16,263 matches
-
-și aducă fosta soacră la nuntă, dar nu a mai ajuns la destinație. După o dispariție de câteva zile, este găsit în ziua de 3 octombrie 1849 este găsit căzut pe un trotuar în orașul Baltimore, în stare de confuzie mintală. Moare patru zile mai târziu într-un spital din Baltimore, la 7 octombrie 1849, cauza morții - ca într-o poveste de suspans de E.A. Poe - a fost rabia (turbare). Cu unele excepții, creația lirică a lui Edgar Allan Poe este
Edgar Allan Poe () [Corola-website/Science/297764_a_299093]
-
Olanda, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez post-impresionist ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii și impactul emoțional. A suferit de boli mintale, care la vârsta de 37 ani l-au dus la sinucidere. Van Gogh și-a petrecut copilăria la Haga, după care a plecat în Anglia. Acolo a vrut să devină pastor, la fel ca tatăl său, și, din 1879, a
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
a menține "“puritatea genetică“ " a populației germane. În baza programului, cetățenii germani și austrieci cu malformații congenitale și maladii dentale trebuiau sterilizați sau eutanasiați. Între 1939 și 1941, au fost uciși între 80.000 și 100.000 de adulți bolnavi mintal din instituții; 5.000 de copii și 1.000 de evrei din instituții. În afara instituțiilor de boli mintale, cifrele sunt estimate la 20.000 (potrivit medicului Georg Renno, director adjunct al Schloss Hartheim, unul din centrele de eutanasiere) sau 400
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
maladii dentale trebuiau sterilizați sau eutanasiați. Între 1939 și 1941, au fost uciși între 80.000 și 100.000 de adulți bolnavi mintal din instituții; 5.000 de copii și 1.000 de evrei din instituții. În afara instituțiilor de boli mintale, cifrele sunt estimate la 20.000 (potrivit medicului Georg Renno, director adjunct al Schloss Hartheim, unul din centrele de eutanasiere) sau 400.000 (conform lui Frank Zeireis, comandantul lagărului de concentrare Mauthausen). Alți 300.000 au fost sterilizați forțat. Programul
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
cu altul nou scopul vieții și planul salvării unele celule solare sunt proiectate pentru a funcționa cu lumină de soare concentrată zazie își scrie aproape toate textele și participă la compunerea melodiilor această abilitate este deosebită pentru că nu implică iluzii mintale ci manipulare efectivă a elementelor păsările zburau prin masa de aer și erau deseori asociate cu spiritele vieții ornitofauna este mai variată aici viețuiesc găinușe de baltă albatroși fregate porumbei sternide câteva episaode din prezintă cum atât oamenii cât și
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
poate juca ca fundaș central și fundaș stânga insula este bogată în resurse naturale având protejate mii de specii pe cale de dispariție excesul de fenilalanină în sânge este toxic pentru sistemul nervos și perturbă dezvoltarea creierului copilului ducând la întârziere mintală aceasta se datorează în primul rând izolării îndelungate dintre ele în mare parte edisoadele anime sunt foarte asemănătoare capitolelor din manga este fabricat din material plastic ranforsat permițând susținerea celorlalte componente ale măștii faciale precum și înlocuirea cu ușurință a acestora
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Unit, Franța, Italia, Olanda (Țările de Jos) și Belgia, fiind astfel primul prinț ce a călătorit în străinătate. La întoarcerea sa în Japonia a devenit conducător al Japoniei, pe 29 noiembrie 1921, în spatele tatălui său, ce suferea de o boală mintală. S-a familiarizat cu noua sa poziție prin efectuarea obligațiilor cotidiene ale tatălui său: deschiderea sesiunii anuale a Dietei Imperiale, semnarea actelor, decretelor și legilor, realizarea ritualurilor Shintō. A primit oaspeții străini cum a fost Eduard, Prinț de Wales (viitorul
Hirohito () [Corola-website/Science/298454_a_299783]
-
drept scop analiza comparativă a mai multor sisteme de învățământ din Europa și care a scos în evidență deficitele Germaniei. Astăzi, metoda este tratată în toate manualele de Didactică franceză în cadrul cercurilor pedagogice și este recomandată de Ministerul Învățământului. Funcția mintală prin care o persoană obține noi cunoștințe, abilități, valori, sensuri și referințe, folosindu-și capacitatea de a percepe informații. Procesul de învățare are loc pe parcursul întregii vieți și este evidențiat de modificările pe care le produce în comportamentul persoanei. Metoda
Învățare prin predare () [Corola-website/Science/298488_a_299817]
-
exprimă locul și rolul imaginației în sistemul psihic uman, ea constituind procesul predilect al creativității. Imaginația conferă conștiinței dimensiunea explorativă și creatoare. În calitate de proces cognitiv, imaginația dispune de o serie de procedee de combinatorică imaginativă. Sunt operații, procedee de lucru mintal, prin intermediul căreia imaginația intervine asupra conținuturilor sale și produce modificări, transformări, aglutinări, tipizări, schematizări, rearanjări, substituții, analogii, adaptări, etc. Finalitatea subiectiv comportamentală a imaginației este proiectul, o imagine nouă, o nouă idee, un nou aranjament, o nouă configurație. Fiecare dintre
Imaginație () [Corola-website/Science/298494_a_299823]
-
Imaginația reproductivă este trăită ca o desfășurare de imagini despre realități și situații pe care le-am perceput. Imaginația creatoare este trăită ca proiect, ca model, cu un anumit coeficient de originalitate. Visul de perspectivă este trăit ca un proiect mintal al drumului propriu sau al drumului propriu al unui proiect de la imaginare la realizare. În concluzie, produsul imaginației îl constituie proiectul, modelele anticipative ale realității.
