19,447 matches
-
didactic. Trebuie să recunoaștem că nu există și prin urmare nici nu se pot da rețete, premise ale perfecțiunii didactice. În loc de concluzii Dacă treci pragul în lumea tăcerii, a liniștii acceptate cu simplitate, descoperi oameni ca toți ceilalți, numai că simțul lor auditiv nu-i ajută la nivel optim. Și .... poate că noi ar trebui să înțelegem, să învățăm să prețuim mai mult ceea ce deja avem și știm.
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
evidentă pentru dezvoltarea optimă a personalității elevilor. Dincolo de construirea unor figurine din hârtie mono sau policromă, practicarea tehnicii origami dezvoltă spiritul de observație și cel de orientare spațială, întregește capacitatea elevilor de receptare și utilizare a formelor/figurilor geometrice, cultivă simțul estetic și artistic, dezvoltă priceperi și deprinderi practice, îmbogățește bagajul de cunoștințe generale, contribuie la conturarea spiritului critic și autocritic, convinge școlarii de utilitatea refolosirii unor materiale. Primul capitol al acestei lucrări, “Tehnica origami - deschidere spre interdisciplinaritate și interculturalitate”, evidențiază
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
bibliografice; dezvoltă imaginația în creațiile scrise ponind de la figurine origami; ilustrează creativ dramatizări cu păpuși origami; pune în contact lumi culturale și științifice diferite; -știință creează situații de învățare despre animale, plante, cristale, obiecte prin împăturirea de figurine origami; dezvoltă simțul de a căuta date despre specii aflate în pericol de dispariție; formează obișnuința de a recicla hârtia, conștientizând necesitatea unui mediu curat; stimulează curiozitatea științifică prin testarea unor modele origami din punct de vedere al aerodinamicii, vitezei, mițcării și volumului
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
va îmbogăți, se pot organiza acțiuni cu specific origami ca: work-shop-uri cu diverse ocazii (Zilele Culturii Japoneze, 1Iunie), în diferite locuri (case de copii, aziluri de bătrâni, spitale); parteneriateîn cadrul școlii sau cu alte școli; concursuri; expoziții; -tehnica origami influențează simțul de orientare în spațiu al celor care o practică; -educarea în spiritul unei ordini și discipline constructive, referitor la organizarea spațiului de lucru, dozarea timpului, respectarea unor reguli elementare de igienă și de protecție a muncii; -creativitatea intervine spontan, mai
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
unui individ, a unui cuplu sau a unei familii. Reflexele instinctive ori formate prin experiența personală sau a celor apropiați nu constituie întotdeauna reguli de aur pentru a naviga în mlaștina deciziilor financiare. Raționamentele, care pot da impresia de bun simț, pot de fapt să fie doar silogisme. Emoțiile pot conduce la decizii incoerente sau, dimpotrivă, pot sta în calea alegerilor judicioase. În sfârșit, mimetismul și comparația socială incită la reproducerea unor scheme despre a căror eficacitate nu se știe nimic
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
definitorie. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile care i se oferă prin viața cotidiană, prin rutina zilnică, prin interacțiunea cu ceilalți prin organizarea mediului și a activităților de Învățare. La această vârstă, copilul trebuie Învățat să-și folosească cele cinci simțuri, să fie interesat de tot ceea ce este obișnuit sau neobișnuit În mediul Înconjurător. Numai crescând În relație cu natura va Învăța să acorde atenție detaliilor, mirosurilor, sunetelor căci acestea reprezintă potențiale descoperiri. Spre sfârșitul acestei perioade, copilul devine mai pregătit
Caleidoscop by Viorica Pantazi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93348]
-
aplomb Berti Barbera Îi înțeleg pe cei care, atunci când vine vorba de a alege din muzica produsă în România, se gândesc, caută bine în memorie, dar foarte rar găsesc un răspuns clar. Numele importante, care se disting prin talent și simț al orientării deopotrivă, sunt destul de rare. Dar în același timp mă bucur să observ că există nume la noi care, pe lângă faptul că au o atitudine și ceva de spus, sunt bine organizate și funcționează coerent și cu succes. Când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
faptul că au o atitudine și ceva de spus, sunt bine organizate și funcționează coerent și cu succes. Când răspunzi cu scepticism la o întrebare gen „ce părere ai despre industria muzicală de la noi“, ești considerat fițos, negativist, n-ai simțul realității. Iar când dai exemple însoțite de justificări, tot nu e bine, ești prea realist. Dacă am rezerve față de cineva, prefer să schimb și eu subiectul. Dar dacă îmi place ceva, nu ezit să-mi manifest admirația. Tematica socială nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
