16,669 matches
-
Grădinaru, publicația fiind organul de presă al Căminului cultural „Nicolae Iorga” din Botoșani; a treia serie, de la 15 octombrie 1942 la 1 februarie 1944, cu apariție lunară, are subtitlul „Foaie de cultură, îndrumare și informații”, fondator fiind I.V. Luca, proprietar Căminul Cultural „Nicolae Iorga”, iar redactor responsabil M. Grădinaru. În articolul-program se afirmă: „Drumul nostru este întărirea ideii naționale prin păstrarea și întărirea patrimoniului a tot ce este românesc.” Ca atare, numărul 4/1934 este dedicat poetului Mihai Eminescu: sunt reproduse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
martore. Ca urmare a investigațiilor făcute, pentru unii se întrevede posibilitatea recuperării totale și într-un timp relativ scurt, pentru alții o recuperare parțială și în timp mai îndelungat, iar pentru alții recuperarea este imposibilă și urmează a fi repartizați căminului spital. Așadar, cercetarea ne-a condus la delimitări care merg de la limita superioară a debilității mintale până la irecuperabili. În cadrul lotului martor s-au constatat delimitări care merg de la limita inferioară a normalului până la un intelect superior, excelent. Trebuie să menționăm
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să fie dirijați către clasele de normali când recuperarea a avut loc sau către clase diferențiate de adaptare, de recuperare, de perfecționare, când recuperarea este în curs. În momentul de față, ei nu frecventează nici o unitate preșcolară, sunt excluși de la cămine, iar familia se preocupă prea puțin specializat. În afara Centrului Logopedic, care colaborează cu cabinetul de psihiatrie, neuropsihiatrie, E.E.G., kineziterapie și se ocupă cu stăruință de instruirea și educarea părinților pentru a-i determina la un nival de informare științifică și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de unde rezultă o sporită dificultate de a vorbi. Dacă se caută cauzele unei deficiențe de vorbire la un copil, adeseori se descoperă condițiile care au dus la lipsa de adaptare socială; lipsa dragostei unui părinte pentru copil, dragostea exagerată, un cămin nefericit sau distrus sunt elemente care influențează profund și permanent personalitatea copilului. Diagnosticul complex si valoarea lui în determinarea diferitelor categorii de handicapați Etapa actuală de dezvoltare a învățământului este marcată de eforturi sistematice, spre a mări eficiența procesului instructiv
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în primul rând nervoase, ale copilului. Familia contribuie mai mult decât se pare la prima vedere. Studiul cazurilor grele, patologice ne convinge că uneori influențele familiale, în raport cu altele, sunt covârșitoare. O ambianță familială frământată de tensiuni, o atmosferă sufocantă a căminului prin inegalitatea atitudinilor părintești, lipsa de afecțiune între soți, colorată de viciile sau neînțelegerile lor, de certuri, de acte de violență, o integrare insuficientă a familiei în viața socială, constituie tabloul unui mediu nefavorabil dezvoltării normale a copilului și al
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
apariția legii-cadru a asistenței sociale din 2001, sistemul de servicii de asistență socială a reprezentat componenta cea mai slab dezvoltată a sistemului, cu incompletitudini și distorsiuni grave: - serviciile de asistență socială s-au concentrat în cadrul instituțiilor de asistență socială rezidențială (cămine pentru copii sau pentru bătrâni); - lipsea cvasicomplet sistemul de servicii de asistență socială în familie și în comunitate, singurele care pot oferi în mod eficient prevenție și reinserție socială. Inexistența unui sistem public coerent de servicii sociale în familie și
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de viață, formarea tinerilor pentru integrarea normală în comunitate și opțiunea pentru valori fundamentale ale incluziunii sociale, prevenind astfel forme de asociere cu efecte nocive pentru tineri, adesea generatoare de excluziune socială. Stimularea unor inițiative precum cele de reabilitare a căminelor culturale în mediul rural și de construire a unor săli de sport în mediul urban reprezintă un început promițător în această direcție. Procesele demografice și incluziunea socială. România se confruntă cu o prăbușire a natalității după 1989, cu efecte negative
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
școală, încălțăminte, rechizite care pot fi oferite „în natură”; - bilete gratuite (nu doar subvenționate) lunare de călătorie între localitatea de origine și liceu/facultate; - masă gratuită la cantină sau bonuri de masă suficiente pentru necesitățile alimentare lunare; - cazare gratuită la cămine sau plata cotei de întreținere la bloc; - este de văzut în ce măsură aceste burse complete de studii ar trebuie acordate tuturor elevilor și studenților care au intrat la liceu sau facultate și au venitul mediu pe membru de familie mai mic
