15,687 matches
-
pe Râul Mosela pe drumul D56 între Cattenom și Kœnigsmacker (Moselle) și în Vierville-sur-Mer (Calvados) pe drumul D517. Capetele de chei „Spud (cazma)” erau destinate descărcării vapoarelor. Fiecare dintre acestea era un ponton cu patru picioare bine înfipte în nisipul fundului de mare. Platforma pontonului putea să ridicată sau coborâtă, funcție de înălțimea apelor în timpul fluxului și refluxului. „Beetle (cărăbuș)” era numele de cod al pontoanelor pe care se sprijineau „Whale”. Era erau ancorate cu cabluri legate de ancore plug „Kite” proiectate
Port Mulberry () [Corola-website/Science/331214_a_332543]
-
foarte abundentă în bazinul râului Sava. Pătrunde și în nord-vestul României unde s-a semnalat în râul Tur, la nord de Satu Mare, numele său fiind o referire directă la această caracteristică. Trăiește în apele dulci stătătoare sau încet curgătoare cu funduri nisipoase și pietroase și vegetație abundentă submersă. În râuri, se localizează în coturile cu apă înceată. În apele stătătoare trăiește în bălțile de inundație, lacuri și iazuri. Seamănă mult cu babușca, dar spre deosebire de aceasta are corpul mai lung, capul și
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
perlate (tuberculi nupțiali) deasupra ochiului pe fiecare parte a capului, pe spate și flancuri. Este o specie omnivoră. Adulții se hrănesc cu nevertebrate, mai ales cu insecte acvatice, larve de insecte, viermi, moluște și crustacee pe care le caută pe fundul albiei, dar și cu plante: alge filamentoase epilitice și macrofite acvatice, precum și cu detritus organic. În timpul verii, componenta vegetală a hrănii devine dominantă. Larvele se hrănesc cu plancton și microorganisme. Masculii ating maturitatea sexuală la circa 2 ani, iar femelele
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
are loc din martie până în iunie, la o temperatură nu mai mică de 14°C, poate fi anticipată sau amânată în funcție de condițiile climatice locale și debitele râurilor. Depunerea icrelor are loc în ape puțin adânci, curgătoare și bine oxigenate, cu funduri bogate în vegetație submersă. Fertilitate este ridicată, într-un sezon fiecare femelă poate depune pana la 60.000 de icre adezive cu un diametru de aproximativ 2 mm, de culoare gălbuie. După fecundare icrele aderă la vegetație sau alte elemente
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
detritus organic, diatomee, alge filamentoase și alte plante acvatice. Atacă puii și icrele altor pești. Larvele și juvenili se hrănesc cu fitoplancton și zooplancton. Atinge maturitatea sexuală după vârsta de 3 ani. Depune icrele primăvara (din martie până în mai), pe fund pietros în curentul puternic al apei, la o temperatură a apei mai mare de12 °C. Larvele eclozează după circa 15 zile și migrează în zone liniștite pentru a se hrăni. În timpul reproducerii se adună în cârduri mari. După depunerea icrelor
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
ul (Ballerus ballerus, sinonim Abramis ballerus) numit și cosac cu bot ascuțit, este un pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, asemănător cu plătica. Trăiește în apele dulci și ușor salmastre, stagnante sau lent curgătoare, cu funduri cu mult nămol și vegetație abundentă (mai ales în stufăriș) în cursurile inferioare ale râurilor, în lacuri și bălți. Este răspândit în râurile din Europa Centrală și Europa de Est, care se varsă în Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Azov și Marea Caspică
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
care au fost publicate edițiile ulterioare). Romanul descrie o evoluție posibilă a umanității într-un viitor îndepărtat, când Soarele începe să se stingă și emană tot mai puțină lumină și căldură. Retrași de pe pământul neospitalier în patru orașe submarine de pe fundul oceanelor, oamenii se confruntă cu diminuarea tot mai mare a energiei și sunt în pericol de a dispărea. Două poziții diferite se cristalizează în Comitetul politic al Omenirii: înaintarea înspre pirosferă prin săparea unor galerii subterane sau părăsirea Pământului și
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
povestește soției sale, Ri, ca să o amuze o fantezie închipuită într-o perioadă îndepărtată (peste câteva mii de ani) a viitorului omenirii, când Soarele începe să se stingă și oamenii s-au retras de pe pământul înghețat în orașe subacvatice de pe fundul oceanelor, viața întorcându-se în locul de unde a început. Coborârea oamenilor în oceane nu a fost una bruscă: odată cu înghețarea planetei, oamenii au mai trăit câteva sute de ani la suprafața Pământului, retrăgându-se înspre Ecuator, iar după epuizarea rezervelor de
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
