16,567 matches
-
dunărene, rămâne impasibil când glumeți vulgari îi pun muște în mâncare. Ca mai toți scriitorii ieșiți din mahalaua bucureșteană, a căror reputație de vulgaritate nu se justifică, Delavrancea e un idilic cu înclinare spre policromie. Sultănica se deschide cu un peisaj hibernal de un colorit fantastic, machietist, într-un alb violent, floral. Un țăran are "fața conabie ca sfecla", Sultănica are gene "de catifea", "răsuri pe obraji", părul lins, "cu unde albăstrii", buze rumene "ca bobocul de trandafir", sânii pietroși "ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
intră-n casă trîntindu-i altă oră, Și inima i-o sparge, tic-tac, sub al meu pas! Sunt căutate îndeosebi fructele savuroase, într-o lirică a bucătăriei și a cămarei cu ceva lacom de pictură flamandă, modelui fiind Verlaine și Samain. Peisajul întreg e o cămară ce trebuie savurată cu nasul, trecutul, copilăria se condensează în fructe: Prin iarnă din cămara zăvorită Se furișează cald miros de mere, Readucând în vremea viscolită A toamnelor trecută mângâiere. * Copilăria-mi toată dă buzna la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
paseri negre ce-au coborât din cer pe pământ. Ca să nu le sperii trebuie să te apropii de ele cântând. În Lauda Somnului Blaga cade într-o nostalgie de eden, într-o lâncezeală numită "tristețe metafizică", încercînd să evoce un "peisaj transcendent". Stilul devine liturgic și Aleluia răsună pestetot. Poetul își face "biografia", încercînd să surprindă elementul coral în desfășurarea Universului, marile glasuri haotice: Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, - din umbră mă ispitesc singur să cred
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În general, se apreciază că zona rurală este spațiul cultural rezultat din relația dintre natură si activitatea umană de-a lungul mai multor secole. Astfel, în zona rurală, urmele activității productive legate de sectorul primar, cum ar fi clădirile, modificările peisajului sau amenajarea și dezvoltarea teritoriului sunt încă prezente si active. Coordonatele turismului rural sunt: spațiul (fără existenta oamenilor acesta nu poate constitui suportul conviețuirii, întrucât un spațiu fără produse nu poate răspunde tuturor nevoilor consumatorilor de turism rural), oamenii (în lipsa
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
găzduire a turiștilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinită. "Spațiul" reprezintă întregirea activității de cazare la fermă și a vieții satului în slujba turismului rural; el este simbolul libertății, respirației, apei pure, verdeții, florilor, culorilor; el invită la contemplația peisajelor dar și la activități fizice în plină natură, acestea constituind un criteriu important în alegerea petrecerii vacanțelor la țară. Încercări de a defini turismul rural au fost încununate de succes de către Lane Bernard . Potrivit acestuia „turismul rural - este conceptul ce
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
acestea să devină nefuncționale, excepție făcând doar satele unde s-a permis ca o excepție de la decret, cazarea turiștilor străini, respectiv satele: Lerești, Rucăr, Sibiel, Murighiol si Crișan. În România, în mod special Bucovina, pe lângă diversitatea tradițiilor culturale și a peisajelor, turismul rural atrage prin: arhitectura monumentelor istorice, frumusețea mănăstirilor, legendele fiecărei localități, renumitele vinuri moldovenești. După decembrie 1989, primele activități turistice în mediul rural au apărut în zonele Rucăr, Moeciu , Bran , extinzăndu-se mai apoi și în alte regiuni. Astfel prima
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
apolitică și nonprofit , cu o rețea de 30 de filiale (din tot atâtea județe), 13 departamente de specialitate. ANTREC pune accentul pe inițiativele și curajul întreprinzătorilor particulari și încearcă să evite greșelile marilor firme profesionale de turism , care au distrus peisajul, practicând turismul în masă , fără a ține seama de modul în care acesta afectează mediul . Dacă se va impune un turism de recreare si cultural cu valențe ecologice, se va realiza într-adevăr un turism rural durabil . De asemenea un
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
să fi ieșit în bună parte „de sub mantaua lui Urmuz”, căci se arăta a fi un fantezist burlesc, practicând o literatură umoristică „serioasă”. Savuros și pregnant în textele scurte, nu la fel de înzestrat pentru construcția amplă, oarecum depășit de evoluțiile din peisajul literar („revoluția” optzecistă), și-a amenajat o nișă distinctă, de (pseudo-)marginal respectabil, părăsind prim-planul actualității, dar fără să se piardă în anonimatul umoristicii industrioase. În Proiect de câine, volum de povestiri antirealiste, superior burlești, V. impresionează prin combinația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
