157,124 matches
-
Hotărârea nr. 36 din 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a hotărât că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în articolul 13 al Constituției. Denumirea politică de „limbă moldovenească” nu trebuie confundată cu denumirea lingvistică „graiul moldovenesc” care desemnează forma tradițională a limbii române populare vorbită pe teritoriile fostului principat al Moldovei în România (Moldova occidentală), Republica Moldova și Ucraina; limba română este limbă maternă
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
diferite. Diferențele dintre limba moldovenească literară și limba română constau în: În 1989, limba moldovenească a fost declarată limbă oficială a Moldovei (pe atunci încă RSS Moldovenească), iar folosirea alfabetului latin a fost restaurată. După declararea independenței Moldovei în 1991, constituția a continuat promovarea existenței limbii moldovenești. O încercare din 1996 a președintelui moldovean Mircea Snegur de a schimba numele limbii în română a fost anulată de către parlamentul moldovean. În această configurație constituțională (articolele 12 și 13) și legală, creată sau
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
cu privire la caracterul primar al "Declarației de Independență a Republicii Moldova", a decis că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în articolul 13 al Constituției. Scriitorul Vitalie Ciobanu a declarat cu acest prilej: Potrivit datelor finale ale recensământului din 2004, 558 508 (16,5%) din cei 3 383 332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba română ca "limbă maternă", în timp ce 2
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
și organizații, ca ONU, Uniunea Europeană, Banca Mondială, CIA, Ministerul German de Externe sau Departamentul de Stat al SUA. În anul 2002, ministrul moldovean de Justiție Ion Morei, a declarat că româna și moldoveneasca sunt una și aceeași limbă, și că Constituția Republicii Moldova ar trebui modificată, nu neapărat prin schimbarea cuvântului "moldovenească" în "română", ci prin adăugarea sintagmei „"Româna și moldoveneasca sunt aceeași limbă"“. Ministrul moldovean al Învățământului, Valentin Beniuc, zicea: „"Am spus nu o dată că noțiunile de limbă moldovenească și limbă
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
O limbă oficială este o limbă care este desemnată în mod special să fie așa în constituția țărilor, statelor, și a altor teritorii. (După această definiție, statele și zonele fără constituție duc lipsă de limbă oficială.) Limba oficială este limba prevăzută pentru oficiile și instituțiile statului, atât ele între ele, cât și în comunicația cu cetățenii. Limba
Limbă oficială () [Corola-website/Science/296701_a_298030]
-
O limbă oficială este o limbă care este desemnată în mod special să fie așa în constituția țărilor, statelor, și a altor teritorii. (După această definiție, statele și zonele fără constituție duc lipsă de limbă oficială.) Limba oficială este limba prevăzută pentru oficiile și instituțiile statului, atât ele între ele, cât și în comunicația cu cetățenii. Limba oficială trebuie folosită de ex. la formularea documentelor administrative, a legilor și normelor, la
Limbă oficială () [Corola-website/Science/296701_a_298030]
-
Constituția României se bazează pe modelul "Constituției celei de a cincea Republici Franceze," și a fost ratificată prin referendum național la data de 8 decembrie 1991. În anul 2003 a avut loc un plebiscit prin care Constituției i-au fost aduse
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
Constituția României se bazează pe modelul "Constituției celei de a cincea Republici Franceze," și a fost ratificată prin referendum național la data de 8 decembrie 1991. În anul 2003 a avut loc un plebiscit prin care Constituției i-au fost aduse 79 de amendamente, devenind astfel conformă
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
Constituția României se bazează pe modelul "Constituției celei de a cincea Republici Franceze," și a fost ratificată prin referendum național la data de 8 decembrie 1991. În anul 2003 a avut loc un plebiscit prin care Constituției i-au fost aduse 79 de amendamente, devenind astfel conformă cu legislația Uniunii Europene. Conform Constituției, România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ a statului român este republică . Statul se organizează potrivit principiului
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
