simt cum frunza ta mi-o picură În suflet... și mut ascult cum crește-n trupul tău sicriul, sicriul meu, cu fiecare clipă care trece, gorunule din margine de codru.” Omul percepe realitatea Înconjurătoare cu ajutorul simțurilor. Capacitatea senzorială de a simți se numește sensibilitate. Poezia „Gorunul” din volumul „Poemele luminii” de Lucian Blaga, publicat În 1919, exprimă, pornind de la acest deziderat, o sensibilitate rară. Sensibilitatea poetului, un deosebit rafinament al simțurilor intră În rezonanță cu imperceptibilele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Omul percepe realitatea Înconjurătoare cu ajutorul simțurilor. Capacitatea senzorială de a simți se numește sensibilitate. Poezia „Gorunul” din volumul „Poemele luminii” de Lucian Blaga, publicat În 1919, exprimă, pornind de la acest deziderat, o sensibilitate rară. Sensibilitatea poetului, un deosebit rafinament al simțurilor intră În rezonanță cu imperceptibilele vibrații ale naturii surprinsă Într-un moment de tainică trăire. Poetul are revelația unei muzici aparte, zvonul ei ușor Îl Împovărează dulce cu o stare de liniște rară, pătrunsă adânc În suflet, Încât privește din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sugerată de reluarea mitului mioritic, prin intermediul căruia autorul descoperă și pune În valoare o lume dintr-un spațiu geografic cuprins Între Tarcău și Dorna, În partea dinspre nord a munților Moldovei. Alexandru Paleologu, autorul unui studiu despre Sadoveanu intitulat „Bunul simț ca paradox”, face o legătură dintre mitul mioritic românesc si mitul antic al lui Osiris, personaj fabulos dispărut și el În condiții misterioase, căutat, apoi găsit și readus la viață de către soția sa Isis. Sadoveanu Începe romanul având ca motto
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce ar fi făcut daca nu iar fi dat dreptatea cuvenită. Răspunsul comisului vine promt, cu aceiași nota de umor: „Eu vorba nu mi-o iau Înapoi, iapa-i peste drum!”. Dând dovadă de curaj si demnitate, Vodă, om cu simțul umorului, face haz de răspuns și trimite cu Ioniță comisul un slujbaș pentru a-l Îndreptăți. După dovedirea descendenței calului, comisul Ioniță adaugă: „După asta puteți cunoaște ce fel de om sunt eu.” Spre finalul replicii, crează posibilitatea inserției unei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să facă zid și să Întindă capcane. Pașa din Vidin, are o rară luciditate, crede că Țepeș are sclipiri de geniu inconstant, „cam intermitent”. Vlad Țepeș poate face și „una boacana”, dar de „scânteiat, scânteiază”. Domnul Valahiei se impune prin simțul realității, prin capacitatea de a vedea just proporțiile acțiuni și prin energia brațului. Țepeș aduce În luptă un popor vechi, Îndrăzneț, iute, optimist și vital, toată țara, copii, femei, lăutari, plugari, păstori, dar, mai ales, aduce În luptă umorul valah
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
orice fel, oriunde"275. În opinia sa, Finlanda se înfățișează ca o grădină imensă, iar cele spuse nu fac altceva decât să contureze caracteristicile esențiale ale acestei civilizații. Mentalitatea finlandeză, condusă de acest spirit de muncă, atitudinea față de mediul înconjurător, simțul colectiv au propulsat țara printre primele zece ale lumii, fiind renumită prin producția de unt, prin creșterea animalelor, prelucrarea laptelui, dezvoltarea surselor de energie. Chiar dacă agricultura a fost pentru o bună perioadă a timpului ramura de vârf a economiei, aceasta
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
văd Ratatouille, cel mai recent desen animat de la Pixar, cu cât e vorba în el de mâncare. Șobolanul Remy s-a săturat să mănânce toate prostiile din gunoi și tânjește să se facă maestru bucătar și să-și folosească extraordinarul simț olfactiv pentru a amesteca dulce cu sărat, roz cu roșu, în fine, tot ce pare ireconciliabil doar în aparență și pentru gustul comun. La fel cum ireconciliabilă pare și ideea de a pune în aceeași „farfurie“ un șobolan și un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
RONDELUL POLITEȚII Vă rog... Permiteți... Mulțumesc... Mic îndreptar de politețe, Probînd a omului noblețe Și bunul simț cetățenesc. Se mai emit păreri răzlețe Că-i inutil să mai rostesc: Vă rog... Permiteți... Mulțumesc... Mic îndreptar de politețe. Chiar dacă traiul omenesc E plin de grabă și strictețe, Tu nu uita să dai binețe Și să pronunți, zîmbind firesc
RONDELUL POLITE?II by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84333_a_85658]
-
aveam impresia că mă ajută să mă concentrez și că îmi destinde nervii. Acum, când sunt nefumător, nu-mi vine să cred că am putut trăi așa. E ca și cum m-am trezit dintr-un coșmar. Nicotină e un drog, iar simțurile îți sunt drogate - gustul, mirosul. Partea cea mai rea a fumatului nu este prejudiciul adus sănătății sau buzunarului, ci pervertirea mentală. Te folosești de orice scuză plauzibilă ca să fumezi în continuare. Țin minte că la un moment dat, nereușind să
