19,182 matches
-
făcea era că improvizează, nu oricum, ci spectacular, fără ezitări, coerent și fluent, ținîndu-se, parcă, de o partitură complexă și variată. Vorbea și scria în largi volute, dar nu pierdea ținta. Acorda, ce-i drept, foarte mult spațiu ceremonialului. Era stăpîn deplin pe arta de a fi protocolar. Flata auditoriul (sau pe destinatar, în corespondență) fără să-l ironizeze și, în același timp, fără să se umilească. și-l atașa pentru o părere sau alta, îl lăsa să creadă că-i
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
prin aceea că dezvăluie un tip bine instalat în rolul său: „Eu scriu istoria literaturii române și atît!” Mottoul scos din Zilot Romînul pentru volumul V din O istorie... („Istoric sînt, n-am frate,/ N-am rudă, n-am vecin,/ Stăpîn am p-adevărul,/ Lui cată să mă nchin”) nu era un gest de paradă, ci expresia unei conduite; l-am văzut ilustrat în atitudinile sale. Ion Rotaru putea să greșească (i s-a întîmplat, nu o dată, în chestiuni de amănunte
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la rânză. Evreii Înglobați În CDE n-au făcut excepție de la regula impusă de tovarășii români iar autorul acestor rânduri, dar și al unor cărți speciale pe această temă, a dezvăluit În premieră sau În reluare gravele abuzuri ale noilor stăpâni ai țării. Culmea ipocriziei au atins-o unii evrei care chiar și pe timpul drasticului regim antonescian au avut o stare materială bună spre excelentă. În acele vremuri, măcar la Bârlad, președintele Oficiului Județean pentru Evrei Tutova, dr. Aron Țudic, i-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mai pe șleau și mai pe românește, Însemna punerea la treabă serioasă, productivă, a evreimii ce a supraviețuit de-a lungul timpului din diverse expediente, cunoscute fiind mai mult ca „gheșefturi”. Partidul voia ca toată populația României, numai cu excepția noilor stăpâni roșii și a ciurdei lor de activiști plus țiganii nomazi, să pună osul la treabă pentru reconstrucția țării ruinate literalmente de război. Ceva mai târziu, Încercarea autorităților de a-i Încadra În munca fizică, efectivă, pe evrei a primit numele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
numeroaselor trupe sovietice existente În acel an 1946 pe teritoriul țării noastre. Istorici de prestigiu au apreciat numărul acestora la mai bine de 600 de mii, toți bine hrăniți și adăpați pe sudoarea bieților noștri țărani deveniți sclavi ai noilor stăpâni. Mai trebuie spus că popularitatea comuniștilor fusese mult afectată și de executarea „lotului Ion Antonescu” la 1 iunie, În același an cu alegerile. La capitolul „Priviri politico-organizatorice și starea de spirit a masselor evreești”, Gutman s-a oprit mai mult
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
b.Î. „Participația participanților a fost (...)” Pe 9 august 1949, s-a trimis Bucureștilor „Raportul de activitate pe luna iulie” din care, pe lângă laitmotivele Învățate din presa comunistă pe de rost, am extras o informație bunicică ce demonstrează apetitul noilor stăpâni absoluți ai țării de a Îndoctrina cât mai grabnic sute și mii de viitori papagali ai ordinii noi: „Pe data de 20 iulie au avut loc primul curs seral al școalei de cadre. Sa vorbit despre Învățătura Marxistă despre clasa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
erau transmise eliminări de texte necorespunzătoare, În concepția cenzurii roșii. Primul pe listă fusese dramaturgul Paul Everac (1924-2011) cu lucrarea „Descoperirea”. Pe lângă unele naivități de-a dreptul copilărești transformate În greșeli mari cât Palatul regal În care se lăfăiau noii stăpâni absoluți ai României, controlorii de calitate ideologică au găsit și unele replici mai de doamne-ajută, adică bune de dat la gunoi. Iată exemple din ambele categorii: „a) În replica ceferistului Dincă <<Au ars paișpe cisterne>> se va preciza >>paișpe vagoane
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
obține cîștiguri Însemnate>>. Această frază avea aspect de reclamă și a fost scoasă conform instructajului”. q. Neînregimentații politic - marea durere de cap a comuniștilor Atent și la acest aspect, nu prea laudativ pentru un partid ce s-ar fi vrut stăpân pe toată suflarea românescă, supraveghetorul cuvântului scris În gazeta de uzină „Rulmentul” semnalase grangurilor săi „de sus” o altă greșeală repede reparată: „În numărul 145 din 1 decembrie a.c., pagina a 3-a coloana 4, În cuvîntul participantului la discuție
