15,959 matches
-
lehet olvasni" „Se poate citi”, Fel tudsz menni egyedül is" „Poți urca și singur”, Ki fogom javítani a hibákat" „Voi corecta greșelile”. Există și excepții: În afară de intercalarea unui verb, există și cazuri în care se intercalează negația între prefix și verb: Pentru evitarea repetării verbului, se poate folosi prefixul singur, verbul subînțelegându-se. Sunt două asemenea situații: Conjuncțiile din limba maghiară au aceeași funcție ca cele din română. Din punctul de vedere al formei pot fi: Din punctul de vedere al
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
citi”, Fel tudsz menni egyedül is" „Poți urca și singur”, Ki fogom javítani a hibákat" „Voi corecta greșelile”. Există și excepții: În afară de intercalarea unui verb, există și cazuri în care se intercalează negația între prefix și verb: Pentru evitarea repetării verbului, se poate folosi prefixul singur, verbul subînțelegându-se. Sunt două asemenea situații: Conjuncțiile din limba maghiară au aceeași funcție ca cele din română. Din punctul de vedere al formei pot fi: Din punctul de vedere al funcției lor, conjuncțiile pot
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
Poți urca și singur”, Ki fogom javítani a hibákat" „Voi corecta greșelile”. Există și excepții: În afară de intercalarea unui verb, există și cazuri în care se intercalează negația între prefix și verb: Pentru evitarea repetării verbului, se poate folosi prefixul singur, verbul subînțelegându-se. Sunt două asemenea situații: Conjuncțiile din limba maghiară au aceeași funcție ca cele din română. Din punctul de vedere al formei pot fi: Din punctul de vedere al funcției lor, conjuncțiile pot fi: Particula a fost inclusă inițial
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
sau din conjuncții (de exemplu "hiszen"), cuvintele respective păstrându-și în alte contexte natura originară: Există și cuvinte care sunt numai particule. Unele s-au format prin conversiune, dar au luat o formă specifică pentru calitatea de particulă. Este cazul verbului "hagy" „a lăsa”, a cărui formă de imperativ, persoana a doua singular, conjugarea definită, "hagyd" are și o formă specializată ca particulă, "hadd": Hadd lássam az új kocsidat!" „Ia să-ți văd mașina cea nouă!” Altă particulă, "lám", provine de la
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
hagy" „a lăsa”, a cărui formă de imperativ, persoana a doua singular, conjugarea definită, "hagyd" are și o formă specializată ca particulă, "hadd": Hadd lássam az új kocsidat!" „Ia să-ți văd mașina cea nouă!” Altă particulă, "lám", provine de la verbul "lássam" „să văd”: Lám, lám, ezt is megértük!" „Ca să vezi, am ajuns s-o trăim și pe asta!” Alte cuvinte numai cu rol de particulă sunt formate prin compunere: "bárcsak" „numai de” (← "bár" „deși” + "csak" „numai”), "úgyszolván" „practic” (← "úgy" „așa
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
aparte din categoria cuvintelor funcționale. Negațiile sunt puține la număr: Există și alte cuvinte cu valoare negativă, incluse în clasa adverbelor ("sehol" „nicăieri”, "soha" „niciodată”, "sehogy" „nicicum” etc.) și în cea a pronumelor generale: "senki" „nimeni”, "semmi" „nimic” etc., precum și verbul "nincs(en)" „nu este” (cu pluralul "nincsenek" „nu sunt”). Acestea se folosesc împreună cu cuvintele de negație, fie "nem", fie "se(m)", respectiv fie "ne", fie "se", construcțiile cu acestea constituind sinonime sintactice: "Senki nem/ se(m) volt itt" „Nimeni n-
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
subdiviziuni. Propoziția enunțiativă poate fi: Propoziția optativă are două subtipuri, delimitate după modul predicatului și particulele pe care le pot conține propozițiile. Astfel sunt: Propoziția imperativă are ca subiect destinatarul căruia i se adresează, iar predicatul său poate fi un verb activ, factitiv sau reflexiv, la modul imperativ. De cele mai multe ori se adresează persoanei a doua ("Vidd le a szemetet!" „Du jos gunoiul!”), uneori persoanei întâi plural: "Menjünk egy kicsit gyorsabban!" „Să mergem puțin mai repede!” Poate fi și o propoziție
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
schimbare având ca rezultat o stare a subiectului ("A barátom megbetegedett „Prietenul meu s-a îmbolnăvit”) sau existența (Vannak még hibák" „Mai sunt greșeli”), împreună cu modalitatea și timpul acestora, acordându-se în persoană și număr cu subiectul. Pentru exprimarea existenței, verbul poate fi uneori subînțeles la persoana a treia singular ("Itt a nyár!" „A venit vara!”, "Hol a könyvem?" „Unde mi-e cartea?”), aceste propoziții fiind structural incomplete. Sunt și propoziții în care termenul principal este un infinitiv, predicatul exprimat prin
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
poate fi uneori subînțeles la persoana a treia singular ("Itt a nyár!" „A venit vara!”, "Hol a könyvem?" „Unde mi-e cartea?”), aceste propoziții fiind structural incomplete. Sunt și propoziții în care termenul principal este un infinitiv, predicatul exprimat prin verbul "lehet" putând fi subînțeles: "Innen látni (lehet) a Balatont" „De aici se poate vedea Balatonul”. În cazul acestui tip de predicat, sensul lexical (noțional) este purtat de o parte de vorbire nominală (numele predicativ), ce reprezintă o calificare sau o
