15,855 matches
-
și ale art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 489/2006 sunt constituționale. 8. Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că prin textul de lege criticat legiuitorul statuează cu privire la posibilitatea cultelor de a avea organe proprii de judecată religioasă și la obligația ca, în problemele de disciplină internă, să fie aplicabile exclusiv prevederile statutare și canonice, în aplicarea principiului autonomiei religioase, consacrat de art. 29 alin. (5) din
DECIZIE nr. 403 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274203_a_275532]
-
specializate în dreptul muncii nu sunt aplicabile în cazul cultelor. Referitor la susținerea potrivit căreia textul de lege criticat încalcă prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, arată că instanța de la Strasbourg a statuat, prin Hotărârea pronunțată în Cauza Ahtinen împotriva Finlandei, (într-o situație similară celei din speța de față, în care reclamantul fusese transferat ca preot dintr-o parohie în alta, fără a i se cere consimțământul, prin decizia Consiliului Clerical, inatacabilă
DECIZIE nr. 403 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274203_a_275532]
-
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În susținerea acestei concluzii instanța face referire la considerentele deciziilor nr. 1.352 din 22 octombrie 2009 , nr. 446 din 7 aprilie 2011 și nr. 448 din 7 aprilie 2011, prin care Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) și (2) și art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 489/2006 sunt constituționale. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIE nr. 403 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274203_a_275532]
-
numai acestea pot aprecia dacă actele de indisciplină săvârșite sunt sau nu compatibile cu rolul spiritual al cultului. În continuare, invocând Hotărârea din 26 octombrie 2000, pronunțată în Cauza Hasan și Chaush împotriva Bulgariei, arată că instanța de la Strasbourg a statuat că existența autonomă a comunităților religioase este indispensabilă într-o societate democratică și constituie o problemă esențială în protecția libertății religioase garantate de prevederile art. 9 din Convenție. De asemenea, invocă și Hotărârea din 23 septembrie 2008, pronunțată în Cauza
DECIZIE nr. 403 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274203_a_275532]
-
de disciplină internă, prin aplicarea în mod exclusiv a prevederilor statutare și canonice. Arată că Legea fundamentală consacră separarea statului de biserică, autonomia cultelor incluzând capacitatea de conducere potrivit statutelor proprii. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, a statuat că existența autonomă a comunităților religioase este indispensabilă într-o societate democratică și constituie o problemă esențială în protecția libertății religioase garantate de prevederile art. 9 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Hotărârea din 26 octombrie
DECIZIE nr. 403 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274203_a_275532]
-
iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 30 iulie 2008, și Decizia nr. 446 din 7 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 16 mai 2011, Curtea a statuat că alcătuirea cultelor religioase este compusă din totalitatea credincioșilor de o anumită religie, că ele sunt autonome față de stat și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii. Așadar, cultele au un rol spiritual în societatea românească, fiind evident că
DECIZIE nr. 403 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274203_a_275532]
-
fundamentale ale omului. Având în vedere că statul nu exercită funcții publice și în domeniul activității interne a cultelor religioase, normele juridice emise de stat cu privire la disciplina muncii nu sunt aplicabile și personalului cultelor religioase. 18. De asemenea, Curtea a statuat că răspunderea disciplinară a clerului nu intervine ca urmare a nerespectării clauzelor unui contract de muncă. Așa fiind, Curtea a reținut că prevederile Codului muncii referitoare la competența de judecată a instanțelor judecătorești specializate în dreptul muncii nu sunt aplicabile în
DECIZIE nr. 403 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274203_a_275532]
-
dreptul de proprietate privată [dacă se are în vedere art. 44 alin. (7) din Constituție], însă aceasta apare ca fiind prea împovărătoare. 14. În continuare, menționează Decizia nr. 430 din 24 octombrie 2013 , în care instanța de contencios constituțional a statuat că "legiuitorul a inserat chiar în textul criticat pentru neconstituționalitate prevederea referitoare la consimțământul solicitantului privind preluarea în patrimoniul operatorului licențiat a obiectivelor/conductelor. Prin reglementarea dedusă controlului, legiuitorul a dat expresie imperativului de satisfacere a interesului general și apărare
DECIZIE nr. 295 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274219_a_275548]
-
persoanei fizice sau juridice care a deținut-o până în momentul constituirii acestuia. 20. Totodată, Curtea constată că, prin Decizia nr. 345 din 18 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 24 octombrie 2003, a statuat că obligația proprietarilor terenurilor incluse în fondurile cinegetice de a permite desfășurarea acțiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le dețin sau aparțin instituie, în realitate, o sarcină care grevează terenurile pe care se arondează fonduri cinegetice și care constă
DECIZIE nr. 295 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274219_a_275548]
-
lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege. 13. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 13 din Legea nr. 164/2014 sunt constituționale. De-a lungul timpului, Curtea Constituțională, prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a statuat că nu orice diferență de tratament semnifică în mod automat încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la interzicerea discriminării. În plus, în domeniul măsurilor economice sau de strategie socială, statul beneficiază de o amplă marjă de apreciere când evaluează dacă și în ce măsură
DECIZIE nr. 347 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi art. 15 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274266_a_275595]
-
constituționale referitoare la interzicerea discriminării. În plus, în domeniul măsurilor economice sau de strategie socială, statul beneficiază de o amplă marjă de apreciere când evaluează dacă și în ce măsură diferențele în situații similare justifică un tratament diferit. Astfel, instanța europeană a statuat că tratamentul diferențiat al persoanelor aflate în situații similare este discriminatoriu dacă nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, cu alte cuvinte, dacă nu urmărește un obiectiv legitim sau dacă nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele întrebuințate
