16,557 matches
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,72%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (4,19%) și penticostali (2,21%). Pentru 4,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 2002 populația orașului era de dintre care 5782 de sex masculin și 5864 feminin. În 1774 la Darabani locuiau 90 de familii, conform scrierilor vremii. Recensământul din 1845 consemnează la Darabani numărul de 1120 de locuitori, iar
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,91%). Principalele minorități sunt cele de romi (13,64%) și turci (4,42%). Pentru 11,39% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,32%), cu o minoritate de musulmani (17,7%). Pentru 11,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Pe teritoriul orașului a existat o așezare de
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
și turci (4,42%). Pentru 11,39% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,32%), cu o minoritate de musulmani (17,7%). Pentru 11,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Pe teritoriul orașului a existat o așezare de epocă română numită "Vicus Novus", menționată într-o inscripție din vremea Imperiului Român (anul 178). În zona centrală a orașului actual s-au găsit de asemenea vestigii de epocă română care
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,55%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,89%) și turci (2,35%). Pentru 8,57% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,43%), cu o minoritate de musulmani (2,51%). Pentru 8,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul Măcin s-a constituit în apropiere de
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
și turci (2,35%). Pentru 8,57% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,43%), cu o minoritate de musulmani (2,51%). Pentru 8,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul Măcin s-a constituit în apropiere de castrul roman Arrubium, ridicat de romani în vecinătatea unei așezări daco-getice cu nume de origine celtică (de la care a preluat numele). În antichitate, aici a existat un cult al zeului Jupiter
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
fost declarată oraș în 2000. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Otopeni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,75%). Pentru 9,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,12%). Pentru 9,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În orașul Otopeni se află: Clubul Sportiv Otopeni:
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,75%). Pentru 9,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,12%). Pentru 9,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În orașul Otopeni se află: Clubul Sportiv Otopeni:
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
efectuat în 2011, populația orasului Bolintin-Vale se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,8%), cu o minoritate de romi (17,76%). Pentru 9,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,64%). Pentru 10,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bolintin-Vale avea statut de comună rurală, făcea parte din
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
sunt români (72,8%), cu o minoritate de romi (17,76%). Pentru 9,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,64%). Pentru 10,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bolintin-Vale avea statut de comună rurală, făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Bolintinu-Drăgăneasca, Bolintinu-Moșneni, Bolintinu-de-Mijloc și Malu Spart, având în total 3261 de locuitori ce trăiau
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
efectuat în 2011, populația orașului Hațeg se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,15%), cu o minoritate de maghiari (1,6%). Pentru 4,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,11%), dar există și minorități de baptiști (8,39%), penticostali (6,28%), greco-catolici (3,14%) și romano-catolici (1,78%). Pentru 4,38% din populație, nu este
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,11%), dar există și minorități de baptiști (8,39%), penticostali (6,28%), greco-catolici (3,14%) și romano-catolici (1,78%). Pentru 4,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,69%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,82%), romi (5,51%) și germani (2,87%). Pentru 7,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,57%), dar există și minorități de romano-catolici (22,98%) și penticostali (4,03%). Pentru 7,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Din 2012 primar
Jimbolia () [Corola-website/Science/297076_a_298405]
-
7,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,57%), dar există și minorități de romano-catolici (22,98%) și penticostali (4,03%). Pentru 7,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Din 2012 primar al orașului este Postelnicu Darius Adrian (PDL). Consiliul local: PDL- 7, UDMR- 4, PNL - 3, PSD - 2, PPDD - 1 Orașul Jimbolia este înfrățit cu următoarele localități
Jimbolia () [Corola-website/Science/297076_a_298405]
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (92,47%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,62%) și români (2,08%). Pentru 2,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,24%), unitarieni (33,53%), romano-catolici (13,04%) și ortodocși (2,13%). Pentru 3,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform
Cristuru Secuiesc () [Corola-website/Science/297070_a_298399]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,24%), unitarieni (33,53%), romano-catolici (13,04%) și ortodocși (2,13%). Pentru 3,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform datelor recensământului din 1930, populația Cristurului Secuiesc era de 4.128 de locuitori, dintre care 3.476 maghiari, 326 români, 149 evrei, 89 germani, 76 țigani ș.a. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale
Cristuru Secuiesc () [Corola-website/Science/297070_a_298399]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (8.405 adică 87,67%), cu o minoritate de romi (464 adică 4,84%) și cu una de maghiari (61 adică 0,63%). Pentru 6,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,26%), dar există și minorități de penticostali (5,39%), baptiști (2,69%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,26%), dar există și minorități de penticostali (5,39%), baptiști (2,69%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
în 2011, populația orașului Boldești-Scăeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,99%), cu o minoritate de romi (5,08%). Pentru 3,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,76%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (1,27%) și evanghelici (1,25%). Pentru 3,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,76%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (1,27%) și evanghelici (1,25%). Pentru 3,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul actual a rezultat din unirea comunelor Boldești și Scăeni, existente din vechime. În 1835, pe moșia vărului său, Emanoil („Manolache”) Bălăceanu din Scăeni, socialistul utopic Teodor Diamant a încercat să realizeze un falanster fourierist, intitulat „Societatea agronomică și
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
Mihai se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (80,5%). Principalele minorități sunt cele de români (11,69%) și romi (5,26%). Pentru 2,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,16%), romano-catolici (30,88%), ortodocși (10,45%), greco-catolici (2,35%), baptiști (2,34%) și penticostali (1,13%). Pentru 2,4% din populație
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,16%), romano-catolici (30,88%), ortodocși (10,45%), greco-catolici (2,35%), baptiști (2,34%) și penticostali (1,13%). Pentru 2,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Această zonă a suferit timpuriu efectele trecerii de la cultura rurală autohtonă la cultura civilă, fapt din cauza căruia au dispărut portul popular, respectiv dansul popular propriu al localității. Această zonă întotdeauna a fost un teritoriu al apelor și a mlaștinii
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
în 2011, populația orașului Titu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,91%), cu o minoritate de romi (3,44%). Pentru 3,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,63%). Pentru 3,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea dispune de 15 instituții de învățământ: 2 licee, 6 școli și 7 grădinițe, dar
Titu () [Corola-website/Science/297073_a_298402]
-
sunt români (92,91%), cu o minoritate de romi (3,44%). Pentru 3,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,63%). Pentru 3,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea dispune de 15 instituții de învățământ: 2 licee, 6 școli și 7 grădinițe, dar și de o casă de cultură, o bibliotecă și 4 baze sportive. Instituțiile medicale care deservesc orașul Titu sunt reprezentate de o policlinică, un
Titu () [Corola-website/Science/297073_a_298402]
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,78%). Principalele minorități sunt cele de turci (8,43%) și romi (5,31%). Pentru 9,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,42%), cu o minoritate de musulmani (11,74%). Pentru 9,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]
-
și romi (5,31%). Pentru 9,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,42%), cu o minoritate de musulmani (11,74%). Pentru 9,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]