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
lehet) a Balatont" „De aici se poate vedea Balatonul”. În cazul acestui tip de predicat, sensul lexical (noțional) este purtat de o parte de vorbire nominală (numele predicativ), ce reprezintă o calificare sau o identificare a subiectulului. Categoriile gramaticale caracteristice verbului sunt exprimate de un verb copulativ, care asigură legătura dintre subiect și numele predicativ. De cele mai multe ori, verbul copulativ este "van/lesz" „a fi”, uneori "marad" „a rămâne” sau "múlik" „a trece” (referitor la vârstă sau la oră). La indicativ
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
se poate vedea Balatonul”. În cazul acestui tip de predicat, sensul lexical (noțional) este purtat de o parte de vorbire nominală (numele predicativ), ce reprezintă o calificare sau o identificare a subiectulului. Categoriile gramaticale caracteristice verbului sunt exprimate de un verb copulativ, care asigură legătura dintre subiect și numele predicativ. De cele mai multe ori, verbul copulativ este "van/lesz" „a fi”, uneori "marad" „a rămâne” sau "múlik" „a trece” (referitor la vârstă sau la oră). La indicativ prezent, persoana a treia singular
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
este purtat de o parte de vorbire nominală (numele predicativ), ce reprezintă o calificare sau o identificare a subiectulului. Categoriile gramaticale caracteristice verbului sunt exprimate de un verb copulativ, care asigură legătura dintre subiect și numele predicativ. De cele mai multe ori, verbul copulativ este "van/lesz" „a fi”, uneori "marad" „a rămâne” sau "múlik" „a trece” (referitor la vârstă sau la oră). La indicativ prezent, persoana a treia singular și plural, verbul copulativ "van" (plural "vannak") se omite obligatoriu ("Géza olyan jó
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
asigură legătura dintre subiect și numele predicativ. De cele mai multe ori, verbul copulativ este "van/lesz" „a fi”, uneori "marad" „a rămâne” sau "múlik" „a trece” (referitor la vârstă sau la oră). La indicativ prezent, persoana a treia singular și plural, verbul copulativ "van" (plural "vannak") se omite obligatoriu ("Géza olyan jó matematikus, mint Miklós" „Géza este un matematician tot atât de bun ca Miklós”), cu excepția cazului când predicatul exprimă o calitate, o măsură. În acest caz, verbul copulativ este și cuvântul cel mai
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
persoana a treia singular și plural, verbul copulativ "van" (plural "vannak") se omite obligatoriu ("Géza olyan jó matematikus, mint Miklós" „Géza este un matematician tot atât de bun ca Miklós”), cu excepția cazului când predicatul exprimă o calitate, o măsură. În acest caz, verbul copulativ este și cuvântul cel mai puternic accentuat din propoziție: "Géza van olyan jó matematikus, mint Miklós" „Géza este un matematician cel puțin tot atât de bun ca Miklós”. Numele predicativ poate fi exprimat de următoarele părți de vorbire: Ca structură, predicatul
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
fie că este la o formă temporală simplă sau compusă: Megírtam holnapra a fogalmazást" „Am scris compunerea pe mâine”, "Nyáron Görögországba fogunk utazni „La vară vom merge în Grecia”. Predicat compus este considerat cel nominal, format din nume predicativ și verb copulativ, chiar dacă acesta din urmă este redus la zero: Szép vagy „Ești frumos(oasă)”, Lehettetek volna kedvesebbek is a vendégekhez" „Ați fi putut să fiți mai amabili cu invitații”, "Ha nem múlt volna el hétéves, most ingyen utazhatna" „Dacă n-
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
putea circula gratis”, "Ő figyelmes „El/Ea este atent(ă)”. Predicat dublu poate fi și cel verbal, și cel nominal. Predicat dublu verbal este considerată, de exemplu, construcția "el kell menjünk" „trebuie să plecăm”, având aceeași structură ca în română: verbul "kell" „trebuie” folosit impersonal + verb la imperativ (cu valoarea conjunctivului din română). Este o construcție din maghiara dialectală din Transilvania, adoptată de limba comună, în care este mai frecvent sinonimul ei sintactic "el kell mennünk", propoziție unde predicatul este "kell
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
El/Ea este atent(ă)”. Predicat dublu poate fi și cel verbal, și cel nominal. Predicat dublu verbal este considerată, de exemplu, construcția "el kell menjünk" „trebuie să plecăm”, având aceeași structură ca în română: verbul "kell" „trebuie” folosit impersonal + verb la imperativ (cu valoarea conjunctivului din română). Este o construcție din maghiara dialectală din Transilvania, adoptată de limba comună, în care este mai frecvent sinonimul ei sintactic "el kell mennünk", propoziție unde predicatul este "kell", "mennünk" fiind subiectul, exprimat prin
