157,129 matches
-
o îmbinare liberă de cuvinte: „Este prea ușor!” (de exemplu un exercițiu). În schimb, ca unitate frazeologică pragmatică servește la respingerea unei scuze ("Luc est en retard et a prétexté une grève. C’est trop facile!" „Luc a întârziat și zice că din cauza unei greve. Nu ține!”), sensul său fiind non-compozițional, nedeductibil din sensul fiecărui element component. De asemenea, nu acceptă nicio transformare lexicală sau morfosintactică fără să-și piardă caracterul de unitate frazeologică. Cowie (2001) deosebește două categorii de formule
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
rame cu 2 etaje. Nemulțumirea utilizatorilor liniilor cu tracțiune diesel din Seine-et-Marne, transportati cu un material rulat foarte vechi și care se defecta des, a dus la comanda a 24 de rame Automotor de mare capacitate sau AGC B 82500 zise « Bi-Bi » (de la francezul bimode-bicourant, adică cu capacitatea de a funcționa atât în mod diesel, cât și electric). Alte 24 de rame Bi-Bi au înlocuit ramele de inox tractate de locomotivele diesel BB 67400 ce circulau pe linia Transilien P spre
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
vest de Marea Moartă. După o promisiune a lui Allah, el nu avea să moară decât atunci când va intra el însuși de bună voie într-un mormânt. Odată văzând niște meșteri care săpau un cavou într-un loc stâncos, destinat, ziceau ei,comorii unui rege din părțile acelea. Musa, istovit, a cerut voie să intre acolo ca să-și odihnească oasele. În momentul în care s-a culcat a apărut îngerul mortii deghizat ca șef al acelor meșteri, și i-a oferit
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
mărturisit juraților că a cântat la İstanbul în fața a 350 000 de oameni, în cadrul unui turneu internațional susținut de către IFLC, o organizație ce promovează multiculturalismul și pacea mondială. Juratului i s-a părut „ușor neo-absurd” acest număr, făcând comentarii precum „Zici că sunt într-o carte de Bulgakov” sau „O companie care promovează pacea și, în loc să salveze oamenii din Biafra, face concerte de 350 000 de oameni pe cel mai mare stadion din İstanbul! Adică "what the fuck"?”. Loredanei, în schimb
Vocea României (sezonul 6) () [Corola-website/Science/335223_a_336552]
-
pe 38 de recenzii, indicând "recenzii majoritar nefavorabile". Audiența de pe CinemaScore i-a acordat filmului o notă de "B+" pe o scară de la A+ la F. David Ehrlich de la IndieWire i-a acordat filmului o notă de B-, spunând, "a zice că asta e cea mai bună adaptare a unui joc video este genul de compliment fals care sună ca o hiperbolă, dar descrierea acoperă ambele părți." Într-o recenzie negativă, Peter Bradshaw de la "The Guardian" a scris, "Pun pariu că
Assassin's Creed: Codul Asasinului (film) () [Corola-website/Science/335212_a_336541]
-
(denumirea completă: Piesa de artilerie divizionară 76 mm M1942, în ) a fost o piesă de artilerie sovietică de calibru 76,2 mm, utilizată în cel de-al Doilea Război Mondial, îndeosebi ca . ZiS reprezintă prescurtarea numelui onorific "Zavod imeni Stalina" („Uzina Stalin”), sub care era cunoscută Uzina de Artilerie Nr. 92, care a introdus în producție de serie această piesă de artilerie. Concepția tunului a început la sfarșitul anului 1940 la Uzina de
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
a fost un profesionist de badminton jucător și mai târziu a lucrat ca un reprezentant de vânzări pentru o companie Wuhan.Tatal ei a murit de o boală cardiovasculară când ea avea 14 ani dar mama ei nu i-a zis nimic timp de câteva săptămâni pentru a nu-i afecta jocul. La vârsta de 6 ani l-a urmat pe tatăl ei în badminton însă pe la 8 ani a fost convinsă de de antrenorul Xia Xiyao al clubului de tenis
Li Na () [Corola-website/Science/335266_a_336595]
-
al Biroului Politic, alți fruntași ai partidului, ambasadorul român în China, Dumitru Gheorghiu, precum și de popor. De abia la 10 martie Mao Tzedun și-a făcut apariția: s-a prezentat ca „un om necultivat”, când era învățător de școală elementară, zicea el, nu știa „că în lume au existat Marx, Engels și Lenin”. Pe Emil Bodnăraș l-a întrebat dacă a fost la război. „Am fost la închisoare”, a răspuns acesta, crezând ca o să-l impresioneze. După aceea Mao a început
