15,985 matches
-
urcat în autobuz din mers. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de cauză: Se plictisise a-l tot aștepta. (verb predicativ la modul infinitiv); Răcise stând în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verb predicativ la modul infinitiv); Răcise stând în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este acasă. este = predicat verbal, "se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este acasă. este = predicat verbal, "se află"); * Vremea rămâne frumoasă. (vs. El rămâne acasă. rămâne = predicat verbal, "stă"); * Vremea pare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este = predicat verbal, "se află"); * Vremea rămâne frumoasă. (vs. El rămâne acasă. rămâne = predicat verbal, "stă"); * Vremea pare frumoasă. (vs. Se pare că va ploua. se pare = predicat verbal, "probabil/ cred că"); * Vremea devine frumoasă. (a deveni este singurul dintre verbele copulative care are doar această valoare); * El va ajunge medic. (vs. El ajunge acasă. ajunge = predicat verbal, "sosește"); * La sfârșitul facultății, el va ieși medic. (vs. El va ieși din casă. va ieși = predicat verbal, "va pleca"); * El se va
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ioana. (vs. Liderul echipei se numește, în anumite cazuri, de către profesor. se numește = predicat verbal, "se desemnează"); * Viața înseamnă energie. (vs. El a însemnat în calendar toate zilele de naștere ale prietenilor. a însemnat = predicat verbal, "a notat/ a marcat"). Verbele nepredicative auxiliare îndeplinesc funcție de marcă a unei categorii gramaticale a verbului predicativ pentru a căror conjugare au rol de adjuvant: ar fi reușit verbul predicativ a reuși este la modul condițional-optativ, timpul perfect, modul și timpul fiind marcate prin verbele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se numește = predicat verbal, "se desemnează"); * Viața înseamnă energie. (vs. El a însemnat în calendar toate zilele de naștere ale prietenilor. a însemnat = predicat verbal, "a notat/ a marcat"). Verbele nepredicative auxiliare îndeplinesc funcție de marcă a unei categorii gramaticale a verbului predicativ pentru a căror conjugare au rol de adjuvant: ar fi reușit verbul predicativ a reuși este la modul condițional-optativ, timpul perfect, modul și timpul fiind marcate prin verbele auxiliare ar și fi (pentru alte exemple de verbe-mărci ale categoriilor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în calendar toate zilele de naștere ale prietenilor. a însemnat = predicat verbal, "a notat/ a marcat"). Verbele nepredicative auxiliare îndeplinesc funcție de marcă a unei categorii gramaticale a verbului predicativ pentru a căror conjugare au rol de adjuvant: ar fi reușit verbul predicativ a reuși este la modul condițional-optativ, timpul perfect, modul și timpul fiind marcate prin verbele auxiliare ar și fi (pentru alte exemple de verbe-mărci ale categoriilor gramaticale, vezi supra). III.2.7. Adverbul se definește 114, prin raportare la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Verbele nepredicative auxiliare îndeplinesc funcție de marcă a unei categorii gramaticale a verbului predicativ pentru a căror conjugare au rol de adjuvant: ar fi reușit verbul predicativ a reuși este la modul condițional-optativ, timpul perfect, modul și timpul fiind marcate prin verbele auxiliare ar și fi (pentru alte exemple de verbe-mărci ale categoriilor gramaticale, vezi supra). III.2.7. Adverbul se definește 114, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale care exprimă o caracteristică a unei acțiuni, stări
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.) sau împrumutate (basta, barem, crescendo etc.) vs. adverbe formate pe teritoriul limbii române prin derivare (școlărește, târâș etc.), compunere (niciodată, cândva, dis-de-dimineață etc.), respectiv conversiune intermorfologică (Vorbește clar. adverb provenit din adjectiv; Poate că va reuși. adverb provenit din verb; Vara este cald. adverb provenit din substantiv); * tipul informației transmise: adverbe propriu-zise (care transmit direct informație semantică: sus, deasupra etc.) vs. adverbe-substitut (adverbe deictice, care transmit indirect informație semantică, trimițând, în contexte diferite, către referenți diferiți: aici, acolo, azi etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru valoarea substantivală a numeralului respectiv, funcțiile sintactice de subiect, nume predicativ, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp și complement circumstanțial de cauză. Formulați enunțuri în care numeralul colectiv amândoi, în cazul genitiv, să îndeplinească funcții sintactice diferite. Verb Exemplificați două verbe formate prin compunere prin contopire și două verbe formate prin derivare parasintetică. Ilustrați, în enunțuri, valoarea predicativă, respectiv copulativă a verbelor a fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a numeralului respectiv, funcțiile sintactice de subiect, nume predicativ, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp și complement circumstanțial de cauză. Formulați enunțuri în care numeralul colectiv amândoi, în cazul genitiv, să îndeplinească funcții sintactice diferite. Verb Exemplificați două verbe formate prin compunere prin contopire și două verbe formate prin derivare parasintetică. Ilustrați, în enunțuri, valoarea predicativă, respectiv copulativă a verbelor a fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
