157,124 matches
-
parte din evreii ucraineni aparțin cultului mozaic, dar iudaismul ortodox are cea mai puternică prezență în Ucraina. Sunt prezente și mici comunități reformate și conservatoare. La 1 ianuarie 2006 existau 35 de comunități hinudse și 53 budiste în țară. Conform Constituției Ucrainei, accesul gratuit la educație este garantat pentru toți cetățenii. Studiile gimnaziale sunt obligatorii în școlile de stat, școli ce reprezintă marea majoritate a instituțiilor de învățământ. Educația la nivel liceal este furnizată pe baze concurențiale. Există și un mic
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
Ticino, care se unește cu confederația, ca membru cu drepturi depline, în același an. Până 1878 cele trei orașe principale, Bellinzona, Lugano și Locarno, alternează în funcția de capitală a cantonului. În 1878, oricum, Bellinzona devine capitala unică și permanentă. Constituția apare în 1830, dar de atunci este modificată considerabil. Puterea executivă cantonală poartă numele de "Consiliul Statului". E compus din cinci membri aleși prin vot direct de popor într-o singură circumscripție prin sistem proporțional. Anual sunt numiți un președinte
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
Femeile erau obligate să se îmbrace în negru și nu aveau voie să se fardeze. Bazat pe texte din Vechiul Testament, a pornit o adevărată campanie de vânătoare a vrăjitoarelor și de combatere a magiei, recurgând la tortură pentru recunoașterea vinovăției. Constituția statului teocratic al Genevei - astăzi l-am numi ""fundamentalist religios"" - prevedea pedeapsa cu moartea pentru blasfemie, erezie și vrăjitorie. În anul 1545, în timp de câteva luni, 45 de femei au fost arse de vii ca vrăjitoare în fața caselor pe
Jean Calvin () [Corola-website/Science/297534_a_298863]
-
condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918. Acest stat a existat după transformarea Imperiului Austriac într-o dublă monarhie pe baza compromisului austro-ungar din 8 iunie 1867, recunoscut în Austria prin constituție începând cu 21 decembrie 1867, până în 31 Octombrie 1918 (când Ungaria a ieșit din uniune). Monarhia austro-ungară se compunea din două state: din „Regatele și Țările reprezentate în Consiliul Imperial”, inoficial Cisleithania (stat numit oficial "Austria" doar din 1915), și
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
a fost în cele din urmă impulsionată și de avântul economic, însă o primă apropiere între cele două părți a fost realizată cu succes de către guvernul imperial în 1865, odată cu reinstaurarea Dietei de la Pesta și cu promisiunea restaurării lărgite a constituției maghiare de la 1848. Pași suplimentari erau urgent necesari. Negocierile compromisului cu Ungaria au stat sub semnul opiniilor maghiare conflictuale. Lajos Kossuth, însuflețitul conducător al revoluției maghiare care trăia în exil, și credincioșii lui urmași din țară au votat pentru separarea
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
ziua de naștere a Dublei Monarhii, chiar dacă tratatul Compromisului încheiat în Ungaria în 12 iunie a fost sancționat de Consiliul Imperial austriac abia în 21 decembrie 1867 și a devenit valid începând cu 22 decembrie 1867 (sub numele popular de Constituția din decembrie). Francisc Iosif I a fost încoronat la Buda ca Rege al Ungariei în 8 iunie 1867. Francisc Iosif I era în mod oficial șeful de stat comun constituțional (uniune personală), sub a cărui conducere erau administrate în comun
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
prin semnarea Tratatului de la Saint-Germain (Articolul 116), Austria a renunțat în cele din urmă la orice pretenție asupra teritoriului. Printr-un articol identic al Tratatului de la Trianon, a făcut și Ungaria același lucru în iunie 1920. Nu a existat o constituție comună a Dublei Monarhii. Baza legislativă a Monarhiei Dunărene era constituită din următoarele trei seturi de legi care aveau aceeași forță legală în Cisleithania și în Transleithania: Pragmatica Sancțiune era o lege a succesiunii la tron și, cum Carol al
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
noiembrie 1868, Împăratul și Regele a stabilit titlul monarhului și numele statului: Numele "Austria" a fost utilizat cu parcimonie în practica administrației de stat din interiorul granițelor, probabil din considerație pentru majoritatea negermană din Imperiul Austriac. Pe de o parte, constituția din 21 decembrie 1867 stabilea că există „o cetățenie austriacă obligatorie... pentru toți membrii Regatelor și Țărilor reprezentate în Consiliul Imperial” (în Ungaria, cetățenia era la fel de inclusivă). Pe de altă parte, teritoriul statului a fost adesea numit prin parafraza „Regatele
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
de persoane alese de către Consiliul Imperial și de către Dieta Ungariei. Fiecare dintre cele două jumătăți ale monarhiei a avut începând cu 1867 propriul ei ministru-prezident care, la fel ca miniștrii cabinetului său, erau numiți și destituiți de monarh. În baza constituției și a dezvoltării real-politice a Monarhiei Habsburgice, ministru-prezident-ul Cisleithaniei a rămas dependent exclusiv de voința împăratului (în Consiliul Imperial nu exista procedura moțiunii de cenzură care să oblige cabinetul să se retragă), iar ministru-prezident-ul Transleithaniei a rămas dependent de voința
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
în urma unui . Președintele Italiei ("Presidente della Repubblica"), actualmente Sergio Mattarella din 2015, este șeful de stat al Italiei. El este ales în funcție pentru un mandat unic, de șapte ani, de către camerele Parlamentului reunite în ședință comună. Italia are o constituție democratică, elaborată de Adunarea Constituantă formată de forțele antifasciste care au contribuit la înfrângerea fasciștilor și naziștilor în Războiul Civil Italian. Italia are un sistem de guvernare parlamentar, bazat pe un sistem de vot cu reprezentare proporțională. Parlamentul este bicameral
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice fundamentale. Actuala Constituție a României a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urmă aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991. Constituția a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice fundamentale. Actuala Constituție a României a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urmă aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991. Constituția a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției României, aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României. Constituția
