157,124 matches
-
rol hotărâtor în inițierea acestei proceduri.După întrunirea acestor condiții are loc un control de constituționalitate în ceea ce privește inițiativa de revizuire a constituției. Potrivit articolului 146 litera a din Constituție: "Curtea Constituțională se pronunță din oficiu asupra inițiativei de revizuire a Constituției". Curtea Constituțională poate fi sesizată totodată și de președintele Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat cerea de revizuire. În acest caz Curtea Constituțională va analiza dacă această propunere legislativă are un caracter constituțional, daca nu încalcă limitele de revizuire
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
Constituțională poate fi sesizată totodată și de președintele Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat cerea de revizuire. În acest caz Curtea Constituțională va analiza dacă această propunere legislativă are un caracter constituțional, daca nu încalcă limitele de revizuire ale constituției stipulate în articolul 152, dacă s-a întrunit numărul minim de semnături pentru începerea procedurii de revizuire și dacă această cerere a fost publicată potrivit procedurii. <br> Hotărârea Curții Constituționale are un rol decisiv în acest demers. Aceasta se va
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
da un aviz negativ, ceea ce înseamnă că procedura de revizuire este neconstituțională, caz în care întreaga procedură este oprită, demersul începând de la zero. Hotărârea Curții Constituționale va fi publicată în Monitorul Oficial așa cum este prevăzut și în articolul 147 din Constituție. <br> Conform articolului 151 din Constituție: "(1) Propunerea sau proiectul de revizuire trebuie adoptată de Cameră Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei camere." "(2) Dacă prin procedura de mediere nu
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
că procedura de revizuire este neconstituțională, caz în care întreaga procedură este oprită, demersul începând de la zero. Hotărârea Curții Constituționale va fi publicată în Monitorul Oficial așa cum este prevăzut și în articolul 147 din Constituție. <br> Conform articolului 151 din Constituție: "(1) Propunerea sau proiectul de revizuire trebuie adoptată de Cameră Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei camere." "(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
În urma dezbaterilor (acestea au loc în fiecare cameră separat) acestea pot ajunge la un acord pozitiv. Acest lucru înseamnă că ambele camere au adoptat revizurea în aceeași formă. Numărul senatorilor și al deputaților care trebuie să se pronunțe pentru revizuirea constituției este de 2/3 (din numărul senatorilor și deputaților din fiecare cameră). Dacă a fost întrunit acest număr, procedura de revizuire continuă, aceasta fiind supusă votului poporului prin referendum. De asemenea poate fi vorba și despre un acord negativ, adică
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
în care numărul de voturi al senatorilor și al deputaților întrunește majoritatea de 2/3, propunerea va fi înaintată spre vot cetățenilor, prin organizarea unui referendum. În cazul în care nici această măsură nu este eficientă, propunerea de revizuire a constituției va fi suspendată. Ultimul pas îl reprezintă referendumul, acesta trebuie organizat în maxim 30 de zile, dacă această condiție nu va fi întrunita, decizia camerelor nu va fi validată, iar întregul proces va fi anulat. <br> Referendumul pentru revizuirea constituției
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
constituției va fi suspendată. Ultimul pas îl reprezintă referendumul, acesta trebuie organizat în maxim 30 de zile, dacă această condiție nu va fi întrunita, decizia camerelor nu va fi validată, iar întregul proces va fi anulat. <br> Referendumul pentru revizuirea constituției este valabil dacă la acestă participa cel puțin jumătate plus unu din numărul total al persoanelor înscrise pe listele electorale. Referendumul va valida propunerea de revizuire numai dacă jumătate plus unu din numărul participanților vor vota „DA”. Rezultatul referendumului va
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
de revizuire numai dacă jumătate plus unu din numărul participanților vor vota „DA”. Rezultatul referendumului va fi validat de Curtea Constituțională, care va prezenta Parlamentului un raport în ceea ce privește respectarea normelor în cazul organizării și desfășurării referendumului. Legea de revizuire a constituției va intra în vigoare în momentul în care aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial. Articolul 152 din Constituție precizează că: "(1) Dispozițiile prezenței Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicana de guvernământ, integritatea
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