președintele Pi îi convoacă pe directorii generali ai celor patru orașe (Whitt, Filister, Santio și Xavier) și pe medicul Harwester, dar în loc să-și desemneze un succesor îi avertizează pe cei prezenți că Omenirea nu va mai supraviețui mult timp pe fundul apelor, trebuind să se mute pe o altă planetă pentru a scăpa de extincție. El încheie afirmând profetic că "„Omenirea nu mai are nevoie de nici un Președinte!... Ea așteaptă un Mântuitor”", apoi moare. Până la alegerea unui nou Președinte, tânăra Olivia
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
funcțiune aparatul de televiziune.”" El a anticipat și evoluția tehnică a transmisiei imaginilor în mișcare prin undele radio. Emisiunile de televiziune, precum și videofoanele utilizate în roman, fac parte cu adevărat din structura organizatorică a orașului, pentru că orașele subacvatice situate pe fundul mării necesită nu doar trenurile intercontinentale ce circulă prin tunele (descrise în roman), ci și un sistem de telecomunicații perfect. În capitolele de început ale romanului toate orașele subacvatice par să realizeze o căutare disperată a gazului lipsă pentru lampa
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
lampa fuziunii nucleare. Capitolul al șaselea, "„Gazul 8”", descrie dependența de energie și eliberarea ei prin fuziune nucleară: "„În locul turbinelor greoaie, ținute aproape de suprafața apelor - cu atâtea jertfe umane - oamenii ar suge electricitatea din materia descompusă, cu aparate mici, la fundul mării, comod.”" Atmosfera artificială a civilizației submarine care oferă oamenilor constantele de bază precum aerul și lumina ajunge în pericol de dispariție. Mediul de viață generat de mașinării și controlat tehnologic nu este mai bun decât atmosfera Pământului. Dar, în
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
SF, romanul lui Aderca este încadrat ca o utopie negativă. El reprezintă o utopie a zborului și evadării de pe Terra. Stingerea lentă a Soarelui nu oferă nici un mijloc de supraviețuire pentru omenire, astfel încât oamenii au fost nevoiți să construiască pe fundul mării o lume artificială, care poartă semințele distrugerii. Sursa subterană de energie, vulcanul care se răcește treptat, amenință să se stingă și el. Aderca conferă poveștii sale o concluzie conciliantă în ciuda trimiterilor la ură rasială și la voința de a
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
se stingă și el. Aderca conferă poveștii sale o concluzie conciliantă în ciuda trimiterilor la ură rasială și la voința de a distruge. Atmosfera finalului de lume este descrisă astfel: "„Domnea o mohoreală și o stupoare de ocnă.”" Retragerea oamenilor pe fundul mării își are rădăcinile în utopiile din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. În societatea tehnologizată au apărut noi utopii care au înglobat progresul științific. Având în vedere că omenirea este în pericol ca urmare a supraaglomerării și
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Fier nu ar fi fost antisemită, „s-ar fi înscris acolo”. "Orașele scufundate" prezintă dispariția iminentă a unei civilizații care este împărțită (rasial) în oameni care lucrează, oameni cu funcții administrative și oameni de artă care își desfășoară traiul pe fundul mării în orașe artificiale. Felix Aderca a lucrat în perioada 1920-1940 ca funcționar public în cadrul Ministerului Muncii. Internaționalitatea romanului corespunde cercetării recente a dublei apartenențe a autorilor româno-evrei. Romanul a fost bine primit la momentul apariției, deși unii critici contemporani
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
zăpadă. Câmpia Alsaciei nu oferea atacanților nicio posibilitate de adăpostire, cu excepția unor pâlcuri rare de pădure. De asemenea, câmpia era bazinul de drenare a Rinului și prin urmare era brăzdată de numeroase cursuri de apă și canale de desecare, cu fundul acoperit cu aluviuni. Traversarea acestor râuri și canale era fosrte dificilă pentru diferitele tipuri de vehicule aliate. Alte obstacole în calea atacanților erau satele mici, cu clădiri cu etaj, cu ziduri solide din cărămidă, care ofereau germanilor posibilități extinse de
Punga Colmar () [Corola-website/Science/334142_a_335471]
-
ul (Gymnocephalus schraetser) este o specie de pește exclusiv de apă curgătoare, care preferă apele lente de la câmpie, dar ajunge și la deal. Locurile favorite sunt cele cu fund nisipos. Este o specie cu areal geografic european limitat la bazinul Dunării și râul Kamcia (estul Bulgariei). În România este relativ frecvent pe tot traseul Dunării și rar în râurile din vestul țării (Crișuri, Someș, Mureș) precum și la gurile Prutului
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
în când, cu câte un peștișor. Odată depășită această fază a vieții devine prădător, vânând în haită, alături de numeroase exemplare de aceeași talie. La maturitate devine singuratic. Se hrănește, la fel ca și ghiborțul, cu nevertebrate bentonice (care trăiesc pe fundul apei). În afară de insecte, larve de insecte, râme, raci, melci și scoici, mănâncă icre și puiet de pește, cu predilecție icrele șalăului și ale crapului și în general puietul tuturor speciilor pașnice de pești.