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
se iveau ținuturi neexplorate, care apoi se tot întindeau și întindeau; prin ele bântuiau umbre negre; fiarele urlau altfel acum și parcă nu mai puteai fi sigur că ai să răzbești. Te bucurai și dacă Nana îți spunea unde este căminul și că, de fapt, Țara Niciunde exista doar în închipuire." (J. M. Barrie, Peter Pan) (c) "Și din ceasul acela au început a vorbi ele înde ele, că Spânul defel nu samănă în partea lor, nici la chip, nici la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la „Ora satului”, multe contribuții de aici sau de la emisiunea „Sfatul medicului” intrând în volumul Toate leacurile la îndemână (1935). Alte lucrări de popularizare ale medicului V. preiau texte apărute inițial în „Lamura”, „Albina”, „Vatra”, „România administrativă”, „Tribuna medicală”, „Farul căminului”. Între timp devenise un nume în literatură. Prima poezie, o odă dedicată lui Eminescu, datează din 1901. Va debuta însă cu poezia Dorul în 1912, la „Convorbiri literare”, sub inițialele V.V. Publică ulterior în „Flacăra”, „România”, „Dacia”, „Revista copiilor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
dacă mediul acționează asupra vieții colective a oamenilor, și aceștia acționează asupra mediului înconjurător. Cercetări recente arată că "pădurea virgină" amazoniană, de exemplu, nu este chiar atât de virgină. S-au găsit acolo, într-adevăr, urme de creștere a animalelor, cămine, câmpuri cultivate, care te trimiteau într-o epocă foarte veche. Față de principiile disciplinei antropologice admise în mod normal, acest demers este caracterizat de faptul că trece în plan secund noțiunea de cultură, care nu mai este studiată pentru ea însăși
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
tv. Problemele locuitorilor sunt legate de drumul de acces spre sat, de calitatea apei potabile, și de poluarea râului Tălmăcuț cu deșeuri menajere și resturi vegetale. Tălmăcelul nu dispune de canalizare. În sat există o școală cu clasele I-VIII, cămin cultural, dar nu există dispensar. Cel mai apropiat punct de cale ferată este Tălmaciu, la 3 km. Prima școală a fost înființată în Tălmăcel în 1833. Școala funcționează până în 1871, când se ia decizia construirii uneia noi. În 1877, școala
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Iasă-n uliță și toți apoi merg spre râu, pe lângă biserică, cobori în jos. No acolo se duce și se udă toți Ionii. Îi ia pe sus, îi duce și-i înmoaie cu picioarele în apă. După aia merg la cămin și continuă până târziu, fac jocul cetei. " (A.M., 56 ani Tălmăcel). "La Sf. Ion depinde de la an la an. Nu în fiecare an e la fel. Depinde și de leat, de ambiția băieților. Anul ăsta (n.n. 2003) o fost numa
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
populației, speranța de viață. * Fenomenul reîntoarcerii în rural * Navetismul Schimbarea infrastructurii * Dezvoltarea infrastructurii unor sate concomitent cu deteriorarea acesteia în alte sate * Dotarea cu utilități moderne a gospodăriei * Deteriorarea sau dispariția unor clădiri de utilitate publică în rural (școli, dispensare, cămine culturale) * Diversificarea materialelor de construcție Schimbarea psihosocială * Schimbări în relațiile interumane * Schimbări în structura valorică și normativă a unor grupuri sociale * Modalități de petrecere a timpului liber * Aspecte atitudinale legate de încredere, cooperare, competiție, asociere * Trăsături de personalitate specifice omului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acest sens, dar și prezența sa în alte structuri instituționalizate ale culturii. Creșterea numărului de școli secundare îl aduce pe intelectual în fața publicului licean căruia îi ține prelegeri cu scop educativ. Dezvoltarea edificiilor de cultură (muzee, cercuri și asociații literare, cămine culturale, biblitoteci publice) apropie publicul larg de producția intelectuală locală. Cărturarul provinciei este așadar catalizatorul acestor regiuni. Punând în plan secund angoasele și complexele sale, lui i se datorează efervescența culturală a periferiei. În alte spații europene, trezirea provinciei sub
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
peste 22.000 de volume și 8700 cititori 20. Prin eforturile unor personalități locale de a eradica analfabetismul din mediul rural s-au creat biblioteci și la sate. Un adevărat proiect social a fost biblioteca creată de Eugen Neculau în cadrul căminului cultural Ungureni, care în 1927 conținea 1072 de cărți, din care 120 au fost accesate de către 74 bărbați și 9 femei. Preferința pentru lecturi lejere, distractive, și mai ales pentru poezii denotă interesul slab al păturii rurale pentru cultivare, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nenumărate greutăți materiale și cu lipsă de personal didactic, liceul a adăpostit în anii '20 un seminar teologic și timp de doi ani, Școala secundară de fete113. Liceul s-a remarcat prin activitatea culturală concretizată și prin editarea revistei literare Căminul nostru ce facilita legătura dintre elevii basarabeni și cei din Vechiul Regat. În 1923 apare și revista Tudor Pamfile axată pe publicații inedite de folclor. O bogată activitate literară se desfășoară sub auspiciile aceste reviste editate de directorul liceului, pr.