21,363 matches
-
fals. Așadar e necesar să se stabilească o cauză eficientă primă: pe care toți o numesc Dumnezeu"36. Cea de a doua cale a lui Toma D'Aquino conține un argument similar primei. Există totuși unele diferențe: în primul caz accentul este pus pe lucruri precum pacienții acțiunii cauzale iar în cel de al doilea este vorba despre agenți cauzali. Este specificat, în plus, că e vorba doar despre cauze eficiente. În fine, ideea cauzelor ordonate esențial joacă un rol important
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Teorema 2: Dacă ceva este precum Dumnezeu, atunci proprietatea de a fi precum Dumnezeu este o esență a acelui lucru. Teorema 3: În mod necesar, proprietatea de a fi precum Dumnezeu este exemplificată 226. În argumentul lui Godel se pune accent pe proprietățile pozitive care trebuie privite drept proprietăți prea-măritoare. Doar Dumnezeu este ființa care are ca proprietăți esențiale toate proprietățile pozitive în cel mai înalt grad. Fiind date mai multe axiome în ceea ce privește proprietățile pozitive se poate demonstra că un individual
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel, activitate (respectiv muncă sau situație) creativă, situație
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel, activitate (respectiv muncă sau situație) creativă, situație
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
lipsește mențiunea prin care creativitatea este considerată ca fiind capacitatea de a imagina și a realiza ceva nou, original. Alexandru Roșca scrie: „Termenul de creativitate are accepțiuni diferite, care nu se contrazic, ci mai degrabă se completează... În definițiile date, accentul este pus uneori pe produsul creat, alteori pe procesul creator, iar alteori pe persoana creatoare. Mai frecvent, creativitatea este considerată ca fiind un proces, care duce la un anumit produs, caracterizat prin originalitate sau noutate și prin valoare sau utilitate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care duce la un anumit produs, caracterizat prin originalitate sau noutate și prin valoare sau utilitate pentru societate. Întrucât un produs poate să fie original, dar fără valoare, cei doi termeni ai definiției nu pot fi separați... În cazul când accentul este pus pe persoană, creativitatea este definită fie ca o caracteristică a performanței persoanei (o performanță originală și de valoare), fie ca facultate sau capacitate de a Creativitate și progres tehnic 16 inventa (În tehnică), de a descoperi (În știință
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
lipsește mențiunea prin care creativitatea este considerată ca fiind capacitatea de a imagina și a realiza ceva nou, original. Alexandru Roșca scrie: „Termenul de creativitate are accepțiuni diferite, care nu se contrazic, ci mai degrabă se completează... În definițiile date, accentul este pus uneori pe produsul creat, alteori pe procesul creator, iar alteori pe persoana creatoare. Mai frecvent, creativitatea este considerată ca fiind un proces, care duce la un anumit produs, caracterizat prin originalitate sau noutate și prin valoare sau utilitate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care duce la un anumit produs, caracterizat prin originalitate sau noutate și prin valoare sau utilitate pentru societate. Întrucât un produs poate să fie original, dar fără valoare, cei doi termeni ai definiției nu pot fi separați... În cazul când accentul este pus pe persoană, creativitatea este definită fie ca o caracteristică a performanței persoanei (o performanță originală și de valoare), fie ca facultate sau capacitate de a Creativitate și progres tehnic 16 inventa (În tehnică), de a descoperi (În știință
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
chiar până la nivelul relațiilor de macrosistem. Fiecare societate stimulează și reflectă un tip aparte de creativitate. b) Funcția psihologică a creativității determină modul de realizare a procesului de creație, angajând toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman, cu unele accente evidente care 29 Rațiu Gheorghe, Inventica, www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/ratiu 4 /cuprins.htm Creativitate și progres tehnic 30 vizează: inteligența În calitate de aptitudine generală, care asigura premiza sesizării, rezolvării, inventării de probleme și de situații problemă; gândirea, În calitate de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
