18,277 matches
-
Antoniu (preotul militar), Emil Botta (Cervenco), László Kiss (Vidor), Nicolae Tomazoglu (medicul polonez), Constantin Brezeanu (procurorul militar), Ion Caramitru (fiul lui Petre), George Aurelian (Domșa), Mihai Mereuță (caporalul), Gheorghe Cozorici (locotenentul român, prizonier), Mariana Mihuț (Marta Domșa), Toma Caragiu (un căpitan), Nae Roman (colonelul), Valeriu Arnăutu (slt. Jan Svoboda), Ferenc Bencze (plutonierul), Alexandra Polizu (Rodovica) și Angela Moldovan (doamna Sofica Domșa). Filmul "Pădurea spînzuraților" a obținut mai multe premii naționale și internaționale și anume: Premiul de excelență pentru calitatea imaginii și
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
barbare, iar după unele menționări istorice chiar pe timpul dacilor, aici ar fi existat un fort cu rol de apărare, care dădea de veste prin focuri mari altor forturi vecine, precum cel de la Grădiștea Vâlcea, despre iminența năvălirii dușmanilor în regiune. Căpitanul care a condus vremelnic acest loc fortificat a fost Roescu, având sub supraveghere toate satele din împrejurimi. Către sfârșitul secolului XIX, respectiv în anul 1886, localitatea se numea încă "Roesci". Înainte de Primul Război Mondial în comuna Roești au funcționat ca
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
cruce de piatră aflată în municipiul Iași, în cartierul Nicolina, pe o colină situată aproape de malul sudic al râului cu același nume. Crucea marchează locul unde au fost îngropate în ianuarie 1717 rămășițele unei armate austriece, comandată de un anume căpitan François (Ferentz) Ernau, trimisă să îl captureze pe domnitorul moldovean Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726). a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice fiindu-i atribuit codul
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
tătarii aflați în Moldova pentru a-i alunga pe cotropitori. Însă domnitorul nu dorea să apeleze la ajutorul acestora, știut fiind faptul că aceștia jefuiau și înrobeau totul aflat în cale. În ziua de 10 ianuarie 1717, în puterea iernii, căpitanul belgian François (Ferentz) Ernaut, conducător al trupelor austriece a intrat în Iași, venit din direcția Pașcani-Cotnari. În același timp, stolnicul Vasile Ceaurul - capul răzmeriței care chemase pe austrieci în țară - lua în robie de la Covurlui pe sora domnitorului, ducând-o
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
fiind urmăriți de tătari și de moldoveni. Puținele cătane care au scăpat cu viață fugind au degerat de frig pe timpul nopții. A doua zi, domnitorul Mihai Racoviță a coborât de la Cetățuia la Curtea Domnească pentru a-i judeca pe trădători. Căpitanul Ferentz a fost adus în fața domnitorului legat cu o funie de gât de către tătari. La sfatul turcilor, el l-a răscumpărat pe Ferentz de la Cantemir-Mârza, hanul tătarilor, cu 200 galbeni. După ce l-a lovit cu pumnii, domnitorul l-a dat
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
a fost adus în fața domnitorului legat cu o funie de gât de către tătari. La sfatul turcilor, el l-a răscumpărat pe Ferentz de la Cantemir-Mârza, hanul tătarilor, cu 200 galbeni. După ce l-a lovit cu pumnii, domnitorul l-a dat pe căpitanul austriecilor pe mâna lui Ali Agca care l-a decapitat în fața Porții de la Curtea Domnească, ""ca să iee pildă și alții să nu mai vie la Moldova"". (A. Amiras) Trupul căpitanului a rămas acolo timp de câteva zile ca pildă și
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