Curtea Constituțională, care va prezenta Parlamentului un raport în ceea ce privește respectarea normelor în cazul organizării și desfășurării referendumului. Legea de revizuire a constituției va intra în vigoare în momentul în care aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial. Articolul 152 din Constituție precizează că: "(1) Dispozițiile prezenței Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicana de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii." "(2) De asemenea nicio revizuire nu
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
un raport în ceea ce privește respectarea normelor în cazul organizării și desfășurării referendumului. Legea de revizuire a constituției va intra în vigoare în momentul în care aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial. Articolul 152 din Constituție precizează că: "(1) Dispozițiile prezenței Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicana de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii." "(2) De asemenea nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii." "(2) De asemenea nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora." "(3) Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgență și nici în timp de război." Aceste limite ale revizuirii se referă atât la limite materiale cât și la limite situaționale. Limitele revizuirii au drept scop
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
la limite situaționale. Limitele revizuirii au drept scop evitarea anumitor abuzuri sau anumitor decizii care încalcă grav integritatea teritorială și națională a României. Se poate vorbi de asemenea de limite exprese și limite tacite. Limitele exprese sunt cele prevăzute în constituție. Limitele tacite nu sunt prevăzute în textul constituției, trebuie deduse pe calea interpretării acestuia. Proiectul de revizuire a constituției adoptat în parlament a fost supus unui referendum pe 18 și 19 octombrie 2003. Prezența la vot a fost de 55
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
evitarea anumitor abuzuri sau anumitor decizii care încalcă grav integritatea teritorială și națională a României. Se poate vorbi de asemenea de limite exprese și limite tacite. Limitele exprese sunt cele prevăzute în constituție. Limitele tacite nu sunt prevăzute în textul constituției, trebuie deduse pe calea interpretării acestuia. Proiectul de revizuire a constituției adoptat în parlament a fost supus unui referendum pe 18 și 19 octombrie 2003. Prezența la vot a fost de 55,7%, iar 89,7% din participanți au votat
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
și națională a României. Se poate vorbi de asemenea de limite exprese și limite tacite. Limitele exprese sunt cele prevăzute în constituție. Limitele tacite nu sunt prevăzute în textul constituției, trebuie deduse pe calea interpretării acestuia. Proiectul de revizuire a constituției adoptat în parlament a fost supus unui referendum pe 18 și 19 octombrie 2003. Prezența la vot a fost de 55,7%, iar 89,7% din participanți au votat pentru modificarea constituției. Totuși, procentele au fost contestate de organizațiile de
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
pe calea interpretării acestuia. Proiectul de revizuire a constituției adoptat în parlament a fost supus unui referendum pe 18 și 19 octombrie 2003. Prezența la vot a fost de 55,7%, iar 89,7% din participanți au votat pentru modificarea constituției. Totuși, procentele au fost contestate de organizațiile de monitorizare, ce au raportat abuzuri (folosirea neconstituțională a urnelor volante și permiterea unor cetățeni a vota de mai multe ori). Nici una dintre aceste reclamații nu a putut fi dovedită, însă. Nouă constituție
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
constituției. Totuși, procentele au fost contestate de organizațiile de monitorizare, ce au raportat abuzuri (folosirea neconstituțională a urnelor volante și permiterea unor cetățeni a vota de mai multe ori). Nici una dintre aceste reclamații nu a putut fi dovedită, însă. Nouă constituție a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003. Mai mult de jumătate din articole au suferit modificări mai mici sau mai mari. Cele mai importante schimbări sunt:
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
1940, de colaboraționism și, apoi, de reglările de conturi din cadrul epurărilor) s-au cicatrizat după perioade foarte îndelungate. După război, a început pentru Franța o perioadă de reînnoire. Dacă generalul de Gaulle, liderul , nu a putut să împiedice adoptarea unei constituții apropiate de spiritul celei de a Treia Republici, perioada postbelică s-a remarcat prin înființarea unui sistem de asigurări sociale și de acordarea dreptului de vot pentru femei. A Patra Republică a ales tabăra occidentală în Războiul Rece care a
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
