159,180 matches
-
Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Nicolae Constantin Munteanu și ceilalți, de manieră a îi determina să-și atenueze discursul și a-l face mai puțin critic la adresa realităților românești. Solicită și obține în 1987 azil politic în Franța. În 1990, devine cetățean francez. Revine periodic în România, susținând cursuri de literatură comparată în calitate de profesor invitat la universitățile din Cluj și București. În 2003, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj îi conferă titlul de Doctor honoris causa. În ultimii ani a trăit la Nice. A
Nicolae Balotă () [Corola-website/Science/297602_a_298931]
-
evreu”), ilustrându-l drept un agent al iudeo-comunismului motivat de „perversitate”, instigând publicul să-l hărțuiască pe scriitor și să arunce în el cu pietre. A protestat după ce autoritățile din Fălticeni au refuzat să-i înlăture lui Sadoveanu titlul de cetățean de onoare, și după ce Universitatea din Iași i-a acordat titlul de doctor "honoris causa". Prin vocea romancierului Nicolae Crevedia, el a sugerat chiar faptul că scriitorul ar trebui să se sinucidă folosind pușca sa de vânătoare. În 1937, "Porunca
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
mai multe străzi din Iași, Fălticeni, Timișoara, Oradea, Brașov, Galați, Suceava, Călărași, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Petroșani, Mangalia și alte localități. În Pașcani există un centru cultural, un liceu și o bibliotecă care îi poatrtă numele. Sadoveanu este onorat și de cetățenii Republicii Moldova, unde, în 2005, s-au sărbătorit oficial 125 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu. O stradă din Chișinău și un liceu din Cupcini sunt de asemenea numite după el.
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
au fost formulate după idealuri iluministe, ceea ce a provocat convocarea Stărilor Generale în mai 1789. Primul an al Revoluției a văzut membrii celei de-a treia stări preluând controlul, asaltul asupra Bastiliei în iulie, aprobarea Declarației Drepturilor Omului și ale Cetățeanului în luna august și un marș al femeilor către Versailles care a forțat curtea regală să plece la Paris, în octombrie. Un eveniment central al primei etape a fost desființarea feudalismului, taxelor, instanțelor și privilegiilor feudale la 4 august 1789
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
égalité, fraternité"”. La nivel global, revoluția a accelerat ascensiunea republicilor și instaurarea democrațiilor, răspândirea liberalismului, naționalismului, socialismului și secularismului, dezvoltarea ideologiilor moderne și conceptul de război total. Unele dintre documentele sale importante, cum ar fi Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, au lărgit sfera drepturilor omului, incluzând femeile și sclavii. Forma de guvernământ a Franței era monarhia absolută, în care puterile regilor nu erau limitate de organisme reprezentative, ca parlamentul. Erau răspunzători numai în fața divinității. Regele putea să condamne pe orice
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
sale, ,Discurs asupra inegalității de avere” și ,Contractul social”, exprimă aspirațiile micii burghezii din care făcea parte. Consideră sursă inegalității și a relelor în societate ca fiind proprietatea privată, de aceea ea trebuia limitată. De asemenea, milita pentru participarea tuturor cetățenilor la viață politică, statul trebuia organizat pentru a asigura suveranitatea poporului. Denis Diderot și Jean le Rond d'Alembert au publicat ,Enciclopedia” în 35 de volume, "Enciclopedia" conține ideile revoluționare ale iluminismului: lupta pentru progres, libertate și toleranță, egalitatea între
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
alternative pentru acoperirea cheltuielilor necesare serviciului preoțesc. Venalitatea funcțiilor juridice și municipale a fost abolită, justiția fiind administrată gratuit. Privilegiile financiare în privința impozitării au fost abolite. Privilegiile speciale ale provinciilor, principatelor, pays, cantoanelor, orașelor și comunelor au fost abolite. Toți cetățenii erau eligibili în toate funcțiile, indiferent de origine. La terminarea ședinței de la ora 2 dimineață în ziua de 5 august, deputații au sărbătorit victoria. Decretele din august au marcat sfârșitul puterii nobilimii și al privilegiului înnăscut, instaurând o societate bazată
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
instituit un sistem administrativ național, uniform, iar pentru mulți, revoluția a marcat sfârșitul sistemului feudal. Decretele din august au favorizat crearea unei constituții. Deputații au decis să stabilească principiile pe care să se bazeze aceasta. Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din august 1789 a condamnat practicile Vechiului Regim a exprimat consensul caietelor celor trei ordine. Aceasta declarație a devenit sursa de inspirație pentru liberalii din întreaga Europă în secolul al XIX-lea. Regele nu a împărtășit entuziasmul general pentru schimbările