predicativ, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp și complement circumstanțial de cauză. Formulați enunțuri în care numeralul colectiv amândoi, în cazul genitiv, să îndeplinească funcții sintactice diferite. Verb Exemplificați două verbe formate prin compunere prin contopire și două verbe formate prin derivare parasintetică. Ilustrați, în enunțuri, valoarea predicativă, respectiv copulativă a verbelor a fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cauză. Formulați enunțuri în care numeralul colectiv amândoi, în cazul genitiv, să îndeplinească funcții sintactice diferite. Verb Exemplificați două verbe formate prin compunere prin contopire și două verbe formate prin derivare parasintetică. Ilustrați, în enunțuri, valoarea predicativă, respectiv copulativă a verbelor a fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă, respectiv rol de verb auxiliar. Exemplificați, într-un enunț, valoarea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin contopire și două verbe formate prin derivare parasintetică. Ilustrați, în enunțuri, valoarea predicativă, respectiv copulativă a verbelor a fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă, respectiv rol de verb auxiliar. Exemplificați, într-un enunț, valoarea dublu tranzitivă a verbului a învăța. Precizați diateza, modul, timpul și funcția sintactică a verbelor din textele de mai jos: (a) "Tată-său
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunțuri, valoarea predicativă, respectiv copulativă a verbelor a fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă, respectiv rol de verb auxiliar. Exemplificați, într-un enunț, valoarea dublu tranzitivă a verbului a învăța. Precizați diateza, modul, timpul și funcția sintactică a verbelor din textele de mai jos: (a) "Tată-său, deznădăjduit, pusese în gând să-l taie; dar fiul său cel
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă, respectiv rol de verb auxiliar. Exemplificați, într-un enunț, valoarea dublu tranzitivă a verbului a învăța. Precizați diateza, modul, timpul și funcția sintactică a verbelor din textele de mai jos: (a) "Tată-său, deznădăjduit, pusese în gând să-l taie; dar fiul său cel mic, Prâslea, veni cu rugăciune către tată-său, și-i
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă, respectiv rol de verb auxiliar. Exemplificați, într-un enunț, valoarea dublu tranzitivă a verbului a învăța. Precizați diateza, modul, timpul și funcția sintactică a verbelor din textele de mai jos: (a) "Tată-său, deznădăjduit, pusese în gând să-l taie; dar fiul său cel mic, Prâslea, veni cu rugăciune către tată-său, și-i zise: Tată, atâția ani l-ai ținut, ai suferit atâtea necazuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca asta! D-apoi, să avem iertare, luminarea voastră, că acesta mi-i flăcăul, despre care v-am spus mai deunăzi că m-a trimis la măria-voastră, dacă vă mai aduceți aminte." (Ion Creangă, Povestea porcului) Precizați funcția sintactică a verbelor aflate, în textele de mai jos, la moduri nepersonale, nepredicative și realizați expansiunea acestora: (a) "Văzând eu că nu-i chip de stat împotriva părinților, începui a mă gândi la pornire, zicând în sine-mi cu amărăciune: Ce necaz pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
eu aș fi silit să mă prefac c-o îngrijesc, căci, dacă n-aș face așa, s-ar lăsa cu adevărat pradă morții pentru a mă umili pe mine..."" (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați trei enunțuri în care același verb să fie la diateze diferite. Alcătuiți enunțuri în care un verb la modul infinitiv să îndeplinească funcțiile sintactice de atribut verbal, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp, respectiv complement circumstanțial concesiv. Ilustrați, în enunțuri, funcțiile sintactice diferite pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dacă n-aș face așa, s-ar lăsa cu adevărat pradă morții pentru a mă umili pe mine..."" (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați trei enunțuri în care același verb să fie la diateze diferite. Alcătuiți enunțuri în care un verb la modul infinitiv să îndeplinească funcțiile sintactice de atribut verbal, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp, respectiv complement circumstanțial concesiv. Ilustrați, în enunțuri, funcțiile sintactice diferite pe care le poate îndeplini un verb la modul supin. Diferențiați, prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Alcătuiți enunțuri în care un verb la modul infinitiv să îndeplinească funcțiile sintactice de atribut verbal, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp, respectiv complement circumstanțial concesiv. Ilustrați, în enunțuri, funcțiile sintactice diferite pe care le poate îndeplini un verb la modul supin. Diferențiați, prin raportare la context, funcțiile sintactice ale verbului la gerunziu alergând din enunțurile de mai jos: Alergând, s-a împiedicat și s-a lovit. Alergând, va reuși să prindă trenul. Alergând, și tot nu a reușit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintactice de atribut verbal, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp, respectiv complement circumstanțial concesiv. Ilustrați, în enunțuri, funcțiile sintactice diferite pe care le poate îndeplini un verb la modul supin. Diferențiați, prin raportare la context, funcțiile sintactice ale verbului la gerunziu alergând din enunțurile de mai jos: Alergând, s-a împiedicat și s-a lovit. Alergând, va reuși să prindă trenul. Alergând, și tot nu a reușit să recupereze din timp. Un copil alergând pe holurile școlii poate fi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]