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ideologică” a spectacolelor Teatrului de Stat precum: „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davilla, „Suflete tari” de Camil Petrescu, „În lumea apelor” de Aldo Nicolaj, etc. Debarcarea regelui Mihai I de pe tronul Înaintașilor săi și trimiterea acestuia În exil, a permis noilor stăpâni instalarea În fostul Palat regal dar și În celelalte locații ale vechiului regim. O altă mare „grijă” a fost aceea a schimbării numelor străzilor, bulevardelor, aleilor, stradelelor, parcurilor, etc. dar și a morilor, preselor de ulei, daracelor și a cine
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
26, 27, 28 și 31 august iar În ziua de 29 august datorită aniversării a 20 de ani de la Înființarea „Securității Statului”. b.j. Tovarăși, vă ordonăm: Organizați-vă! Activitatea de eliminare a textelor, cuvintelor sau chiar a literelor neconvenabile stăpânilor țării nu trebuia Întreruptă defel așa că, imediat după desființarea raioanelor, a Început o febrilă activitate a mutării arhivelor, mobilierului, telefoanelor și, firește, a persoanelor de la fostul sediu din Bârlad la cel nou din Vaslui. Cu toate că și la Bârlad
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din țară „...cerînd să se ia măsuri pentru ca nu se pună În scenă spectacolele fără aprobarea DGPT”. Ca măsură suplimentară, sugera tuturor Împuterniciților atenție maximă și „...participarea la repetițiile generale” pentru ca nu cumva, Doamne ferește, să se strecoare vreo „dulcegărie” la adresa stăpânilor absoluți ai țării. b.o. Nimic despre televiziune și drumuri Cu toate că auto-laudele erau la mare cinste În acea sinistră epocă În care, cel puțin la capitolul „agricultură”, eram codașii Europei, totuși unele informații din presă considerate a fi strict secrete
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În veci ne-or păzi/ Datoriți și de Adam/ Căci din el sîntem.// Iubiți, iubiți În pace/ Iubiți pe Hristos/ Și ca unul fiul/ DÎndu-vă folos”. De tot hazul au fost și „revizuirile de text” practicate de sârguinciosul sclav al stăpânilor comuniști. Din spectacolul popular „Anul nou și Anul vechi” cules de Adăscăliței În satul Lălești, comuna Puiești, Ion Andrei a făcut următoarele Înlocuiri: „Și noi toți Într-o unire/ Vă urăm Sfîntul Vasile (șters <<Sfântul Vasile>> și scris În original
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
stele/ născută de jaf până la piele,/ să-și taie sub soare alte căi.// Nici maica pierdută cu pruncul la sân/ n-o cruță nicicând tirana lege/ de nu dă pâine de-a sa la păgân,/ să-ndoape cu jertfe nebunul stăpân”. Trebuie spus că „nebunul stăpân” de-atunci al României nu ea nimeni altul decât stalinistul Gheorghe Gheorghiu Dej așa că micul poem al profesorului lovise unde intenționase să lovească: sub centura fiarei roșii, de-i zdruncinase grelele-i testicule de bivol
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
piele,/ să-și taie sub soare alte căi.// Nici maica pierdută cu pruncul la sân/ n-o cruță nicicând tirana lege/ de nu dă pâine de-a sa la păgân,/ să-ndoape cu jertfe nebunul stăpân”. Trebuie spus că „nebunul stăpân” de-atunci al României nu ea nimeni altul decât stalinistul Gheorghe Gheorghiu Dej așa că micul poem al profesorului lovise unde intenționase să lovească: sub centura fiarei roșii, de-i zdruncinase grelele-i testicule de bivol sovietizat. c.m. Tov. profesor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ceaușescu să ia taurul SA-urilor și al SRL-urilor de coarne și să accepte prezența capitalului străin În economia românească. Cum pe atunci ar fi fost o mare pată pe blazonul partidului unic să se Înscrie firmele la Tribunal, stăpânul țării a procedat mult mai simplu: prin emiterea decretelor care nu erau altceva decât ordonanțele guvernamentale de astăzi, simple sau urgente (OG și OUG). Astfel, Decretul 542/1973 publicat În Buletinul Oficial al RSR 189/2 decembrie 1973 stabilea bazele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a fost o prelungire a articolului XVI stipulat de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova În ziua de 12 septembrie 1944 de către delegațiile României - Învinse și URSSÎnvingătoare. Chiar dacă această convenție fusese prevăzută a se aplica până la stingerea conflictului european, noii stăpâni ai țării, comuniștii cu parfum stalinist după coada lor, au continuat-o prin neabrogarea articolului amintit care suna astfel: „Tipărirea, importul și răspândirea de publicații periodice și neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru și a filmelor, funcționarea stațiilor TFF, poșta, telegraf