Imaginație () [Corola-website/Science/298494_a_299823]
-
Reprezentarea este primul nivel de organizare a activității mintale autonome, independent de prezența și acțiunea directă a obiectelor externe. Sursa ei o constituie, firește, informațiile furnizate de senzații și percepții, iar baza ei obiectivă este capacitatea mnezică a creierului. Imaginea obiectului perceput nu dispare imediat după încetarea acțiunii lui
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
fenomenului de postefect. Apoi, părăsește scena conștiinței, trecând în stare latentă și întipărindu-se în mecanismele memorative. Acolo, informația extrasă și reținută va fi supusă unor operații specifice de analiză, comparare, selecție și combinare, obținându-se în final o imagine mintală nouă, de rang cognitiv superior, pe care o numim reprezentare. Așadar, reprezentarea trebuie înțeleasă sub dublu aspect: ca proces mintal intern de prelucrare a informațiilor furnizate de imaginile primare (senzațiile și percepțiile) și ca imagine mintală secundară a obiectelor și
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
și reținută va fi supusă unor operații specifice de analiză, comparare, selecție și combinare, obținându-se în final o imagine mintală nouă, de rang cognitiv superior, pe care o numim reprezentare. Așadar, reprezentarea trebuie înțeleasă sub dublu aspect: ca proces mintal intern de prelucrare a informațiilor furnizate de imaginile primare (senzațiile și percepțiile) și ca imagine mintală secundară a obiectelor și fenomenelor percepute anterior. Pornind de la aceste două aspecte, putem defini reprezentarea ca fiind procesul psihic de reflectare mijlocită, selectivă și
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
în final o imagine mintală nouă, de rang cognitiv superior, pe care o numim reprezentare. Așadar, reprezentarea trebuie înțeleasă sub dublu aspect: ca proces mintal intern de prelucrare a informațiilor furnizate de imaginile primare (senzațiile și percepțiile) și ca imagine mintală secundară a obiectelor și fenomenelor percepute anterior. Pornind de la aceste două aspecte, putem defini reprezentarea ca fiind procesul psihic de reflectare mijlocită, selectivă și schematică a proprietăților concrete, mai mult sau mai puțin semnificative, ale obiectelor și fenomenelor date în
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
anterior. Pornind de la aceste două aspecte, putem defini reprezentarea ca fiind procesul psihic de reflectare mijlocită, selectivă și schematică a proprietăților concrete, mai mult sau mai puțin semnificative, ale obiectelor și fenomenelor date în experiența senzorială anterioară a subiectului. Spațiul mintal reprezentațional are o alcătuire eterogenă, multistratificată, incluzând imagini cu grade diferite de vivacitate, completitudine și fidelitate. În același timp, organizarea acestui spațiu are un pronunțat caracter dinamic, producându-se permanent modificări de poziții și de semnificații instrumentale ale imaginilor componente
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
pe baza denumirii lui verbale. Un salt calitativ în organizarea și funcționarea mecanismelor reprezentării se produce după vârsta de 3 ani, când se afirmă funcția nominativ-designativă a limbajului, cuvântul devenind principalul suport și vehicul al conținutului informațional structurat în imaginea mintală secundară. Apărând și dezvoltându-se pe baza percepției, reprezentarea nu este o continuare în linie dreaptă a acesteia, ci un nivel calitativ nou, superior al activității cognitive. Ea marchează primul pas pe traiectoria desprinderii actului de cunoaștere de concretul imediat
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
a acesteia, ci un nivel calitativ nou, superior al activității cognitive. Ea marchează primul pas pe traiectoria desprinderii actului de cunoaștere de concretul imediat și îndreptarea lui spre abstract și general. De asemenea, reprezentarea marchează primul stadiu în structurarea activității mintale autonome, care se poate derula nu numai sub impactul unui stimul din afară, ci și după dorința, vrerea și decizia subiectului însuși. Astfel, reprezentarea pregătește cel de-al doilea salt al activității de cunoaștere, saltul din imperiul imagisticului în cel
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
coerent, mediat verbal. De asemenea, reprezentările constituie principala sursă de informație pentru gândire, atunci când aceasta se desfășoară în raport cu obiecte sau fenomene care nu sunt prezente în câmpul nostru perceptiv. Rolul reglator al reprezentărilor se manifestă sub două aspecte: în pregătirea mintală anticipată a acțiunilor și în coordonarea și corectarea traiectoriei de desfășurare a acestora. Reprezentarea valorifică rezultatele analizei și sintezei perceptive, dar dezvoltă operații proprii cu ajutorul cărora realizează selecții, schematizări, restructurări și generalizări concret intuitive. Operațiile cele mai importante care apar