l-a lovit cu pumnii, domnitorul l-a dat pe căpitanul austriecilor pe mâna lui Ali Agca care l-a decapitat în fața Porții de la Curtea Domnească, ""ca să iee pildă și alții să nu mai vie la Moldova"". (A. Amiras) Trupul căpitanului a rămas acolo timp de câteva zile ca pildă și pentru alții . Domnul a ordonat ca cei 30 de moldoveni făcuți prizonieri cu această ocazie să fie spânzurați. Din porunca domnitorului, spătarul Miron Cuza, ai cărui fii se înrolaseră în
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
și crucea cu inscripția se pot vedea și astăzi lângă șoseaua care străbate târgușorul Nicolina . Într-un document dat de către domnul Mihai Racoviță la 10 ianuarie 1717 pentru a se acorda scutiri de dări Mănăstirii Cetățuia se notează că: Frință căpitanul au venit cu nemții și cu cătane ca să ne ia pe noi, precum au luat pe domnul muntean de la scaunul din București... și ne-au lovit joi, la 8 ceasuri din zi. Și lovindu-ne fără veste în curte cu
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
noi din mănăstire și dând război nemților... i-am înfrânt și o samă dintre ei însăși au căzut la robie, iar o samă au pierit la război. Peste trupurile acelor pieriți s-au făcut movilă... în care movilă este Frință căpitanul cu alte trupuri." Pe cruce se află o inscripție în slavonă. Unul din brațele crucii este rupt. Crucea lui Ferentz a privegheat intrarea în târg până când Iașul s-a tot întins înspre Vaslui. Astăzi, groapa comună a ajuns să fie
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
în calitate de regent al Ungariei o serie de campanii militare reușite împotriva Imperiului Otoman, lăsând fiului său un regat sigur și stabil. Mama lui Matia a fost Erzsébet Szilágyi "(Elisabeta)", dintr-o familie de nobil maghiar cu foarte mare influență, fiica căpitanului László Szilágyi de Horogszeg "(Ladislau)" al cetății de la "Bradics" și sora lui Mihai Szilágyi, voievod transilvănean și regent ungar. După moartea lui Iancu de Hunedoara, oligarhia maghiară a revenit la putere. „Tânărul rege” (Ladislau Postumul) a fost conducătorul nominal, însă
Matia Corvin () [Corola-website/Science/302100_a_303429]
-
printr-un act datat 15 martie 1666, înzestrează schitul cu satul Copăceni și munții Sașa și Cornetu (cumpărate cu nici o lună înainte de danie) precum și ocini în Pripoare, Titești, Ostrov. În anul 1761, în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, un anume "Alecse căpitan za Loviște" pune să se refacă pictura altarului de către zugravii Mihai, Radu și Iordache așa cum rezultă dintr-o altă pisanie situată în colțul de sud-est al naosului. Un alt moment important din istoria schitului în reprezintă incendiul din 1808 care
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
spitalul Gregorio Marañón din Madrid, unde pe 7 iulie s-a stins din viață. Pe 8 iulie, sicriul cu corpul neînsuflețit al lui Di Stéfano a fost expus publicului pe Stadionul Santiago Bernabéu. Președintele lui Real Madrid Florentino Pérez și căpitanul Iker Casillas au fost și ei printre mulțime. În urma decesului său, Di Stéfano a primit omagii de la multe personalități din lumea fotbalului, printre care, Alex Ferguson, Johan Cruyff, Pelé, Cristiano Ronaldo, Diego Maradona și Bobby Charlton. În cadrul meciului din semifinalele
Alfredo Di Stéfano () [Corola-website/Science/302108_a_303437]
-
Din iad - Jack Spintecătorul") în 2001. În 2003 a jucat alături de Antonio Banderas și de Salma Hayek în "Once Upon in Mexico" ("A fost odată în Mexic - Desperado 2"), iar mai târziu în același an a început să joace rolul căpitanului Jack Sparrow din blockbusterul "Pirates of the Caribbean: The Curse of the Black Pearl" (""). a fost căsătorit cu Lori Anne Allison din 20 decembrie 1983 până în 1985, când cei doi au divorțat. Ulterior a fost logodit cu actrițele Jennifer Grey