Relațiile dintre România și China () [Corola-website/Science/335275_a_336604]
-
care am admirat-o și știu că întotdeauna și-a dorit ca una dintre operele sale să aibă parte de adaptare teatrală. Într-o zi, când l-am vizitat, a sări din scaun, a înhățat acest manuscris și mi-a zis 'Vreau să-ți dau ceva, dar nu am nimic, așa că îți dau manuscrisul ăsta, care va valora mulți bani într-o zi.'” "Phoenix" contină: „Era o ciornă din "Curgeți, lacrimile mele" și, așa cum avea să descopere Hartinian când s-a
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
Angeles Times, care afirma că „piesa este un Dick vechi, care oscilează între inventivitate și paranoia”. Pe 1 februarie 2004, "Variety" a anunțat că Utopia Pictures & Television a achiziționat drepturile de ecranizare pentru trei romane ale lui : "Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul", "VALIS" și "Radio Free Albemuth". În 2007, Halcyon Company a cumpărat prima opțiune asupra operelor lui Dick, anunțând în mai 2009 că, după "Terminator Salvation" (2009), intenționează să ecranizeze "Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul". O aluzie la carte apare
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
romane ale lui : "Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul", "VALIS" și "Radio Free Albemuth". În 2007, Halcyon Company a cumpărat prima opțiune asupra operelor lui Dick, anunțând în mai 2009 că, după "Terminator Salvation" (2009), intenționează să ecranizeze "Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul". O aluzie la carte apare în filmul din 2006 a lui Richard Kelly, "Southland Tales", în care un revoluționar underground îmbrăcat în uniformă de poliție (interpretat de Jon Lovitz) spune „Curgeți, lacrimile mele”, în timp ce-și împușcă doi
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
vioară având coardele din ață de mătase, pe care le freca, în loc de sacâz, cu zeamă de usturoi. Tot la Frătești a cântat banda lui Ion Stricăfer, rudă cu Lae Zlătaru din Lelești. Lăutar vestit a fost și vioristul Nicolae Lătărețu-Bosâncă, zis Nicolae al Paladii, care a cântat și în Taraful Gorjului. Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Nicolae al Paladii, care a cântat și în Taraful Gorjului. Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914 - d. 1994) din Novaci, prima soție a lui Chițu
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914 - d. 1994) din Novaci, prima soție a lui Chițu Lătărețu, care a mai cântat cu Maria în Novaci la începuturile carierei sale. Aceștia au fost descoperiți de Constantin Brăiloiu în vara
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
septembrie 1937, noul taraf de lăutari descoperit la Lelești înregistrează primele melodii pe plăci de gramofon pentru casa de discuri Columbia Records, sub supravegherea Fondului de Folklor condus de Brăiloiu. Taraful era compus din principalii membrii ai familiei Lătărețu: Mihai, zis Tică (vioară), Maria (chitară și voce), Nicolae (vioară și braci), Ion (bas) și alți muzicanți recrutați în funcție de eveniment. După seria de înregistrări, soții Maria și Tică Lătărețu au rămas în București, începând să-și caute angajamente la diferite cârciumi și
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
solista Maria Luca și acordeonistul Florin Cazacu. A cântat la Căminului Cultural Bălești, participând la toate manifestările organizate la nivel de comună sau naționale. A fost membru al Orchestrei „Taraful Gorjului”. Un lăutar cunoscut din Ceauru a fost Ion Trohonel, zis Purcel, poreclă legată de fizicul rotofei al lăutarului. El s-a născut în anul 1908 și a cântat în prima jumătate a secolului al XX-lea la hora satului, la nunți, botezuri, hramuri, fiind un lăutar căutat datorită virtuozității sale
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și taraful vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai Gorjului, apreciat pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite de-a lungul timpului. În anii 1979-1980 aceasta a cântat la taraful I. M. Jilț
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