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
sau chiar la o categorie. Cele două operații prefigurează două dintre operațiile fundamentale ale gândirii. Astfel, schematizarea prefigurează abstractizarea, iar generalizarea concret intuitivă anticipează generalizarea de la nivelul gândirii.. Toate procesele senzoriale se finalizează în plan subiectiv printr-o imagine. Imaginea mintală este o imagine care redă informații de tip concret intuitiv, ce aparțin experienței perceptive. Imaginea mintală este o imagine secundară, deoarece se produce în absența obiectului și în urma unei experiențe perceptive anterioare. Imaginea mintală este săracă în conținut, deoarece sunt
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
schematizarea prefigurează abstractizarea, iar generalizarea concret intuitivă anticipează generalizarea de la nivelul gândirii.. Toate procesele senzoriale se finalizează în plan subiectiv printr-o imagine. Imaginea mintală este o imagine care redă informații de tip concret intuitiv, ce aparțin experienței perceptive. Imaginea mintală este o imagine secundară, deoarece se produce în absența obiectului și în urma unei experiențe perceptive anterioare. Imaginea mintală este săracă în conținut, deoarece sunt reținute și redate însușirile importante, caracteristice, relevante și nu cele de detaliu sau de fond. Această
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
plan subiectiv printr-o imagine. Imaginea mintală este o imagine care redă informații de tip concret intuitiv, ce aparțin experienței perceptive. Imaginea mintală este o imagine secundară, deoarece se produce în absența obiectului și în urma unei experiențe perceptive anterioare. Imaginea mintală este săracă în conținut, deoarece sunt reținute și redate însușirile importante, caracteristice, relevante și nu cele de detaliu sau de fond. Această calitate a reprezentării constituie un avantaj în cunoaștere, întrucât se apropie de produsele gândirii, cum sunt conceptele empirice
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
săracă în conținut, deoarece sunt reținute și redate însușirile importante, caracteristice, relevante și nu cele de detaliu sau de fond. Această calitate a reprezentării constituie un avantaj în cunoaștere, întrucât se apropie de produsele gândirii, cum sunt conceptele empirice. Imaginea mintală este panoramică, unitară, integrală, redând obiectul întreg, cu toate însușirile sale relevante și semnificative. Imaginea mintală are o anumită autonomie, nefiind condiționată de prezența obiectului și putând fi declanșată din interior de o trebuință, un motiv, un interes, o emoție
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
detaliu sau de fond. Această calitate a reprezentării constituie un avantaj în cunoaștere, întrucât se apropie de produsele gândirii, cum sunt conceptele empirice. Imaginea mintală este panoramică, unitară, integrală, redând obiectul întreg, cu toate însușirile sale relevante și semnificative. Imaginea mintală are o anumită autonomie, nefiind condiționată de prezența obiectului și putând fi declanșată din interior de o trebuință, un motiv, un interes, o emoție etc. Imaginea mintală dispune de atributul vizualizării. În plan mintal se elaborează o imagine cu atribute
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
unitară, integrală, redând obiectul întreg, cu toate însușirile sale relevante și semnificative. Imaginea mintală are o anumită autonomie, nefiind condiționată de prezența obiectului și putând fi declanșată din interior de o trebuință, un motiv, un interes, o emoție etc. Imaginea mintală dispune de atributul vizualizării. În plan mintal se elaborează o imagine cu atribute vizuale, chiar dacă la origine informația nu a fost obținută pe canal vizual. Imaginea mintală dispune de atributul verbalizării. Prin cuvânt se denumește obiectul reprezentării sau se poate
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
însușirile sale relevante și semnificative. Imaginea mintală are o anumită autonomie, nefiind condiționată de prezența obiectului și putând fi declanșată din interior de o trebuință, un motiv, un interes, o emoție etc. Imaginea mintală dispune de atributul vizualizării. În plan mintal se elaborează o imagine cu atribute vizuale, chiar dacă la origine informația nu a fost obținută pe canal vizual. Imaginea mintală dispune de atributul verbalizării. Prin cuvânt se denumește obiectul reprezentării sau se poate declanșa o imagine mintală. Cuvântul are și
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]