DECIZIE nr. 347 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi art. 15 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274266_a_275595]
-
Protocol adițional la Convenție. 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, cu privire la criticile aduse art. 13 și art. 15 din Legea nr. 164/2014 referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, că acestea sunt neîntemeiate, deoarece, așa cum a statuat instanța constituțională în mod constant în jurisprudența sa în ceea ce privește principiul egalității consacrat prin art. 16 din Constituție, acesta "presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune
DECIZIE nr. 347 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi art. 15 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274266_a_275595]
-
fiind evidentă voința legiuitorului de a acorda ajutorul menționat doar persoanelor aflate în ipoteza dată. 17. Având în vedere acestea, Curtea constată că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate potrivit cărora prevederile de lege criticate instituie discriminări sunt neîntemeiate. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații
DECIZIE nr. 344 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274365_a_275694]
-
să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora. 19. De altfel, prin Decizia nr. 266 din 23 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 487 din 3 iulie 2015, paragraful 23, Curtea a statuat, potrivit jurisprudenței sale constante, că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În
DECIZIE nr. 344 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274365_a_275694]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedur�� penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273630_a_274959]
-
de asemenea, că materialul genetic este stocat în mod codificat cu păstrarea anonimității, precum și că reclamantului îi sunt procesate datele ADN doar dacă anterior prelevării de mostre a comis o altă infracțiune sau dacă săvârșește una în viitor, Curtea a statuat că, în condițiile descrise, nu poate să constate încălcarea art. 8 pentru simplul motiv că reclamantul este minor. 6. Raportul asupra recursului în interesul legii Judecătorul-raportor, prin raportul întocmit în cauză privind sesizarea referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective făcându-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget." 20. De asemenea, Curtea a statuat că "principiul egalității prevăzut de Constituție pentru cetățeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. Așa cum rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 16, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și
DECIZIE nr. 277 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273040_a_274369]
-
vedere în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În susținerea acestui punct de vedere, Guvernul invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie ( deciziile nr. 419/2009 și nr. 61/2010), precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului, apreciind că cele statuate în aceste cauze își mențin valabilitatea. Arată și că, recent, prin Decizia nr. 246/2016 *), nepublicată, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate. *) Decizia Curții Constituționale nr. 246 din 4 mai 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
neconstituționalitate fac referire, atât semnificația, cât și modul în care acestea sunt dezvoltate în legislația infraconstituțională au fost analizate de Curtea Constituțională în cauze în care a examinat critici de neconstituționalitate asemănătoare. 26. Astfel, într-o jurisprudență constantă, Curtea a statuat că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996, și Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996). Astfel cum Curtea a statuat, trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
criticate se corelează și cu recomandări cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei dea 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002). Liniile directoare statuează în acest sens, la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. i și ii, următoarele: "i. Prezentarea candidaților individuali sau a listelor de candidați pot fi condiționate de obținerea unui anumit număr de semnături; ii. Legea nu trebuie să impună colectarea
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272319_a_273648]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2007, și în Decizia nr. 1.011 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 august 2009), Curtea a statuat că sistemul asigurărilor sociale de sănătate își poate realiza obiectivul principal datorită solidarității celor care contribuie, astfel încât obligația de a contribui la acest sistem reprezintă, de fapt, o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății și a celor care
DECIZIE nr. 166 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^27 şi art. 296^28 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272853_a_274182]
-
de a asigura protecția socială a cetățenilor. Astfel, Curtea a observat că Legea nr. 95/2006 prevede că întreaga societate trebuie să contribuie la efortul protejării sănătății populației, în temeiul principiului solidarității și al subsidiarității. 24. Așa fiind, Curtea a statuat că "obligativitatea asigurării și a contribuției la sistemul asigurărilor sociale de sănătate trebuie analizată în legătură cu un alt principiu care stă la baza acestui sistem, anume cel al solidarității. Astfel, datorită solidarității celor care contribuie, acest sistem își poate realiza obiectivul
DECIZIE nr. 166 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^27 şi art. 296^28 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272853_a_274182]
-
României, Partea I, nr. 559 din 29 iulie 2014, paragraful 15, și cele ale Deciziei nr. 335 din 10 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 23 mai 2011). 25. De asemenea, Curtea a statuat că legea instituie nu doar dreptul cetățenilor de a beneficia de serviciile sistemului public de sănătate, ci și obligația acestora de a contribui la fondul de asigurări sociale de sănătate. Persoanele exceptate de la plata acestei contribuții sunt prevăzute expres în
DECIZIE nr. 166 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^27 şi art. 296^28 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272853_a_274182]