Franceze," și a fost ratificată prin referendum național la data de 8 decembrie 1991. În anul 2003 a avut loc un plebiscit prin care Constituției i-au fost aduse 79 de amendamente, devenind astfel conformă cu legislația Uniunii Europene. Conform Constituției, România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ a statului român este republică . Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor — legislativă, executivă și judecătorească — în cadrul unei democrații constituționale. Președintele este ales prin
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Sistemul judiciar românesc este puternic influențat de modelul francez. Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției. Constituția, introdusă în 1991, poate fi amendată doar printr-un referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat în 2003. De atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul să
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
de către celelalte instanțe judecătorești. Sistemul judiciar românesc este puternic influențat de modelul francez. Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției. Constituția, introdusă în 1991, poate fi amendată doar printr-un referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat în 2003. De atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul să treacă peste deciziile Curții Constituționale, indiferent de
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
celelalte instanțe judecătorești. Sistemul judiciar românesc este puternic influențat de modelul francez. Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției. Constituția, introdusă în 1991, poate fi amendată doar printr-un referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat în 2003. De atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul să treacă peste deciziile Curții Constituționale, indiferent de majoritate
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
republici franceze, patru au avut un președinte ca șef al statului, făcând astfel din postul de președinte francez, cel mai vechi post de președinte din Europa care a existat de-a lungul istoriei într-o formă sau alta. În fiecare constituție franceză puterile președintelui, precum și funcțiile și îndatoririle sale și relația cu guvernul au fost diferite. Actualul președinte al Republicii Franceze este François Hollande. Spre deosebire de cele mai multe dintre celelalte posturi de președinte al națiunilor europene, postul de președinte al Franței este unul
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
urmează după A Patra Republică instaurată în 1946. Fiind numit în fruntea Consiliului de Stat în 1958, Generalul de Gaulle a însărcinat o echipă condusă de Michel Debré (viitor prim ministru și apropiat al acestuia) să pregătească un proiect de constituție care a fost aprobat prin referendum la data de 28 septembrie 1958, cu o majoritate de 79,2%, ceea ce a devenit Constituția din 4 octombrie 1958 deseori numită Constituția celei de a Cincea Republici (). A cincea republică acordă o putere
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
o echipă condusă de Michel Debré (viitor prim ministru și apropiat al acestuia) să pregătească un proiect de constituție care a fost aprobat prin referendum la data de 28 septembrie 1958, cu o majoritate de 79,2%, ceea ce a devenit Constituția din 4 octombrie 1958 deseori numită Constituția celei de a Cincea Republici (). A cincea republică acordă o putere mai importantă Președintelui față de cea de a patra republică. Până în 2000 mandatul președintelui era de 7 ani, ulterior acesta a fost redus
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
prim ministru și apropiat al acestuia) să pregătească un proiect de constituție care a fost aprobat prin referendum la data de 28 septembrie 1958, cu o majoritate de 79,2%, ceea ce a devenit Constituția din 4 octombrie 1958 deseori numită Constituția celei de a Cincea Republici (). A cincea republică acordă o putere mai importantă Președintelui față de cea de a patra republică. Până în 2000 mandatul președintelui era de 7 ani, ulterior acesta a fost redus la 5 ani. Acesta are și putere
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
putere mai importantă Președintelui față de cea de a patra republică. Până în 2000 mandatul președintelui era de 7 ani, ulterior acesta a fost redus la 5 ani. Acesta are și putere executivă, o dorință a Generalului de Gaulle încă de la redactarea constituției celei de a patra republici. Textul din 1958 a modificat și modul de alegere a președintelui republicii, care era ales până la acel moment de către Adunarea Națională și Senat reunite, modalitate care, în 1954, a dus la nu mai puțin de