chiar până la nivelul relațiilor de macrosistem. Fiecare societate stimulează și reflectă un tip aparte de creativitate. b) Funcția psihologică a creativității determină modul de realizare a procesului de creație, angajând toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman, cu unele accente evidente care 29 Rațiu Gheorghe, Inventica, www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/ratiu 4 /cuprins.htm Creativitate și progres tehnic 30 vizează: inteligența În calitate de aptitudine generală, care asigura premiza sesizării, rezolvării, inventării de probleme și de situații problemă; gândirea, În calitate de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sarcini și posturi din dorința de a nu fi considerat incapabil sau rău intenționat. Motivația pozitivă consta În relaționarea directă și proporțională a rezultatelor obținute și a comportamentului promovat (răspunsul la apeluri, valoarea soluțiilor, nivelul inițiativelor) cu satisfacțiile personale. Deși accentul se pune pe latura pozitivă a laudei, recunoașterii și recompensei motivarea pozitivă nu poate fi aplicată ”tale-quale”. Marea diversitate a structurilor psiho intelectuale umane face ca satisfacția sa fie perceputa diferit de la individ la individ. Satisfacția depinde de felul de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sarcini și posturi din dorința de a nu fi considerat incapabil sau rău intenționat. Motivația pozitivă consta În relaționarea directă și proporțională a rezultatelor obținute și a comportamentului promovat (răspunsul la apeluri, valoarea soluțiilor, nivelul inițiativelor) cu satisfacțiile personale. Deși accentul se pune pe latura pozitivă a laudei, recunoașterii și recompensei motivarea pozitivă nu poate fi aplicată ”tale-quale”. Marea diversitate a structurilor psiho intelectuale umane face ca satisfacția sa fie perceputa diferit de la individ la individ. Satisfacția depinde de felul de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care tinde orice sistem de instruire și educație. Managementul școlar are În vedere stabilirea obiectivelor Învățământului la Început de nou mileniu 70. Într-un Raport al Comisiei UNESCO 71 din 1996, obiectivele procesului instructiv-educativ pentru secolul al XXI-lea pun accentul pe patru stâlpi ai unui nou tip de educație: ∗ . a Învăța să știi (să cunoști); ∗ . a Învăța să faci; ∗ . a Învăța să fii; ∗ . a Învăța să trăiești Împreună cu alții. Aceste obiective instructiv-educative se materializează În procesul didactic, printr-o tehnologie
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care tinde orice sistem de instruire și educație. Managementul școlar are În vedere stabilirea obiectivelor Învățământului la Început de nou mileniu 70. Într-un Raport al Comisiei UNESCO 71 din 1996, obiectivele procesului instructiv-educativ pentru secolul al XXI-lea pun accentul pe patru stâlpi ai unui nou tip de educație: ∗ . a Învăța să știi (să cunoști); ∗ . a Învăța să faci; ∗ . a Învăța să fii; ∗ . a Învăța să trăiești Împreună cu alții. Aceste obiective instructiv-educative se materializează În procesul didactic, printr-o tehnologie
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
după variantele din figura 3.2 sunt mari, În raport cu varianta din figura 3.1. Se poate acorda o mai mare atenție individualizării pregătirii elevilor sau studenților, gradului de formare a gândirii proprii acestora. În acest context nu se mai pune accentul pe rezolvarea fără greșeli a temei. Tehnica programării ia În considerare și faptul că se poate Învăța și din greșelile comise. I se comunică elevului sau studentului că soluția propusă este greșită sau parțial corectă. În continuare, elevului sau studentului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
după variantele din figura 3.2 sunt mari, În raport cu varianta din figura 3.1. Se poate acorda o mai mare atenție individualizării pregătirii elevilor sau studenților, gradului de formare a gândirii proprii acestora. În acest context nu se mai pune accentul pe rezolvarea fără greșeli a temei. Tehnica programării ia În considerare și faptul că se poate Învăța și din greșelile comise. I se comunică elevului sau studentului că soluția propusă este greșită sau parțial corectă. În continuare, elevului sau studentului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
96. De asemenea, În raport, European Science Foudations, subliniind faptul că pentru a sprijini o societate bazată pe cunoaștere În Europa sunt necesari trei piloni Cercetare, Educație, Inovare totuși, se arată că În documentele recente ale Uniunii Europene, “ În esență accentul este pus pe trecerea cunoașterii În abundență, În timp ce precursorul esențial pentru a crea necesara cunoaștere nouă prin asigurarea de fonduri publice este mult neglijată”. Privind mecanismele de finanțare, acest raport remarcă situația finanțării cercetării de către sectorul privat care vizează mai
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
96. De asemenea, În raport, European Science Foudations, subliniind faptul că pentru a sprijini o societate bazată pe cunoaștere În Europa sunt necesari trei piloni Cercetare, Educație, Inovare totuși, se arată că În documentele recente ale Uniunii Europene, “ În esență accentul este pus pe trecerea cunoașterii În abundență, În timp ce precursorul esențial pentru a crea necesara cunoaștere nouă prin asigurarea de fonduri publice este mult neglijată”. Privind mecanismele de finanțare, acest raport remarcă situația finanțării cercetării de către sectorul privat care vizează mai