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urmă aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991. Constituția a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției României, aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României. Constituția din 1991, așa cum a fost revizuită în 2003, cuprinde 156 de articole împărțite
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
Constituția a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției României, aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României. Constituția din 1991, așa cum a fost revizuită în 2003, cuprinde 156 de articole împărțite în 8 titluri: Vezi și . Pe 1 iulie 1866 a fost adoptată prima Constituție a României. După extinderea teritoriului național în 1918, o nouă constituție a fost
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României. Constituția din 1991, așa cum a fost revizuită în 2003, cuprinde 156 de articole împărțite în 8 titluri: Vezi și . Pe 1 iulie 1866 a fost adoptată prima Constituție a României. După extinderea teritoriului național în 1918, o nouă constituție a fost aprobată pe 29 martie 1923. În 1938, după instaurarea dicaturii regale de regele Carol al II-lea, a fost creată o nouă constituție care susțină acest act
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
al României. Constituția din 1991, așa cum a fost revizuită în 2003, cuprinde 156 de articole împărțite în 8 titluri: Vezi și . Pe 1 iulie 1866 a fost adoptată prima Constituție a României. După extinderea teritoriului național în 1918, o nouă constituție a fost aprobată pe 29 martie 1923. În 1938, după instaurarea dicaturii regale de regele Carol al II-lea, a fost creată o nouă constituție care susțină acest act. În perioada comunistă Constituția a fost modificată în 1948, 1952 și
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
a fost adoptată prima Constituție a României. După extinderea teritoriului național în 1918, o nouă constituție a fost aprobată pe 29 martie 1923. În 1938, după instaurarea dicaturii regale de regele Carol al II-lea, a fost creată o nouă constituție care susțină acest act. În perioada comunistă Constituția a fost modificată în 1948, 1952 și 1965. După Revoluția din 1989, o nouă Constituție a fost adoptată în 1991. Pentru detalii vedeți articolele de mai jos: Potrivit articolului 150 din Constituție
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
extinderea teritoriului național în 1918, o nouă constituție a fost aprobată pe 29 martie 1923. În 1938, după instaurarea dicaturii regale de regele Carol al II-lea, a fost creată o nouă constituție care susțină acest act. În perioada comunistă Constituția a fost modificată în 1948, 1952 și 1965. După Revoluția din 1989, o nouă Constituție a fost adoptată în 1991. Pentru detalii vedeți articolele de mai jos: Potrivit articolului 150 din Constituție: ("1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
În 1938, după instaurarea dicaturii regale de regele Carol al II-lea, a fost creată o nouă constituție care susțină acest act. În perioada comunistă Constituția a fost modificată în 1948, 1952 și 1965. După Revoluția din 1989, o nouă Constituție a fost adoptată în 1991. Pentru detalii vedeți articolele de mai jos: Potrivit articolului 150 din Constituție: ("1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel putin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
constituție care susțină acest act. În perioada comunistă Constituția a fost modificată în 1948, 1952 și 1965. După Revoluția din 1989, o nouă Constituție a fost adoptată în 1991. Pentru detalii vedeți articolele de mai jos: Potrivit articolului 150 din Constituție: ("1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel putin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel putin 500.000 de cetățeni cu drept de vot." "(2) Cetățenii care inițiază revizuirea
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
acest act. În perioada comunistă Constituția a fost modificată în 1948, 1952 și 1965. După Revoluția din 1989, o nouă Constituție a fost adoptată în 1991. Pentru detalii vedeți articolele de mai jos: Potrivit articolului 150 din Constituție: ("1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel putin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel putin 500.000 de cetățeni cu drept de vot." "(2) Cetățenii care inițiază revizuirea Constituției trebuie să
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel putin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel putin 500.000 de cetățeni cu drept de vot." "(2) Cetățenii care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel putin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative." Implicarea populației în inițiativa de revizuire
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel putin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative." Implicarea populației în inițiativa de revizuire a constituției are drept scop asigurarea legitimității acestui demers. Astfel corpul electoral are un rol hotărâtor în inițierea acestei proceduri.După întrunirea acestor condiții are loc un control de constituționalitate în ceea ce privește inițiativa de revizuire a constituției. Potrivit articolului 146 litera a din
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
populației în inițiativa de revizuire a constituției are drept scop asigurarea legitimității acestui demers. Astfel corpul electoral are un rol hotărâtor în inițierea acestei proceduri.După întrunirea acestor condiții are loc un control de constituționalitate în ceea ce privește inițiativa de revizuire a constituției. Potrivit articolului 146 litera a din Constituție: "Curtea Constituțională se pronunță din oficiu asupra inițiativei de revizuire a Constituției". Curtea Constituțională poate fi sesizată totodată și de președintele Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat cerea de revizuire. În acest
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
are drept scop asigurarea legitimității acestui demers. Astfel corpul electoral are un rol hotărâtor în inițierea acestei proceduri.După întrunirea acestor condiții are loc un control de constituționalitate în ceea ce privește inițiativa de revizuire a constituției. Potrivit articolului 146 litera a din Constituție: "Curtea Constituțională se pronunță din oficiu asupra inițiativei de revizuire a Constituției". Curtea Constituțională poate fi sesizată totodată și de președintele Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat cerea de revizuire. În acest caz Curtea Constituțională va analiza dacă această
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]