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
comune, grupate în cantoane, care aveau ca scop să funcționeze ca zone în care se formau adunările electorale primare în care își aveau tribunalele judecătorii de pace. Toate subdiviziunile administrative, exceptând cantoanele, erau conduse de consilii alese prin vot. Toți cetățenii activi, care plăteau impozite, echivalând cu trei zile de munca, îi votau pe funcționarii municipali. Cetățenii care nu plăteau impozitele nu aveau drept de vot și erau numiți cetățeni pasivi. Cetățenii activi votau în adunările electorale primare când se desfășurau
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
adunările electorale primare în care își aveau tribunalele judecătorii de pace. Toate subdiviziunile administrative, exceptând cantoanele, erau conduse de consilii alese prin vot. Toți cetățenii activi, care plăteau impozite, echivalând cu trei zile de munca, îi votau pe funcționarii municipali. Cetățenii care nu plăteau impozitele nu aveau drept de vot și erau numiți cetățeni pasivi. Cetățenii activi votau în adunările electorale primare când se desfășurau alegerile generale, dar nu puteau deveni funcționari publici decât dacă plăteau impozite echivalent cu 10 zile
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
administrative, exceptând cantoanele, erau conduse de consilii alese prin vot. Toți cetățenii activi, care plăteau impozite, echivalând cu trei zile de munca, îi votau pe funcționarii municipali. Cetățenii care nu plăteau impozitele nu aveau drept de vot și erau numiți cetățeni pasivi. Cetățenii activi votau în adunările electorale primare când se desfășurau alegerile generale, dar nu puteau deveni funcționari publici decât dacă plăteau impozite echivalent cu 10 zile de munca. Al doilea strat de cetățeni activi alegea membrii adunărilor districtuale și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
cantoanele, erau conduse de consilii alese prin vot. Toți cetățenii activi, care plăteau impozite, echivalând cu trei zile de munca, îi votau pe funcționarii municipali. Cetățenii care nu plăteau impozitele nu aveau drept de vot și erau numiți cetățeni pasivi. Cetățenii activi votau în adunările electorale primare când se desfășurau alegerile generale, dar nu puteau deveni funcționari publici decât dacă plăteau impozite echivalent cu 10 zile de munca. Al doilea strat de cetățeni activi alegea membrii adunărilor districtuale și departamentele și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
drept de vot și erau numiți cetățeni pasivi. Cetățenii activi votau în adunările electorale primare când se desfășurau alegerile generale, dar nu puteau deveni funcționari publici decât dacă plăteau impozite echivalent cu 10 zile de munca. Al doilea strat de cetățeni activi alegea membrii adunărilor districtuale și departamentele și puteau căpăta funcții la aceste niveluri. Alegeau și deputații în Adunarea Națională. Al treilea strat de cetățeni activi care plăteau un impozit direct de un marc "d'argent-echivalent" a 50 de zile
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
publici decât dacă plăteau impozite echivalent cu 10 zile de munca. Al doilea strat de cetățeni activi alegea membrii adunărilor districtuale și departamentele și puteau căpăta funcții la aceste niveluri. Alegeau și deputații în Adunarea Națională. Al treilea strat de cetățeni activi care plăteau un impozit direct de un marc "d'argent-echivalent" a 50 de zile de munca, pentru a deveni deputat în Adunarea Națională. De aceea, sistemul electoral era în favoarea celor bogați. Dar 61% din francezi aveau dreptul să participe
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
la o înțelegere, dar putea să judece cauzele civile minore fără apel. Cauzele civile mai importante le reveneau tribunalului districtual. Exista câte un tribunal penal în fiecare departament, unde procesele se desfășurau în public, iar un juriu format din 12 cetățeni, aleși prin tragere la sorti, decideau în materie de vinovăție sau nevinovăție. Ideea unui juriu și a judecătorilor de pace au fost preluate din dreptul britanic. În fruntea sistemului judiciar se afla o Curte de apel, ai cărei judecători erau
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
vinovăție sau nevinovăție. Ideea unui juriu și a judecătorilor de pace au fost preluate din dreptul britanic. În fruntea sistemului judiciar se afla o Curte de apel, ai cărei judecători erau aleși de adunările departamentale. Toți judecătorii erau aleși de cetățenii activi, dar numai cei care erau avocați de cinci ani erau eligibili. Era o garanție că toți judecătorii erau calificați și responsabili. Codul penal a devenit tot mai uman: tortura și mutilarea au fost abolite, iar cel arestat trebuia adus