am o întâlnire cu niște prieteni și cunoscuți de la care nu pot lipsi. La întâlnire, după câteva minute. Un amic, întârziat și pontos, intră în localul în care ne aflăm. Dă mâna cu alt amic, brunet de fel și cu simțul umorului. Brunet am spus, dar fără să vreau să sugerez altceva: nu, acest amic nu-i de etnie romă. Celălalt însă, întârziatul și pontosul, dă mâna cu brunetul și-i spune: „La mulți ani, băi, de ziua ta!“. La care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
am spus, dar fără să vreau să sugerez altceva: nu, acest amic nu-i de etnie romă. Celălalt însă, întârziatul și pontosul, dă mâna cu brunetul și-i spune: „La mulți ani, băi, de ziua ta!“. La care brunetul cu simțul umorului se miră. „Păi, ce? Nu-i ziua ta? E ziua ta internațională, băi! Tocmai i-am văzut pe confrații tăi cu mustăcioară pana-corbului și pe surorile tale cu fuste largi. Defilează pe-afară. Fugi, poate-i prinzi.“ Râsete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
Defilează pe-afară. Fugi, poate-i prinzi.“ Râsete, hăhăieli. Ironie acidă, fără doar și poate. Ce poate fi mai umilitor decât să sugerezi, într-un mod atât de subtil, că amicul brunet ar fi rom? Noroc că amicul are și simțul umorului. Seara, în fața televizorului. Reportaje de la sărbătoarea romilor. Un reporter îl chestionează pe un etnic rom cu privire la Holocaust. Intervievatul răspunde: „A fost bine, atunci. Da, da, tare bine“. Ce comic, nu? Cât de distractiv! Romii nici măcar nu știu ce-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
acest soi sunt invitați mereu vreo doi-trei cântăreți de degradare culturală, alături de câțiva intelectuali. Asta e iarăși bine pentru talk-show, fiindcă intelectualii au mereu câte ceva de spus. Vorbesc chiar mult prea mult și, în general, operează cu aceleași clișee: lipsa simțului artistic, arta de duzină versus arta înaltă, degradarea culturii (cum am zis), confuzia valorilor, coruperea gustului națiunii etc. Cam lipsiți de imaginație, repetă toți același lucruri, fie că sunt regizori de film, lingviști, artiști plastici sau scriitori. Atunci când apucă, interpreții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
mâinii de ,,rămas-bun", deschiderea brațelor pentru îmbrățișare, adoptarea poziției corporale pentru fugă etc.), altele nu sunt înțelese repede sau chiar deloc pentru că sensul lor este neclar sau pentru că nu au fost observate. Uneori, chiar dacă ,,radarul" sau ,,cel de-al șaselea simț" al unei persoane a sesizat gesturile interlocutorului, asta nu înseamnă că le-a și înțeles. Interesantă este situația în care emițătorul nu observă anumite gesturi ale interlocutorului, dar se simte afectat, fără să-și poată explica plauzibil starea psihică pe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
conștiință de sine, entuziasm, pasiune [Anexa 5 A, C, E, F, H]; • liniile curbe: semnifică sociabilitate, bunăvoință, blândețe, adaptare, jovialitate, entuziasm, exaltare [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • ramurile simetrice și armonioase: denotă sensibilitate, echilibru, armonie, tact, simț estetic [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • formele deschise: transmit flexibilitate, abilități de comunicare, adaptabilitate, sociabilitate [Anexa 5 B, C, D, E, H]; • coroanele sferice cu arcade: exaltare, sentimentalism, spirit de copil [Anexa 5 A, F, G
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unor judecăți de valoare) * flexibilitate; * empatie; * autoapreciere, încredere în forțele proprii, înțelegerea și conștientizarea propriei valori; capacitatea de a-și recunoaște propriile slăbiciuni; * conștientizarea startului de model pentru clienți; * orientarea către dezvoltarea personală, precum și spre dezvoltarea celorlalți; * deschidere, disponibilitate; * charisma; * simțul umorului; * condiție fizică bună (sănătate); * echilibru interior; * sensibilitate față de problemele care țin de diversitate culturală și înțelegerea acestor probleme. Exercițiu: Autoevaluați-vă pe baza calităților menționate mai sus. Ce concluzii puteți formula? Calitățile unui consilier eficient sunt strâns legate de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
tare, se perindă în dosul și câteodată se strecoară chiar în fața microfonului. Am o vastă clinică de psihiatrie, devin psihiatru, deliruri de conferențiar și literat, manii de persecuție radiofonică, de invidii, de pizmă și ură, fobii radiofonice, paralizii ale bunului simț, epilepsii de vanitate, demențe, perversiuni, sufletele viu smintite, strâmbe, atrase ca un far sonor de astă dată. În 1943 i-a apărut Demiurgul la editura Casa școalelor iar la editura Fundațiilor volumul Duhul pământului - teatru românesc, cuprinzând piesele Umbra și
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
că, între timp, o jigodie de sergent major, s-a dus la el, și lovindu-l cu cizma, l-am auzit jignindu-l: „Mai trăiești, mă, mai trăiești ?” „Mai trăiesc, domnule sergent major !”, i-a răspuns politicos, cu mult bun simț, răbdător, omul Vasile Voiculescu, scriitorul. 10 Vestea eliberării lui V. Voiculescu, i-a venit telefonic, la 30 aprilie 1962, lui Radu Voiculescu, feciorul, de la medicul șef al Dispensarului T.B.C. Turda. Fusese transportat și lepădat acolo pentru a fi, eventual, preluat