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
din ce direcție”, "hová?" „încotro?”, "merre?" „în ce direcție?”, "meddig?" „până unde?”, și poate avea ca termen regent: Complementul de loc poate fi exprimat prin: Întrebări: "mikor?" „când?”, "mióta?" „de când?”, "mikortól (fogva)?" „începând de când?”, "mikorra?" „pe când?”, "meddig?" „până când?”. Termen regent: verb sau o formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement, neluat în seamă de gramaticile românești, exprimă frecvența, repetarea în timp a acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul sau forma nominală a verbului căruia i se subordonează. Întrebări: "hányszor
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
în ce direcție?”, "meddig?" „până unde?”, și poate avea ca termen regent: Complementul de loc poate fi exprimat prin: Întrebări: "mikor?" „când?”, "mióta?" „de când?”, "mikortól (fogva)?" „începând de când?”, "mikorra?" „pe când?”, "meddig?" „până când?”. Termen regent: verb sau o formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement, neluat în seamă de gramaticile românești, exprimă frecvența, repetarea în timp a acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul sau forma nominală a verbului căruia i se subordonează. Întrebări: "hányszor?" „de câte ori?” sau "hányadszor?" „a câta oară
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
de când?”, "mikortól (fogva)?" „începând de când?”, "mikorra?" „pe când?”, "meddig?" „până când?”. Termen regent: verb sau o formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement, neluat în seamă de gramaticile românești, exprimă frecvența, repetarea în timp a acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul sau forma nominală a verbului căruia i se subordonează. Întrebări: "hányszor?" „de câte ori?” sau "hányadszor?" „a câta oară?”. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă starea în care se află persoana sau lucrul denumit de subiect, de obiect sau de altă parte
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
mikorra?" „pe când?”, "meddig?" „până când?”. Termen regent: verb sau o formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement, neluat în seamă de gramaticile românești, exprimă frecvența, repetarea în timp a acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul sau forma nominală a verbului căruia i se subordonează. Întrebări: "hányszor?" „de câte ori?” sau "hányadszor?" „a câta oară?”. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă starea în care se află persoana sau lucrul denumit de subiect, de obiect sau de altă parte de propoziție în timpul acțiunii, întâmplării
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
Întrebări: "hányszor?" „de câte ori?” sau "hányadszor?" „a câta oară?”. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă starea în care se află persoana sau lucrul denumit de subiect, de obiect sau de altă parte de propoziție în timpul acțiunii, întâmplării sau existenței exprimate de verbul căruia i se subordonează. Corespunde parțial cu elementul predicativ suplimentar din gramaticile limbii române. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă starea, persoana sau lucrul care se află la originea persoanei sau lucrului denumit de subiect. Întrebări: "kiből?" „din cine?”, "miből
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
exprimare: Acest complement exprimă starea, persoana sau lucrul care se află la originea persoanei sau lucrului denumit de subiect. Întrebări: "kiből?" „din cine?”, "miből?" „din ce?”, "kitől?" „de la cine?”, "mitől?" „de la ce?”, "kiről?" „de la cine?”, "miről?" „de la ce?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă ce sau cum devine o persoană sau un lucru denumite de subiect, de obiect etc., ca rezultat al acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul căruia i se subordonează. Întrebări
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
persoana sau lucrul care se află la originea persoanei sau lucrului denumit de subiect. Întrebări: "kiből?" „din cine?”, "miből?" „din ce?”, "kitől?" „de la cine?”, "mitől?" „de la ce?”, "kiről?" „de la cine?”, "miről?" „de la ce?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă ce sau cum devine o persoană sau un lucru denumite de subiect, de obiect etc., ca rezultat al acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul căruia i se subordonează. Întrebări: "kivé?" „ce?” (referitor la persoane
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
miről?" „de la ce?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă ce sau cum devine o persoană sau un lucru denumite de subiect, de obiect etc., ca rezultat al acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul căruia i se subordonează. Întrebări: "kivé?" „ce?” (referitor la persoane), "mivé?" „ce?” (referitor la lucruri), "mibe?" „în ce?”, "mire?" „în ce?”, "milyenné?" „ca să fie cum?”, "milyenre?" „ca să fie cum?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]