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a format o rețea națională de cluburi iacobine. În primăvara 1791, existau 900 de cluburi. Clubul cordelierilor a fost fondat în 1790 și era mai radical decât Clubul iacobinilor și accesul era liber. Nu era de acord cu distincția dintre cetățeni activi și cei pasivi și sprijinea măsurile susținute de sanculoți: democrația directă, rechemarea deputaților pentru a da socoteală de acțiunile lor și dreptul la insurecție. Clubul avea aderență în rândul clasei muncitoare, deși liderii erau burghezi. Danton și Desmoulins erau
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
orașe, nu formau o clasă, printre ei fiind meseriași și meșteșugari cu ateliere proprii, alături de muncitorii salariați, li se datora atacul asupra Bastiliei și readucerea familiei regale la Paris în octombrie. Au fost puțin răsplătiți și mulți dintre ei erau cetățeni pasivi care nu aveau drept de vot. Sufereau de pe urma inflației, iar pentru a-și acoperi cheltuielile, guvernul a tipărit mai multe asignate, a căror valoare a scăzut. La începutul anului 1791, s-au desfășurat greve, în care muncitorii protestau împotriva
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
pe opozanți să domine următoarea Adunare, Robespierre a propus o ordonanță de auto-recuzare, fiind votată, conform căreia nici un membru al Adunării Constituante nu va mai putea face parte din viitoarea Adunare legislativă. Au votat mai puțin de un sfert din cetățenii activi, alegând o Adunare în întregime burgheză, fiind câțiva nobili, dintre care mulți s-au retras pe domeniilor lor. Numai 23 de clerici au fost aleși și nu existau țărani sau meșteșugari și erau puțini oameni de afaceri. La început
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a convins că insurecția era necesară. În noaptea de 9 august, sanculoții au preluat Primăria ("Hôtel de Ville") și au înlăturat fosta municipalitate și au instaurat Comuna revoluționară, condusa de Hebert. Mii de membri ai Gărzii Naționale, fiind deschisă și cetățenilor pasivi, 2.000 de federați, conduși de cei din Marsilia, au mărșăluit spre Tuileries. Palatul era apărat de 3.000 de soldați, dintre care 2.000 aparțineau Gărzii Naționale, ceilalți fiind mercenari elvețieni. Regele a cerut adăpost Adunării, pentru a
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
prudenta, așteptând momentul potrivit și dând dovada de fler. S-a pronunțat împotriva manifestațiilor republicane, s-a implicat în insurecțiile din 10 august 17922 iunie 1793. Susținea că pentru a învinge, trebuia să obțină sprijinul poporului. S-a opus împărțirii cetățenilor și legilor care-i lipseau de drepturi civile pe negrii din colonii și dezaproba bogăția excesivă. Nu credea în distribuirea proprietății în mod egal, dar considera că datoria statului era asigurarea supraviețuirii tuturor membrilor săi prin oferirea unor mijloace de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
acuzat de corupție și pentru că ar fi fost cumpărat de puteri străine. Camille Desmoulins, prietenul sau, l-a susținut în tentativa de a pune capăt Terorii. Desmoulins a cerut în ziarul sau, Le Vieux Cordelier, eliberarea a 200.000 de cetățeni suspectați. Comitetul salvării publice l-a considerat pe Danton drept o amenințare, având mulți adepți în Convenție și credea că va restaura monarhia. Danton a fost adus în fața Tribunalului revoluționar la 5 aprilie 1794, el, Desmoulins și ceilalți adepți ai
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
membri numiți și direct de primul consul și care elaborau proiecte de legi), Consiliul Legislativ (care adopta și respingea proiecte de legi) și Senatul (care verifică constituționalitatea legilor și modificarea constituției). Consultarea electorală s-a realizat printr-un sistem cenzitar. Cetățenii care se bucurau de mai multe drepturi civice alegeau trei tipuri de liste-la nivel comunal, la departament și la nivel național. Napoleon, prin reformele sale, a pus bazele Franței de azi. Statul Francez avea nevoie însă de resurse financiare pentru
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
care au modernizat Turcia, desprinzând-o de trecutul ei otoman. O perioadă de transformări, între 1923 și 1938, a definitivat organizarea statului turc de astăzi. Fondarea sistemului de învățământ public (gratuit și obligatoriu), acordarea dreptului la vot egal pentru toți cetățenii, introducerea alfabetului latin, interzicerea poligamiei, democratizarea și modernizarea administrației și libertatea religioasă au fost reformele ce au consolidat Turcia modernă. Politica Turciei este una republicană. La fiecare 4 ani se votează alt președinte. Președintele Turciei este Recep Tayyip Erdogan. Turcia
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne, cât și funcții militare. Forțele armate turcești sunt a doua mare forță armată existentă în NATO, după Forțele armate ale SUA, cu o putere a 1.043.550 militari care lucrează în 5 specialități. Nu toți cetățenii turci masculini sunt apți pentru serviciul militar, astfel că nu sunt obligați să satisfacă armata, care durează perioadă variată de timp (de la 3 săptămâni la 15 luni), depinzând de nivelul studiilor și locul de muncă. Turcia nu oferă o alternativă
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]