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
mai jos, scorul finalistei este dat în primul rând (A: acasă; D: deplasare)." Steaua, favorita meciului, a început puternic, marcând în minutul 9, după ce Nicolae Stanciu a pătruns pe partea stângă în careu și a centrat înapoi de pe linia de fund, Adrian Popa trimițând în dreapta portarului. U Cluj a replicat printr-o cursă umăr la umăr a lui Justin Mengolo cu Fernando Varela în minutul 20, dar fără a pune în real pericol poarta Stelei. Repriza a doua a început din
Finala Cupei României 2015 () [Corola-website/Science/334277_a_335606]
-
au susținut un turneu de șapte luni au început să se vadă rezultatele. Într-un interviu pentru revista "Uncut" Ștevie Nicks a spus despre album: "Am cântat peste tot și am vândut acel disc. Am dat albumului un șut în fund". La cincisprezece luni după lansare "Fleetwood Mac" s-a clasat pe prima poziție în "Billboard" 200. Toate single-urile lansate de pe "Fleetwood Mac" sunt remixuri, fiind foarte diferite față de versiunea de pe album. A fost creat și un "single mix" pentru
Fleetwood Mac (album din 1975) () [Corola-website/Science/334272_a_335601]
-
mările tropicale, cât și în cele temperate și reci. În Marea Neagră un singur gen, "Scorpaena". În România o singură specie, scorpia de mare ("Scorpaena porcus") întâlnită în tot lungul litoralului românesc al Mării Negre. i sunt pești bentonici și trăiesc pe fundul stâncos din regiunea litorală. De obicei, au un colorit viu. Majoritatea au spini veninoși. Toți sunt carnivori, hrana constă din pești mici și crustacee. Subordinul scorpenoidei conține 16 familii:
Scorpenoidei () [Corola-website/Science/335106_a_336435]
-
Peștele ventuză comun (Lepadogaster lepadogaster) este un pește carnivor marin din familia gobiesocide care trăiește pe fundul stâncos sau nisipos din vecinătatea țărmului, mișcându-se destul de greoi, printre alge. Este răspândit pe litoralul african și european al Oceanului Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara și Marea Neagră. În România, a fost semnalat la Agigea. Este un pește mic, având o lungime
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
Peștele ventuză Candolle (Lepadogaster candolii) este un pește carnivor marin din familia gobiesocide care trăiește pe fundul stâncos din zona litorală printre alge, la 1-2 m adâncime. Este răspândit pe litoralul african și european al Oceanului Atlantic (de la insulele Canare până la țărmul Angliei), Marea Mediterană, Marea Neagră pe coastele Caucazului, Crimeei, Bulgariei, Turciei. Posibil să existe și pe litoralul românesc
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
să ajungă la locurile de muncă din centrul regiunii. Hărțile topografice succesive ale IGN arată urbanizarea suburbiilor Parisului de-a lungul deceniilor, plecând din vecinătatea gărilor liniilor de suburbie. În regiune, și în special în sudul capitalei franceze, liniile urmăresc fundul văilor deoarece locomotivele cu abur nu puteau urca pante abrupte: urbanizarea platourilor are loc de-abia odată cu democratizarea automobilului pentru marele public în a doua parte a secolului al XX-lea. Automobilul permite atât deplasările direct la muncă, cât și
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
Pescuitul la feeder reprezintă o metodă aparte de pescuit „la grund”, adică un pescuit cu lesturi mai mult sau mai putin grele, care țin atât montura cât și momeală pe fundul apei. Cel mai adesea lesturile sunt formate fie din coșulețe momitoare fie din „method feedere” sau plăcuțele momitoare. Acestea au rolul de a purta "hrană" ("feed" în engleză), nada și momeală în zona aleasă de pescar. Din punct de vedere
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
speciei, cu punctul enorm al ochiului în mica lor transparență. Puzderie de alții mai mărișori evoluau cu instinctul primejdiei, învârtejindu-se într-o latură și fugind de umbra ghimpoasă a bibanilor sau de gura de balaur a știucii. Spre limpezimea fundului, carași cu reflexe de aur vechi, crapi bătrâni cu solzii ruginiți. Scoici, melci, lipitori și șerpi, întreaga faună fără număr, fiica mâlului primordial, se frământa într-o monstruoasă bucurie sub tremurul ploii de primăvară. Era bucuria vieții și a morții
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]