istorisește de regulă rapid, nemeșteșugit, într-un stil colocvial, amintirile reînvie pregnant persoane și personalități, restituie atmosfera unor situații derulate cu ani și decenii înainte. Asemenea unui serial cinematografic, discursul rememorativ vizualizează parcă orașe, sate, târguri, piețe, drumuri, capitale, metropole, peisaje naturale, câmpuri de bătălie, saloane, cancelarii, săli de curs și seminar, amfiteatre, săli de lectură și mari biblioteci (a Vaticanului, de exemplu), săli de ședințe, mai cu seamă parlamentare, redacții, locuințe particulare. Stilistic, O viață de om, ca de altfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
și lumina, CNT, 1993, 15; Virgil Mihaiu, Des-amăgirea poetului, ST, 1993, 3-4; Constantin Cubleșan, Adrian Popescu, Valentin Tașcu, Aurel Rău, [Victor Felea] , ST, 1993, 5; Florența Albu, „Altădată scriam...”, VR, 1993, 8-9; Ioan Milea, „Istorie personală”, F, 1993, 11; Grigurcu, Peisaj, I, 104-106; Poantă, Scriitori, 31-34; Papahagi, Interpretări, 117-120; Micu, Scurtă ist., II, 336-337; Munteanu, Jurnal, V, 127-130; Pop, Pagini, 66-71; Zaciu, Departe, 36-38; Dicț. analitic, I, 270-272, IV, 41-43, 576-578; Poantă, Dicț. poeți, 84-86; Marin Mincu, Victor Felea - un poet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
viitorul acesteia alături de și în complementaritate cu competențele guvernului central. Păstrând un stil dinamic, sintetic și plin de exemple concrete, cartea profesorului Loughlin reprezintă o lectură nu doar utilă, ci și extrem de captivantă și chiar un model de redactare pentru peisajul editorial românesc de profil. Ne rămâne doar s-o descoperim și să tragem învățămintele de rigoare. Aurel TRANDAFIR Introducere Contextul internațional al guvernării subnaționale franceze Franța s-a mândrit mereu cu faptul că este o "excepție" în Europa, atât din
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
domină încă din vremea monarhilor francezi și care a culminat cu Revoluția Franceză și Primul Imperiu Napoleonian; iar pe de altă parte, după cum au arătat istorici precum Fernand Braudel, se află marea diversitate a Franței cu multitudinea ei de climate, peisaje, bucătării regionale și, din punct de vedere istoric, de sisteme: politic, social și economic 1 Chiar dacă elevii școlii franceze moderne au fost învățați că "Hexagonul", așa cum era numită Franța datorită conturului ei final, a fost rezultatul unei unificări pe cale naturală
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
departamentul este puțin probabil să dispară din ochii opiniei publice. Concluzii Ceea ce am arătat în această analiză a celor două niveluri "mezo" de guvernare franceză este faptul că atât regiunea cât și departamentul sunt la momentul actual ferm ancorate în peisajul politico-administrativ al țării. La începutul reformelor de descentralizare în 1982, departamentul era în mod cert "câștigătorul" în ceea ce privea puterea atribuită acestuia și resursele fianciare oferite pentru exercitarea acestor puteri. Mai mult, la acea vreme, cei mai mulți reprezentanți ai clasei politice
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
la ceea ce a devenit cunoscut ca "reforma de stat".61 Procesul de modernizare a devenit el însuși foarte instituționalizat, punându-se accentul pe déconcetration. În 1992, legea ATR cu referire la administrarea teritorială a statului a modificat în mod semnificativ peisajul administrativ.62 Această lege a îmbunătățit administrarea teritorială prin plasarea acesteia la același nivel cu cea națională. În plus, a existat o schimbare simbolică în titulatura "serviciilor locale ale statului" (services extérieurs de l'État) care au devenit "servicii publice
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
egalizarea este garantată de fapt de legea de bază din 1949, iar încercările de reformare a federalismului german, sunt făcute pentru a împăca această cerință constituțională cu realitățile economice și fiscale care au avut loc în urma unificării Germaniei aducând în peisaj noile landuri foarte sărace. Și în Suedia, posibil țara cu cel mai vechi stat al bunăstării sociale social-democrat, încearcă să înglobeze abordări noi, neoliberale aducând un plus de varietate sistemului de guvernare locală și legăturilor acestuia cu guvernul central. Vezi
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
același spirit hipercritic se manifestă într-o poezie care vizează din nou tarele lumii occidentale. „Nicăieri și peste tot acasă” (Ubi bene), emigrantul constată că „nicăieri nu se înțelege mai bine călăul cu victima/ Ca în străinătate” (Scrisoare din Offenbach), peisajul țării adoptive reprezentând „tot un deal și o vale a plângerii...” (Peisaj căpcăun). SCRIERI: Fiul risipitor, București, 1994; Turnul Babel pe Main, București, 1995; Gegenschauspiel - Spectacol împotrivă, ed. bilingvă, tr. Horst Samson, București, 1996; Carnaval la gurile Dunării și alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
tarele lumii occidentale. „Nicăieri și peste tot acasă” (Ubi bene), emigrantul constată că „nicăieri nu se înțelege mai bine călăul cu victima/ Ca în străinătate” (Scrisoare din Offenbach), peisajul țării adoptive reprezentând „tot un deal și o vale a plângerii...” (Peisaj căpcăun). SCRIERI: Fiul risipitor, București, 1994; Turnul Babel pe Main, București, 1995; Gegenschauspiel - Spectacol împotrivă, ed. bilingvă, tr. Horst Samson, București, 1996; Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme, postfață Romul Munteanu, București, 1997; Primul milion și alte fantasme, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