Johnny Depp () [Corola-website/Science/302147_a_303476]
-
gascon din Tarbes, urmând povața părintească, pornește spre Paris pentru a intra în slujba regelui devenind mușchetar. Toată averea lui d’Artagnan stătea în cincisprezece scuzi, un prăpădit de căluț galben și o scrisoare prin care tatăl său îl recomanda căpitanului mușchetarilor, domnului de Tréville, pe care îl cunoscuse odinioară. Drumul, dat fiind înfățișarea căluțului și firea aprigă, trufașă a stăpânului, nu e lipsit de peripeții: lui d'Artangan îi este luată scrisoarea în Meung. La Paris, d’Artagnan câștigă bunăvoința
Cei trei mușchetari () [Corola-website/Science/302152_a_303481]
-
feluri, cu brațele și cu atelajele. După numirea, în 1774, a lui Iosif de Brigido, ca guvernator civil al Banatului, s-a inițiat o reformă administrativă profundă în provincie. În locul districtelor au fost create patru cercuri (Kreise), conduse de către un căpitan cercual. Acestuia îi erau subordonate mai multe domenii (Herrschaften), compuse din sate (Dorfschaften). Noua structură administrativă a fost creată treptat, mai întâi cercul Csatád, cuprinzând localități din fostele districte Cenad și Becicherecu Mare, în 1776, apoi, în 1777, cercurile Vârșeț
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
lui Sima se baza pe tratativele secrete duse cu Ion Antonescu în timp ce se afla cu domiciliu forțat, prin intermediul avocatului său (Mihai Antonescu), prin care generalul se obliga să se înroleze, public și oficial, în organizația legionarilor. Declarându-se adept al „căpitanului” (Corneliu Zelea Codreanu), ca prim-ministru al statului național-legionar, la 6 octombrie 1940, îmbrăcat cu cămașă verde și diagonală (uniforma legionară) și salutând cu salutul fascist, Antonescu a depus jurământul legionar ca membru al Mișcării Legionare. La revenirea de la Veneția
Horia Sima () [Corola-website/Science/302185_a_303514]
-
a fost condamnat la moarte în contumacie. Potrivit versiunii legionare a istoriei evenimentului, rebeliunea legionară a fost calificată drept „lovitură de stat a lui Ion Antonescu împotriva Legiunii”. Rolul jucat de Sima a fost departe de visurile și de ideologia „Căpitanului” (Corneliu Zelea Codreanu), conform doleanțelor unor foști colaboratori și ale tatălui lui Zelea Codreanu, care a încercat să creeze o nouă Mișcare Legionară. Ei vedeau în Sima un epigon de ligă inferioară, din cauza căruia Mișcarea Legionară a sucombat odată cu moartea
Horia Sima () [Corola-website/Science/302185_a_303514]
-
Corneliu Zelea Codreanu), conform doleanțelor unor foști colaboratori și ale tatălui lui Zelea Codreanu, care a încercat să creeze o nouă Mișcare Legionară. Ei vedeau în Sima un epigon de ligă inferioară, din cauza căruia Mișcarea Legionară a sucombat odată cu moartea „Căpitanului”. După înlăturarea la 23 august 1944 a regimului antonescian, potrivit surselor legionare, Sima a fost chemat de Hitler să organizeze rezistența românească contra înaintării sovietice spre vest. I s-au acordat fonduri de întreținere (care au fost distribuite fraudulos), i
Horia Sima () [Corola-website/Science/302185_a_303514]
-
Deși a pretins despăgubiri și pensie ca fost deținut în lagărele de concentrare (Dachau, Buchenwald), Sima a preferat după război să nu călătorească în RFG, unde avea numeroși inamici, legionari care ar fi vrut să-i pedepsească uzurparea și trădarea „Căpitanului” (vezi afirmațiile tatălui lui Zelea-Codreanu), delapidările fondurilor acordate de Hitler pentru organizarea în 1944 a „Armatei Naționale de Eliberare”, grupuri de căutători de fasciști și posibilitatea de a fi extrădat în România unde-l aștepta o condamnare la moarte.