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
să renunțăm. O dată ce ai expulzat acel mic monstru din organism și ai scăpat de spălarea creierului, nu vei mai vrea țigara și nici nu vei mai avea nevoie de ea. Țigara nu sporește savoarea unei mese. O distruge. îți distruge simțul gustului și al mirosului. Observă, într-un restaurant, cum fumează fumătorii între feluri. Nu masa le face plăcere, nu pot aștepta să se termine, căci ea se pune în calea țigării. Mulți dintre ei își aprind țigara deși știu că
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
zic că nimeni nu poate fi imbecilizat de nimic decât dacă nu are o predispoziție spre imbecilizare. Cine e (să fie) imbecil ajunge așa chiar dacă nu s-ar fi uitat în viața lui la televizor. De exemplu, ura, frustrarea, lipsa simțului umorului sunt chestii care nasc imbecili. Iar acestea sunt lucruri care nu țin de emisiunile pe care le-au văzut la televizor și, din păcate, nici măcar de statutul social sau de cărțile pe care le-au citit unii. DISPLAY Origami
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
după ce-a împlinit 40 de ani i-a fost imposibil să se mai îmbrace în ginși (pentru că nu putea să-și strângă burta în curea!) și să iasă în fața unor puștani, făcând pe metalistul... Alții însă n-au deloc simțul realității, n-au prestanța unui B. B. King, n-au eleganța lui Gilmour sau Waters, n-au valoarea „bunicilor“ Rolling Stones, n-au farmecul jucăuș al AC/DC, n-au nici măcar minima inteligență să încerce schimbarea direcției stilistice. Victime ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
degrabă una intenționat distrugătoare decât una eliberatoare: „Când am văzut Vinyl, am recunoscut cum teoriile admirate atunci, care atacau egoul ca fiind rădăcina tuturor relelor deveniseră pentru avangardă baza unei metafore a sadismului sexual profund încâlcite, un atac masiv asupra simțurilor. Am observat că suprimarea egoului nu reprezenta eliberarea promisă, ci un act silit de răzbunare, care nu se putea detașa de complicațiile mâniei oarbe și ale frustrării. Exacerbarea egoului, despre care fabulau toți, nu exista: simțurile nu izbucneau în libertate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
un atac masiv asupra simțurilor. Am observat că suprimarea egoului nu reprezenta eliberarea promisă, ci un act silit de răzbunare, care nu se putea detașa de complicațiile mâniei oarbe și ale frustrării. Exacerbarea egoului, despre care fabulau toți, nu exista: simțurile nu izbucneau în libertate, ci sufereau o implozie care le făcea să se retragă“. Cu alte cuvinte: în timp ce programul estetic al lui Warhol putea fi înțeles ca o eliberare de convențiile burgheze, alți tovarăși de drum criticau contrastructura lui Warhol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
auz Prof. psihopedagogie specială Daniela Leahu Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Deficiența de auz face parte din categoria deficiențelor senzoriale. Preocupări pentru deficienții de auz au existat încă de pe vremea lui Aristotel, care vorbește despre aceștia în lucrarea sa „Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
Golu, E. Verza etc. Din observații și prin aplicarea teoriei sistemelor la fenomenul compensării se disting trei tipuri de compensare : - compensarea organică la nivelul fiecărui bloc ; - compensarea funcțională intrasistemică ; - compensarea mixtă. 1. Compensarea la nivel de bloc (sau organ de simț), numită și compensarea organică, se realizează în cazul surdității parțiale prin mărirea eficienței percepției auditive. În compensarea organică nu se pune problema perfectării părții distruse din organul auditiv, cât mai ales exersarea și mărirea eficienței auditive pe baza reziduurilor existente
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
eficienței percepției auditive. În compensarea organică nu se pune problema perfectării părții distruse din organul auditiv, cât mai ales exersarea și mărirea eficienței auditive pe baza reziduurilor existente. 2. Compensarea intrasistemică se realizează în cazul pierderii totale a organului de simț (în cofoză) la nivelul întregului sistem psiho-fizic. Compensarea intrasistemică este funcțională, deoarece presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute. În acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (inițial pentru
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
a organului de simț (în cofoză) la nivelul întregului sistem psiho-fizic. Compensarea intrasistemică este funcțională, deoarece presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute. În acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (inițial pentru percepția mișcărilor nevizibile prezente în articulare) și mai ales de suplinirea mintală (pentru interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual-motrică). Compensarea, organică sau funcțională, poate fi ajutată, pentru o mai bună funcționare, de mijloace tehnice
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]