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ostrovski (în regia lui G. Măruță); a fost o sensibilă Ioana Neagu în Ziua cea mare de Maria Banuș (1950), Sofia în artificiala Intr-o noapte de vară de Aurel Baranga (1953) și o cuceritoare Beatrice în Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni (1954). A jucat cu egală naturalețe, roluri de energice tinere colhoznice (în comedia Nuntă cu zestre de G.Diaconov și în Stepele Ucrainei de Korneiciuk). A fost Boica în piesa bulgarului Lozan Strelkov - Recunoașterea, precum și Neviana - rolul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
frontispiciul căreia scrie mare „Soncco Wasi Internacional” și este desenată o căsuță cu o inimă înăuntru. Intrăm într-o curte largă și suntem întâmpinați de un rotweiller bondoc care se repede să ne dea binețe. Mă bucur că sunt cu stăpânul lui, deși câinele dă prietenos din ciotul de coadă. „Casa inimii” cuprinde o curte largă, presărată cu copaci, câteva case din cărămizi de forme poligonale cu colțuri viu colorate și încă o clădire ceva mai mare, octogonală. Este cam ca
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
călătorie purificatoare spre satul natal. știm că e o călătorie purificatoare pentru că Margo merge mult cu trenul, după care merge mult pe jos, trecînd peste podețe șubrede, străbătînd codri deși (te aștepți să dea nas în nas cu Gollum din Stăpînul inelelor și să iasă împreună la poalele Muntelui Osîndei), urcînd o scară interminabilă (din fericire și-a adus pantofii cu toc), însoțită mereu de piuiturile, pîrțurile electronice și ding dong-urile de western spaghetti ale muzicii lui Mircea Florian. Deci, jos
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
rămase de la filmarea lui Cold Mountain, a reușit să conjure ideea platonică de sat romînesc, și de directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile, care a făcut ca soarele să se gudure pe lîngă camera lui ca un cățel pe lîngă stăpîn și ca prezența umană să pară a fi principala sursă de lumină și căldură. Problema e concepția în sine : realism magic la mîna a paișpea, de un kitsch pe care nimic nu-l poate mîntui. Cu ce să încep ? în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de aer și de fum. Dilema Veche, februarie 2007 Cei mai tari 300 Eroii de la Termopile (SUA, 2007), de Zack Snyder Hai să ne măsurăm epopeile, deși vă previn : a mea e mai mare. în fine, arătați-mi ce aveți : Stăpînul inelelor, Gladiatorul, ceva Mel Gibson... Mda. Modest. Mel Gibson ? Ha ! Mel Gibson e un pămpălău fără sînge-n aparatul de filmare. Gladiatorul ? Pfffui ! O așchimodie. și pricolicii ăia din Stăpînul inelelor... Ăia-s războinici ? Ăia-s bărbați ? Hai să vă arăt
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a mea e mai mare. în fine, arătați-mi ce aveți : Stăpînul inelelor, Gladiatorul, ceva Mel Gibson... Mda. Modest. Mel Gibson ? Ha ! Mel Gibson e un pămpălău fără sînge-n aparatul de filmare. Gladiatorul ? Pfffui ! O așchimodie. și pricolicii ăia din Stăpînul inelelor... Ăia-s războinici ? Ăia-s bărbați ? Hai să vă arăt eu bărbați. Ei trăiesc într-un loc numit Sparta, sub niște ceruri supărate care trec de la arămiu la vinețiu și înapoi, ca obrajii lui Dumnezeu într-o zi proastă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ar fi mișcat entuziasmant de bine, dar spectaculosul mișcărilor (și al musculaturilor) ne e băgat în ochi cu atîta insistență (prin stop-cadre, ralantiuri și accelerări nonstop), încît impresia finală e una de poză adică de static. S-a spus despre Stăpînul inelelor că e mai mult un joc video decît un film, dar era film toată ziua : avea nu numai simțul hiperbolei, ci și simțul detaliului modest, cazual, necontrolabil tehnologic, care lasă să intre puțin aer într-o lume sută la
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nouă a spectacolului de tip Bay. Problema e că filmul însuși păstrează urme ale ideii depășite cum că spectatorului ar trebui să-i poată păsa de personaje : atunci cînd loialul Bondar, rămas fără picioare, încearcă în continuare să-și protejeze stăpînul, ar trebui să ne pese de el, nu ? (Tema prieteniei dintre un copil și un robot programat să-l protejeze e furată din Terminator 2, un spectacol din 1991 adică dinaintea erei noastre.) Ca spectacol de explozii, filmul este, după cum
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
secretă de asasini și învățîndu-mă (prin metode pedagogice cum ar fi bătaia, bătaia și, nu în ultimul rînd, bătaia) să împușc aripile muștelor, să imprim gloanțelor mele cele mai șmechere traiectorii, să fac bombe vii din șobolani, totul ca să devin stăpînul vieții mele adică un tip care nu se mai supune nici unei legi lumești, în schimb face tot ce-i spune un război de țesut. Nu, nu glumesc, și nici regizorul Timur Bekmambetov nu dă vreun semn cum că găselnița asta
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]