de aspre, dure și nemiloase vor fi momentele create în viața exilului”. La rândul lui, în același număr George Uscătescu preciza că periodicul „a abordat cele mai diverse probleme ale comunității românești și ale noilor sale posibilități de încadrare în peisajul cultural european”. Colaborările reflectă o varietate reprezentativă în abordarea fenomenului cultural românesc, de la Pamfil Șeicaru (Scrisoare deschisă adresată Cercului „Orizonturi”), N. Novacovschi (Spațiul mioritic sau drumul doinei în ceramica română), Radu Cernea (Goethe și germanismul) sau Basil Munteanu (Cinci ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288587_a_289916]
-
elemente centrale. O atenție particulară o merită acea dimensiune civilă a corupției care se întrețese în slujba bunurilor reținute fundamentale pentru demnitatea persoanei, precum sănătatea, educația, munca, până la gestionarea transporturilor, a deșeurilor, dar și a bunurilor comune precum apa, teritoriul, peisajul, aerul... Un astfel de înțeles fundamental și angajant, pe plan civic, este prezent în mod continuu în amarele considerații ale lui Norberto Bobbio, la sfârșitul anilor optzeci ale secolului trecut, imediat după apariția acelui Stat italian corupt, ce va culmina
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
către stilul paradoxal și dialectic imposibil de stăpânit"489. Cu toate acestea, "nu putem citi această carte fără să admirăm adevărurile din unele aforisme, poezia metaforelor sale și încântătoarele sale flashuri verbale. Baudrillard se găsește la apogeul său atunci când discută peisajele și scenele urbane"490. Gustul pentru paradox, jocuri lingvistice și stilul sentențios se combină cu procedeul deconstrucției aplicat realităților sociale, pentru a le transforma în simulacre sau instanțieri ale hiperrealității. Norman Denzin consideră că la baza lucrării America stă un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ceea ce sare în ochi la Paris este secolul al XIX-lea. Vii din Los Angeles și aterizezi în secolul al XXI-lea. Fiecare țară are un fel de predestinare istorică, ce-i marchează definitiv trăsăturile. În ceea ce ne privește, profilul peisajului nostru e zugrăvit de modelul burghez al anilor 1789 și decadența nesfârșită a acestui model"500. În viziunea filosofului francez, America este locul modernității împlinite, fundată pe o serie de idei care i se par a fi literalmente realizate într-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lui Baudrillard au fost alăturate textelor reprezentanților curentului cyberpunk: "atât Baudrillard, cât și reprezentanții curentului cyberpunk au făcut să dispară granițele dintre filosofie, teorie socială, literatură și cultura media, oferind texte care să surprindă vicisitudinile și intensitatea amețitoare a noilor peisaje tehnologice"568. De asemenea, s-au realizat multe studii pe baza asemănărilor dintre literatura science-fiction și unele abordări ale lui Baudrillard, astfel încât scrierile sale nu sunt încadrabile doar într-o singură categorie, ci presupun un evantai de influențe și posibile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
adevărată, însă e generică, din moment ce lipsește orice referință la timpul în care aceasta s-a întâmplat). Motive fundamentale comune Să vedem acum câteva motive de bază comune acestor mărturii: 1) se subliniază elementul de noutate al prezenței fraților minori în peisajul eclezial; rolul lor este văzut adesea în legătură cu problema ereziei, căreia ei se opun; 2) inițiativa originii lor este văzută ca instituțională, adică este atribuită direct papalității și, așa cum s-a spus, însuși numele de Francisc este ignorat de multe ori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cutremur. În multe privințe, piedicile puse În calea principiilor care caracterizează lumea afacerilor sunt și ele un soi de cutremure, schimbări la fel de neliniștitoare și de chinuitoare precum cele ce au loc În natură. O privire Înapoi scoate la lumină un peisaj erodat de evenimentele trecutului recent. Vântul schimbării care transformă Încet-Încet terenul pare să aparțină trecutului, iar cutremurele sunt mai degrabă ceva constant decât o surpriză. Acum douăzeci de ani, ne minunam de prăbușirea Uniunii Sovietice și de apariția a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
nu Înseamnă că nu anticipați viitorul. Transformarea eșecului În victorie 1. Includeți anticiparea schimbării atât În procesele de planificare pe durată scurtă, cât și În cele de lungă durată. Întrebați-vă măcar o dată pe lună ce „cutremure” ar putea transforma peisajul afacerii dumneavoastră. Întrebați-vă ce avantaje sau beneficii ar putea ele să aducă. 2. Trebuie să știți dinainte care sunt procedurile În cazul unei schimbări neașteptate. Asigurați-vă că și personalul dumneavoastră le cunoaște. Foarte multă Încredere provine din a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]