Horia Sima () [Corola-website/Science/302185_a_303514]
-
lui James Joyce, în legătură cu care aduce și un element inedit, dacă nu chiar spectaculos. Astfel, mergând cu scrupul detectivistic pe urma unui sumar indiciu literar, eseistul dovedește că Joyce pornea în toate componentele scrisului său de la realitate: cartea scrisă de căpitanul Hozier despre războiul de la 1877, carte ce se afla pe un raft al locuinței lui Leopold Bloom (Ulysses), există în realitate, un exemplar găsindu-se la British Museum. Următorul volum, Ieșirea la țărmuri (1978), a fost receptat ca un roman
Andrei Brezianu () [Corola-website/Science/302524_a_303853]
-
Din lotul generației de aur amintim pe Adi Gavrilă, Gabriel Mardare, Gabriel Cozma, Lilian Cosma, Leonard Bibirig, Vasile Cocuz medaliat cu bronz la Campionatul Mondial din 1990. Jucătorul emblematic al handbalului vasluian rămâne Leonard Bibirig care a fost component și căpitan al echipei naționale. Moldosin Vaslui are și o prezență europeană. Echipa de handbal a participat în anul 1994 în șaisprezecimile City Cup, întâlnind formația slovaca Polnohospodar Topolcany. Din păcate, parcursul european al echipei s-a oprit după aceasta „dublă”. Pe
HC Vaslui () [Corola-website/Science/302572_a_303901]
-
împotriva vechii capitale a Moldovei. Așa s-a întâmplat și în ianuarie 1717 când domnitorul Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) a chemat o hoardă de tătari care să-l ajute a rezista în fața atacului unei armate austriece, comandată de căpitanul François (Ferentz) Ernaut. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, pe acel loc a existat o mănăstire numită „de la greci” sau „mănăstirea grecească din țarina Iașilor”, cu hramul "Sf. Nicolae", care data din timpul celei de-a doua
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
Suliman-pașea având grijă de nemții. Și s-au întorsu înapoi pe Bârlad, tot vânând vânaturi și pește."" Deseori, tătarii își stabileau aici tabăra de unde porneau atacul împotriva vechii capitale a Moldovei. În ianuarie 1717, când o oaste austriacă comandată de căpitanul belgian François (Ferentz) Ernaut se afla în Moldova, cantonată la Cetatea Neamțului, domnitorul Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) a chemat o hoardă de tătari pentru a-l ajuta să respingă atacul năvălitorilor. Numărul tătarilor a fost mai mare decât
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
prin instaurarea sistemului feudal a ales să aplice principiul primogeniturii numind-ul prinț moștenitor pe primul său născut, Ștefan. Din conflictul pentru moștenire Ștefan a ieșit învingător cu ajutorul tatălui Giselei și a altor domnitori germani. Koppány a fost ucis de către căpitanul german Vecelin, iar rămășițele lui au fost expuse la porțile cetăților din Győr, Veszprém, Strigoniu și Alba Iulia ca un gest de intimidare a păgânilor rebeli care refuzau adoptarea creștinismului și acceptarea noului sistem feudal. După consolidarea puterii lui ca
Ștefan I al Ungariei () [Corola-website/Science/302648_a_303977]
-
de Criș. Circumferința cetății avea 2 500 de pași. Existau cinci bastioane prevăzute cu tunuri, care erau acoperite cu „pături” de culoare roșie. Nu se putea comunica între bastioane ca în cazul altor cetăți. Fiecare bastion avea o poartă proprie, căpitan și santinele. Având forma unui triunghi, bastioanele aveau cupole din piatră, folosite ca puncte de observare. Zidul cetății avea 40 de „rifi” înălțime (circa 10 metri) și 10 lățime (circa 2,50 metri), fiind construit din piatră solidă, pe care
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]