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
una din problemele actuale ale didaticii specialității, care impune studierea limbii materne în consens cu trebuințele subiecților educați și cu activitatea educațională europeană. Valoarea investigației realizate constă în descrierea demersului curricular de formare a competenței de comunicare în gimnaziu, cu accent pe metodologia realizării, argumentarea valorii formative a metodei exercițiului în dezvoltarea competențelor de comunicare și propunerea unor scenarii didactice ameliorative pentru dezvoltarea competențelor de comunicare. Autoarele I. Repere psihopedagogice ale educației comunicării 1. Comunicarea 1.1. Semnificații ale conceptului Una
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
referențială atât prin caracteristica sunetelor (secvențe speciale și chiar sunete neobișnuite în alte cuvinte), cât și prin rolul lor sintactic (nu sunt componentele frazelor, ci echivalează cu ele). Alte mărci ale acestei funcții se găsesc atât la nivel fonetic - intonație, accent, tempo- ul vorbirii, lungirea sau eliminarea unor sunete - cât și la nivel morfologic, sintactic sau lexical. Vendryes remarca faptul că afectivitatea poate marca structura frazei. în limbaj afectiv, ordinea ideilor este alta decât în limbajul logic. Același autor arată că
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
formarea aptitudinilor de a ști să faci, care obligă la pași suplimentari, L. Șoitu sistematizează într-o fișă finală de evaluare a competențelor dobândite de elev aspectele implicate: Competențe în domeniul limbajului: - exprimarea orală: verbală, paraverbală - expresivitatea frazei, ritmul, tonul, accentul cuvintelor, pauzele în vorbire, respirația su sens; - lectura; scrisul; compunerea; vocabularul; ortografia; gramatica; - exprimarea nonverbală: proximitatea, râsul / surâsul, gesturile, postura, mimica, privirea; Identificând factorii principali implicați în învățarea comunicării, L. Șoitu subliniază rolul școlii, care este o instituție unde se
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a relației și este subsumată intrării în rol. 3. Competența de comunicare în noile documente curriculare Aplicarea modelului comunicativ-funcțional în predare, care presupune studiul integrat al limbii, al textului literar și al comunicării, deschide o altă perspectivă pedagogică prin deplasarea accentului de pe acumularea de cunoștințe, pe dobândirea de competențe. Competența de comunicare, însumând un sistem de strategii creative care facilitează înțelegerea valorii elementelor lingvistice în context și dezvoltarea capacității de a aplica informațiile despre limbă, nu este echivalentă cu volumul acestor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fluentă a unor secvențe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonației, în funcție de starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare); - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor; - folosirea corectă a accentului; - semne de ortografie cu implicații la nivel fonetic: apostroful, cratima; - resurse ale expresivității la nivel fonetic: aliterația, asonanța; 3.2. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul lexico-semantic se realizează prin desfășurarea a trei tipuri de activități corelate: dezvoltarea vocabularului prin
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mai poate rămâne formarea priceperilor și a deprinderilor (de altfel foarte importante în formarea integrală a personalității), ci trebuie să vizeze achiziții mult mai fine, și anume operațiile, cu caracteristicile lor, reversibilitatea si asociativitatea. De aceea el propune trecerea, ca accent formativ, de la «exercițiul automatismelor» la «exercițiul operațiilor».” După Vistian Goia, obiectivele formative ale metodei sunt: - să fixeze cunoștințele teoretice relativ la un capitol, categorie morfologică, sintactică, ortografică, de punctuație etc.; - să creeze abilități de transpunere a acestora în practică; - să dezvolte
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
superioare, îmbinând „în mod specific descoperirea inductivă și deductivă cu descoperirea prin analogie și cu munca personalizată”. Exercițiile structurale pot fi folosite la toate nivelurile limbii; pot avea ca obiect silabe - ca tipuri de organizare fonologică, structuri prozodice (intonaționale, de accent etc.), cuvinte - ca tipuri de organizare morfematică, sintagme - ca tipuri de relație între cuvinte, enunțuri (propoziții, fraze) - ca tipuri de organizare internă a unor unități lingvistice de sine stătătoare. Orice exercițiu structural pornește de la un model, dar identitatea model - structură
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]