pe care economistul Jean Fourastié avea s-o denumească „” ». La 1 iunie 1958, după o legată de , generalul de Gaulle a fost învestit de către Adunarea Națională în funcția de „Președinte al Consiliului”, cu misiunea de a da republicii o nouă constituție: a Cincea Republică conferea președintelui puteri mai largi în raport cu Parlamentul. Charles de Gaulle a urmărit și a realizat decolonizarea Africii, și a afirmat independența Franței față de Statele Unite. Dar a scos în față arhaismul unui regim care părea deconectat de la aspirațiile
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
în 1958 prin celei de a Cincea Republici. Conform primului articol, „Franța este o republică indivizibilă, laică, democratică și socială”. Începând cu 2003, același articol afirmă în plus și că „organizarea sa este ”. Organizarea puterilor în Franța este definită prin constituția din 1958, cu modificările ei ulterioare; rolul fiecărei instituții este, în același timp, definit atât prin practica aplicată începând cu 1958, cât și prin textul Constituției. Franța posedă un regim politic original prin puterile largi de care dispun simultan parlamentul
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
în plus și că „organizarea sa este ”. Organizarea puterilor în Franța este definită prin constituția din 1958, cu modificările ei ulterioare; rolul fiecărei instituții este, în același timp, definit atât prin practica aplicată începând cu 1958, cât și prin textul Constituției. Franța posedă un regim politic original prin puterile largi de care dispun simultan parlamentul și președintele, ceea ce a făcut ca specialiștii în drept constituțional să vorbească despre un „regim parlamentar-prezidențial”, un „regim semiprezidențial”, sau chiar de un „regim parlamentar bireprezentativ
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
un ordin judiciar, a cărui instanță supremă este . Dreptul francez, de tradiție , stipulează că orice acuzat, înainte de a fi condamnat, este presupus nevinovat, și că un caz se poate rejudeca prin apel la cererea uneia dintre părți.. Conformitatea legilor cu Constituția, reglementarea scrutinurilor și, în sens larg, respectul rolului instituțiilor statului, sunt controlate de . Franța metropolitană este împărțită în mai multe unități teritoriale, pe trei niveluri: comuna, departamentul și regiunea. Aceste unități sunt, în același timp, circumscripții administrative în care statul
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
o politică activă de ajutorare a țărilor în curs de dezvoltare, în special a țărilor din Africa. Ajutorul public pentru dezvoltare reprezintă 0,39% din venitul național brut francez pe 2007, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa de Vest. Conform constituției celei de a Cincea Republici, Franța deține numeroase însemne, datând în mare parte din timpul Revoluției Franceze. Drapelul Franței este format din trei benzi verticale de lățime egală, colorate în albastru, alb și roșu. Imnul național este "la Marseillaise", cântec
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
intimideze protestatarii anti-comuniști și să protesteze împotriva guvernului. Aceste evenimente au degenerat în ceea ce s-a numit Mineriada din septembrie 1991. În urma acesteia, Roman a demisionat din funcția de prim ministru. În 1991, este formulată și adoptată prin referendum noua Constituție. În 1992, în urma primelor alegeri prezidențiale desfășurate în prevederile constituționale, Ion Iliescu a câștigat alegerile cu 61% din voturile exprimate în al doilea tur. Potrivit unor analiști politici români, cum ar fi Daniel Barbu sau Dan Pavel, alegerea sa s-
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
un rapt lingvistic,etnic si social artificial dintre Românii din România si cei din actuala Republică Moldova (fostă RSS Moldovenească,parte a Uniunii Sovietice) În prezent, la nivel oficial, deși glotonimul de „limbă moldovenească” se păstrează în articolul 13 din Constituția Republicii Moldova, Curtea Constituțională a interpretat în 2013 că acest articol are valoare juridică inferioară Declarației de independență, și a ridicat la rang de limbă oficială „limba română”. În orice caz, identitatea limbii vorbite pe ambele maluri ale Prutului a fost
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
alfabetului latin în 1989 și, într-adevăr, în Declarația de independență din 1991 limba se cheamă „română”, denumire sub care de altfel se predă și în școli începând de atunci. Cu toate acestea, dezbaterile politice au fost resuscitate de adoptarea Constituției din 1994, care revenea la denumirea de „limbă moldovenească”. La acel moment, politicile de glasnost și perestroika temperaseră radicalismul sovietic ce distingea între două limbi, dezbaterea mutându-se pe ideea unei limbi comune cu două glotonime/lingvonime oficiale, "română" și
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]