15,536 matches
-
regentă stă la persoana a III-a plural), iar predicatul regentei cere pronumelui introductiv al subiectivei să stea în nominativ (când această „cerință” nu este respectată, apare anacolutul - Cui îi place această piesă o mai poate vedea peste două zile.). Autoarea ajunge la concluzia că „din punct de vedere formal, gramatical, subiectul și predicatul se domină, așadar, reciproc, cu alte cuvinte sunt interdependente (cf. Sextil Pușcariu, Limba română, 1940, p. 156). Și dacă interdependența înseamnă dependență mutuală, înscrierea relației subiect-predicat la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Se pare că va ploua, Se zice că va ploua, Bine că nu plouă, E necesar să plouă, Dacă bate vântul înseamnă că n-o să plouă etc.). Ideea interdependenței dintre subiect și predicat apare și în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare impune distingerea mai multor tipuri de dependență: determinarea = dependență unilaterală și obligatorie, interdependență = dependență bilaterală și obligatorie și constelația = dependență facultativă cf. L. Hjelmslev, loc. cit.). Interdependență este întotdeauna, arată autoarea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare impune distingerea mai multor tipuri de dependență: determinarea = dependență unilaterală și obligatorie, interdependență = dependență bilaterală și obligatorie și constelația = dependență facultativă cf. L. Hjelmslev, loc. cit.). Interdependență este întotdeauna, arată autoarea, raportul dintre subiect și predicat, ca și raportul dintre regentă și o subiectivă de tipul: Cine-și pune boii în cârd cu dracu' îi scoate fără coarne, pe când în cazul unui enunț ca: Se spune că X a scris un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care include simbolul categorial „subiect sub directa dominanță a nodului grup verbal alături de simboluri ca obiectul direct, obiectul indirect în dativ, atributiv(numele predicativ) etc.” Subiectul dobândește, în felul acesta, față de verb o poziție similară cu cea a complementelor respective, autoarea acordând subiectului statutul de determinant (modificator) direct al verbului. Concluzia că subiectul este un determinant al verbului se datorează faptului că, în viziunea sa „grupul verbal este o secvență de constituenți în interiorul căruia verbul îndeplinește rolul de nucleu, impunând gravitatea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
voioasă sau prin fetița aleargă fiind voioasă. Având în vedere că reconstituirea gândirii pentru aflarea sensului comunicării se poate face prin dezvoltarea adjectivului voioasă într-o nouă propoziție - aflată în raport de coordonare sau de subordonare cu propoziția fetița aleargă - autoarea apreciază că ,,adjectivul voioasă este predicat, care propunem să fie numit predicat circumstanțial” Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă fiind voioasă prezintă elemente comune cu predicatul nominal. Sensul propoziției din punct de vedere logic poate fi redat astfel: Fetița aleargă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
bun câștigat faptul că în gramatica românească există o parte de propoziție secundară (exprimată prin adjectiv, substantiv sau verb la gerunziu), care determină simultan un verb și un nume. Fără a propune aici vreo denumire pentru această parte de propoziție, autoarea subliniază că numele pe care această parte de propoziție îl determină poate funcționa ca subiect (a venit veselă), complement direct (am văzut-o veselă) sau complement indirect (ne trezim cu popa Buligă...tămâiet). III.5 Elementul predicativ suplimentar Revenind asupra
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în etapa de suprimare a agentului.) Această corelație între valoarea impersonală și cea pasivă este specifică doar verbelor tranzitive când nominalul este nonpersonal. Se vorbește chiar despre o fuziune a celor două valori (impersonală și pasivă) cu cea obiectivă. Conform autoarei Elena Petrina, fenomenul în discuție are loc o dată cu „transferul caracterului personal al subiectului logic asupra celui gramatical”. Spre exemplu: Cartea mea se vrea preventivă. Se vrea [autorul vrea] ca ea [cartea] să fie preventivă. După cum am observat, cele două structuri
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
femeile n-ar trebui săși aprecieze valoarea numai după felul în care le văd bărbații, mai ales cei ce se fac că gândesc. Căutarea adevăratei identități e un mod de viață admis azi, cu naturalețe, de multe femei. În ce măsură semnăturile autoarelor (prozatoare, poete, eseiste, ziariste etc.) sau regăsit în paginile revistei pe care o coordonați? Personal am încercat ca selecția materialelor să se facă exclusiv pe criterii valorice. Ponderea autori/autoare nu a ținut neapărat de opțiunea noastră, ci de materialele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
viață admis azi, cu naturalețe, de multe femei. În ce măsură semnăturile autoarelor (prozatoare, poete, eseiste, ziariste etc.) sau regăsit în paginile revistei pe care o coordonați? Personal am încercat ca selecția materialelor să se facă exclusiv pe criterii valorice. Ponderea autori/autoare nu a ținut neapărat de opțiunea noastră, ci de materialele primite la redacție. Care considerați că sunt autoarele ce au reușit să se impună în anii postdecembriști și ce au adus nou creațiile lor în domeniul abordat? Anii postdecembriști au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în paginile revistei pe care o coordonați? Personal am încercat ca selecția materialelor să se facă exclusiv pe criterii valorice. Ponderea autori/autoare nu a ținut neapărat de opțiunea noastră, ci de materialele primite la redacție. Care considerați că sunt autoarele ce au reușit să se impună în anii postdecembriști și ce au adus nou creațiile lor în domeniul abordat? Anii postdecembriști au vehiculat nume incontestabile în poezie, proză, memorialistică, publicistică, poate mai puțin în eseistică. Nu știu dacă în această
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
drept sate răzeșești, ci stâpâniri aservite, în timp ce sate precum Cudalbi, Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți din ele. Referindu-se la procesul de deposedare a țărănimii răzeșești, autoarea observă just cum „în multe sate foste proprietăți ale răzeșilor apar încă răzeși proprietari, necatagrafiați” ca atare, adăogăm noi. Informații interesante, unele destul de limpezi, altele confuze, ne furnizează lucrarea cercetătorului Alex. I. Gonța, Satul în Moldova medievală. Instituțiile, la care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]