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
al teoriei neo-marxiste aruncă în dispută conceptele de "luptă de clasă", care ar fi motivată de competiția dintre diferite clase sociale pentru avantaje economice, sociale și politice, de "exploatare" a unei clase de către alta, de "alienare" și "reificare" prin pierderea simțului identității sociale în procesul relațiilor de producție. Potrivit lui Marx, relațiile de producție stabilite la nivelul structurii economice a societății ar corespunde unui anumit stadiu de dezvoltare a forțelor materiale de producție. "Bazei economice" a societății i-ar corespunde o "suprastructură
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și "structurile controlului de stat" ar sta deosebirea realizată de teoreticianul marxist italian Antonio Gramsci între "conducere", manifestată sub forma guvernării politice directe, și "hegemonie", care ar presupune validarea ideologică a normelor și valorilor burgheze ca norme și valori ale simțului comun, promovând astfel o cultură a consensului pentru a distrage atenția de la interesele conducerii politice 6. Ca atare, diversitatea culturală ar putea fi obturată printr-o "normalizare" a practicilor și credințelor cotidiene, punând bazele unui sistem complex de dominare. În
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Beardsley 29. Caracterizând experiența estetică prin analiza structurii sale afective interne, Beardsley susține că o experiență are caracter estetic dacă este caracterizată prin orientare către obiect, resimțire a libertății, detașare a afectului, descoperire activă și completitudine, care ar însemna un simț al integrării ca persoană. Spre deosebire de cele două tipuri de răspunsuri estetice, cel orientat-către-conținut și cel orientat-către-afect, o mare parte a răspunsurilor nonestetice în raport cu o lucrare de artă ar putea fi grupate, potrivit lui Carroll, sub categoria răspunsurilor hermeneutice, câtă vreme artiștii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
interpretare nu oferă o viziune exhaustivă, comprehensivă, asupra semnificațiilor unei opere de artă. Și aceasta deoarece semnificațiile unei opere de artă pot fi diferite de cele identificate de critic, acest principiu preîntâmpinând asumarea judecăților personale ca fiind enunțate în spiritul simțului comun. Cu toate acestea, un alt principiu al interpretării susține că interpretarea ar fi, în cele din urmă, un efort comun al unei comunități de critici care ar deveni auto-corectivă prin multiplele considerații care ar evita adecvarea în favoarea rectificării continue
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
comunicarea sa critică", deosebită tehnic de "comunicarea obișnuită". Înțelegând "comunicarea" ca fiind un proces care transmite interpersonal conținutul mental prin intermediul simbolurilor, Isenberg consideră că una dintre funcțiile importante ale criticii de artă este aceea de a aduce comunicarea la nivelul simțurilor pentru a induce o similitudine a viziunii, a conținutului experimentat, între critic și cititor, ceea ce ar putea produce un acord între cei doi, respectiv o "comuniune", înțeleasă ca o comunitate de sentimente care s-ar exprima în judecăți de valoare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ar duce de fapt la izolarea de lumea cotidiană a vieții sociale și politice, deoarece, în arta modernă singura funcție a artei ar fi fost aceea de a-și prezerva propria sferă particulară a valorilor civilizației umane înculcate sub forma simțului comun. Victor Burgin ajunge să conteste fetișizarea "prezenței" ca modalitate modernistă de conservare hegemonică a unui sentiment de integritate narcisistă a eului, care ar oblitera tot ceea ce s-ar afla în exterior. În accepția lui Burgin, estetica greenbergiană ar fi
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
efectiv o viziune asupra lumii, un model al vieții care ia formele informației, propagandei, publicității ori consumului de divertisment, un program de lucru al unei formațiuni economico-sociale, momentul istoric căruia îi aparținem, principala producție a societății actuale 201. Având ca simț privilegiat văzul, spectacolul apare ca tendință de a face vizibilă lumea, corelată cu specializarea puterii de a administra ordinea proclamată printr-un discurs fetișizat 202. Ca atare, raportul dintre contemplare și trăire este invers proporțional, pe măsură ce gesturile omului activ nu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
armonie, profesorul González, deci, îmi da de știre, în momentul conversației noastre de acum câteva luni că, zece ani după plecarea mea din State, orientările umaniste și cele social-științifice au declarat armistițiu! Au declarat armistițiu, în baza observației de bun simț că un domeniu dinamic și viguros este mai valoros decât unul fragmentar, scindat de polemici sterile, cu toate tributare unui tip sau altul de dogmatism teoretic și metodologic. Al González reflecta, extrem de tranșant, pe marginea acestei chestiuni, spunând, clar și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]