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
din 1958 a modificat și modul de alegere a președintelui republicii, care era ales până la acel moment de către Adunarea Națională și Senat reunite, modalitate care, în 1954, a dus la nu mai puțin de 13 tururi de scrutin. Prin noua constituție președintele era ales de un colegiu electoral, cu aproximativ 80.000 membri, format din deputați, senatori, primari, consilieri departamentali și reprezentanți ai consilierilor municipali. Acest sistem a fost utilizat doar o dată, în 10 decembrie 1958, ulterior, o modificare constituțională, ce
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
mai fost imn național, dar a recăpătat acest statut în timpul celei de-a Treia Republici, mai exact la 14 februarie 1879. În anul 1944, Ministrul Educației francez a recomandat cântarea imnului în școli, lucru care astăzi nu mai este practicat. Constituțiile celei de-a Patra Republici (1946) și a celei de-a Cincea Republici (1958) au păstrat "La Marseillaise" că imn național (articolul 2 al Constituției Franceze din 1958). La 24 ianuarie 2003, în cadrul unei legi a „siguranței interne”, un amendament
La Marseillaise () [Corola-website/Science/296738_a_298067]
-
Educației francez a recomandat cântarea imnului în școli, lucru care astăzi nu mai este practicat. Constituțiile celei de-a Patra Republici (1946) și a celei de-a Cincea Republici (1958) au păstrat "La Marseillaise" că imn național (articolul 2 al Constituției Franceze din 1958). La 24 ianuarie 2003, în cadrul unei legi a „siguranței interne”, un amendament a introdus delictul de „"ultraj la drapelul tricolor și la imnul național, La Marseillaise"”. Textul original în limba franceză este următorul (versiunea „oficială”): Allons enfants
La Marseillaise () [Corola-website/Science/296738_a_298067]
-
Nord, părți ale Traciei de Est și aproape întreaga Macedonie (articolul 6). Conducătorul principatului urma să fie ales de poporul bulgar, aprobat de Imperiul Otoman și recunoscut de marile puteri. De asemenea, un consiliu al nobilimii urma să creeze o constituție proprie (articolul 7). Trupele otomane aveau să părăsească Bulgaria, fiind înlocuite de trupele rusești, a căror ocupație urma să dureze doi ani (articolul 8). Sub premisele tratatului, independentă Muntenegrului a fost recunoscută de către Imperiul Otoman (articolul 2), iar teritoriul său
Tratatul de la San Stefano () [Corola-website/Science/317041_a_318370]
-
din Kosovo”. Cu toate acestea, Guvernul Șerbiei se opune utilizării drapelului kosovar la adunări și întâlniri internaționale. Șerbia nu recunoaște secesiunea provinciei Kosovo și o considera entitatea guvernată de Națiunile Unite în cadrul suveranității, Provincia Autonomă Kosovo și Metohia (în ), potrivit constituției Șerbiei din 2006. Chiar și după câteva luni de la declarația de independență, drapelul sârb încă putea fi observat la clădirile guvernamentale până au fost înlocuit oficial de Guvernul din Kosovo. Drapelele sârbe erau folosite la proteste împotriva independenței și încă
Drapelul kosovar () [Corola-website/Science/317142_a_318471]
-
a demisionat, fugind în condiții dramatice și ridicole din Viena pentru a-și salva viață. Studenții din Universitatea de la Viena au dovedit că sunt o forță dinamică revoluționară. Se constituie astfel un nou guvern care se angajează să elaboreze o constituție. Una dintre revendicările de baza ale revoluționarilor o reprezenta adoptarea unei constituții cu prevederi liberale. În aprilie, constituția a fost elaborară și promulgată. Era însă o constituție care va nemulțumi prin prevederile ei modeste. Revoluționarii vienezi s-au mai revoltat
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
-și salva viață. Studenții din Universitatea de la Viena au dovedit că sunt o forță dinamică revoluționară. Se constituie astfel un nou guvern care se angajează să elaboreze o constituție. Una dintre revendicările de baza ale revoluționarilor o reprezenta adoptarea unei constituții cu prevederi liberale. În aprilie, constituția a fost elaborară și promulgată. Era însă o constituție care va nemulțumi prin prevederile ei modeste. Revoluționarii vienezi s-au mai revoltat încă o dată simultan cu revoltele din Ungaria. La 15 martie 1848, grupul
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]