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Petru Goilav, președintele Cercului studenților botoșăneni "Nicolae Iorga" din cadrul Universității din Cernăuți sau de Mina Dimitriu, președintele Cercului studențesc "Mihai Eminescu" din Iași183. Președintele cercului studențesc dorohoian din Iași, Teodor Mociulschi, obținea, în 1928, de la prefectura județului fonduri pentru întreținerea căminului studențesc și a bibliotecii 184, în timp ce reprezentantului studenților dorohoieni din București i se repartiza suma de 5000 lei pentru ajutorarea membrilor cercului 185. Pentru studierea populației școlare înmatriculate la studii secundare în deceniile interbelice, incluzând elevi înscriși în fiecare din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
politicul, găsindu-și expresia în paginile revistelor școlare, precum: Gândul nostru, revista Liceului Carmen Sylva; Clasa noastră, foaie bilunară ce apare doar un singur an la Liceul Laurian, constituind, surprinzător, singura publicație școlară menționată în monografiile și arhivele acestui liceu; Căminul nostru, Tudor Pamfile, Licăriri, la Liceul Gr. Ghica; Vatra Bașoteștilor, la Liceul Anastasie Bașotă; Muguri, la Liceul Hurmuzachi. Iar dacă pentru unii elevi primele încercări literare au fost doar o simplă cochetare cu literatura, pentru câteva talente, revista liceului a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
, publicație care a apărut la Turnu Severin, în 1941- 1943, sporadic. Directori: D. Papadopol, Const. D. Ionescu. Revista tipărește în special articole despre activitatea căminelor culturale din cadrul Fundației Culturale „Regele Mihai I”, vizând și probleme de natură științifică și administrativă. În cadrul rubricii „Însemnări”, sunt aduse în atenția cititorilor evenimente culturale și apariții publicistice, comentate pe scurt. Colaborează cu versuri Emil Manu, iar cu publicistică G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285937_a_287266]
-
versuri Emil Manu, iar cu publicistică G. Roiban, D. Papadopol, C. Rădulescu-Motru și Gh. C. Ionescu-Sisești, ultimii doi fiind și membri de onoare ai Fundației. Buletinul mai conține articole despre sănătate, liste de membri, circulare, rapoarte despre adunările generale ale căminelor din cadrul Fundației. M.W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285937_a_287266]
-
găsească o casă Închisă și ocrotită, casa solidă și profund Înrădăcinată.― (Minkowska 1956: 137) Minkowska este de părere că locuința este pentru copil „un eu deghizat―. O găsim adeseori reprezentată În mod antropomorfic; această casă simbolizează În desenul copilului și căminul familial, ostil sau primitor; de aceea desenul casei este văzut ca un test al personalității copilului, care se bazează pe bogăția evocărilor simbolice provocate de această temă. Din acest test s-au dedus două tipuri de reprezentări grafice (1) tipul
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
celelalte practici semnificante, e și ea supusă "jocului" differanței (amînării, n.a.)." (Hall, 2008) În aceste interstiții ale excesului și / sau ablației se strecoară, în opinia noastră, specificitățile libertății creatoare a autorilor care și-au făcut din limba franceză un nou cămin, din rațiuni diverse, care merg de la admirație sau recunoașterea unei căi de acces la universalitate pînă la o formă de invidie sau chiar de ură, ca în cazul unei părți din literaturile postcoloniale. "Scriu în franceză pentru a le spune
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
că nu mai începe întotdeauna cu "A fost odată...", ca odinioară, ci cu un mai scurt și funcțional "Într-o zi...". Și gata. Povestea ne-a răpit. Mozaicul colorat și iute de probleme actuale ne poartă din cazarme transformate în cămine culturale prin benzi desenate Manga, prin întreprinderi moderne, storytelling, Faulkner și Pirinei, burse Erasmus și alte isprăvi și situații din "real life", unduind amețitor și strecurînd cîte un bob de nisip într-un angrenaj aparent banal și cuminte, ce răstoarnă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Paris, L'Harmattan, 2007), Les Ecorces d'orange (Paris, Mon Petit Editeur, 2010) și Cercul lui Simion (Iași, Junimea, 2010). Pe lîngă acestea, autoarea a publicat proză scurtă și poezii în revistele românești "Bucovina literară", "Acolada", "Plai străbun", precum și în "Căminul românesc" (Geneva) și "Gyroscope" (Grenoble). Cornelia Petrescu s-a născut în Bucovina, în 1938, într-o familie de învățători, a studiat chimia industrială la Iași și a profesat în industrie și cercetare științifică pînă în 1986 cînd, excedată de cei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]