zisă Luxița. Fiul lor, Aurel (Nelu) Bobirci a fost unul din marii muzicanți ai Gorjului postbelic, dirijor al Orchestrei „Tarafului Gorjului” și angajat al Centrului Județean al Creației Gorj în perioada 1970-1980. Celălalt fiu al lui Bobirci, vioristul Dumitru Bobirci, zis Mitu, a fost căsătorit cu solista și chitarista Maria, zisă Mița. Mitu Constantin Bobirci a avut și două fete, pe Mariana, căsătorită cu vioristul Petre Zlătaru și pe Ilincuța, măritată cu lăutarul Ion Matache. Vestit a fost și vioristul Ion
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
din marii muzicanți ai Gorjului postbelic, dirijor al Orchestrei „Tarafului Gorjului” și angajat al Centrului Județean al Creației Gorj în perioada 1970-1980. Celălalt fiu al lui Bobirci, vioristul Dumitru Bobirci, zis Mitu, a fost căsătorit cu solista și chitarista Maria, zisă Mița. Mitu Constantin Bobirci a avut și două fete, pe Mariana, căsătorită cu vioristul Petre Zlătaru și pe Ilincuța, măritată cu lăutarul Ion Matache. Vestit a fost și vioristul Ion Bobirci (n. 1889 - d. 1938), frate cu Constantin, căsătorit cu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
n. 1889 - d. 1938), frate cu Constantin, căsătorit cu lăutăreasa Maria. Și el a avut tot patru copii: pe solista și chitarista Maria, căsătorită cu Lae, fiul lui N. Zlătaru din Runcu, pe solista Elisabeta zisă Chiva, pe vioristul Ionel zis Nelu (n. 1926 - d. 1972), căsătorit cu solista și acordeonista Lia (n. 1926 - d. 1965), ambii membri în Taraful Gorjului. Frate cu Constantin și Ion Bobirci a fost vioristul Noană (n. 1896 - d. 1951), căsătorit cu solista și chitarista Floarea
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Ion Bobirci a fost vioristul Noană (n. 1896 - d. 1951), căsătorit cu solista și chitarista Floarea. Ei au avut patru copii, toți lăutari: pe Ana (chitară și voce), pe Tanța (vioară), care a cântat cu Nelu Busuioc și pe Constantin zis Tuchi (braci). Altă familie de lăutari vestită în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea membrilor erau buni muzicieni: Gheorghe Suchici, zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul din București și vioriștii Grigoriță și Filfi, care era și
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
toți lăutari: pe Ana (chitară și voce), pe Tanța (vioară), care a cântat cu Nelu Busuioc și pe Constantin zis Tuchi (braci). Altă familie de lăutari vestită în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea membrilor erau buni muzicieni: Gheorghe Suchici, zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul din București și vioriștii Grigoriță și Filfi, care era și cântăreț la Opera Română. Lăutarul Grigore Suchici zis Ciuchină (n. 1905 - d. ?) a avut cinci copii: acordeonistul Gheorghe, zis Gogu, vioristul
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea membrilor erau buni muzicieni: Gheorghe Suchici, zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul din București și vioriștii Grigoriță și Filfi, care era și cântăreț la Opera Română. Lăutarul Grigore Suchici zis Ciuchină (n. 1905 - d. ?) a avut cinci copii: acordeonistul Gheorghe, zis Gogu, vioristul Virgil (care a cântat la Filarmonica din Oltenia și la cea din Ploiești), pianista Matilda, Mircea (interpret la mandolină) și Nicolae care nu a cântat. Gogu Suchici
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Gheorghe Suchici, zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul din București și vioriștii Grigoriță și Filfi, care era și cântăreț la Opera Română. Lăutarul Grigore Suchici zis Ciuchină (n. 1905 - d. ?) a avut cinci copii: acordeonistul Gheorghe, zis Gogu, vioristul Virgil (care a cântat la Filarmonica din Oltenia și la cea din Ploiești), pianista Matilda, Mircea (interpret la mandolină) și Nicolae care nu a cântat. Gogu Suchici a fost un apreciat acordeonist. El a cântat în perioada 1956-1959
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
stângă. Alături de el a cântat bracistul român Costache al lui Bălă. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a fost cunoscută banda vioristului Alexandru Prună în care mai cântau fratele său, chitaristul Ioniță, zis Mataloi. Amândoi erau și apreciați soliști vocali. Începând cu secolul al XX-lea, mișcarea muzicală din Peșteana a luat amploare. Lăutarii cântau la hora satului, la nunți, botezuri, bâlciuri, hramuri, clăci și la cele trei cârciumi din localitate. Prima bandă
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]