159,180 matches
-
restul de 30 de procente au fost atribuite către cinci instituții înființate în tot atâtea regiuni istorice: Fondurile Proprietății Private (FPP). Menirea FPP-urilor era de a administra într-un mod cât mai profitabil partea lor de capital în folosul cetățenilor țării. În acest scop, toți cetățenii în vârstă de peste 18 ani au primit „certificate de proprietate" (cupoane), pe care le puteau subscrie fie la una din societățile din portofoliul FPP-urilor, fie direct la FPP-uri. Procesul de privatizare a
Privatizare () [Corola-website/Science/296893_a_298222]
-
fost atribuite către cinci instituții înființate în tot atâtea regiuni istorice: Fondurile Proprietății Private (FPP). Menirea FPP-urilor era de a administra într-un mod cât mai profitabil partea lor de capital în folosul cetățenilor țării. În acest scop, toți cetățenii în vârstă de peste 18 ani au primit „certificate de proprietate" (cupoane), pe care le puteau subscrie fie la una din societățile din portofoliul FPP-urilor, fie direct la FPP-uri. Procesul de privatizare a fost văzut deseori în presă ca
Privatizare () [Corola-website/Science/296893_a_298222]
-
după o schemă ilogică, menită mai degrabă să îi țină tot timpul ocupați și confuzi, decât să asigure apărarea imperiului de atacatori. Lucrarea este o critică acidă a birocrației și demască metodele prin care un stat încearcă să își înregimenteze cetățenii. În jurnalul său, Franz Kafka pare să ignore în mare măsură evenimentele războiului, fiind mult mai preocupat de literatură. « Sunt prea puțin atins de tot calvarul și mai hotărât ca oricând [să scriu literatură] [...] Voi scrie neapărat în ciuda a tot
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Poporul român astfel definit s-a format în urma etnogenezei românești, în spațiul carpato-danubiano-pontic. Este acceptată ideea că românii s-au format atât la nord cât și la sud de Dunăre. În accepțiune mai largă, termenul român se referă și la cetățenii români de alte naționalități decât cea română. În istorie, până în sec. XIX, românii au deținut endonimul de rumâni (termen istoric învechit) și exonimul de vlahi, "olahi" sau "valahi" (care în limbile popoarelor înconjurătoare însemna români : în Bulgaria, precum și în unele
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
și 500.000 etnici germani (sași și șvabi) născuți în România. După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, un număr mare de români s-au stabilit temporar în Italia și Spania. Potrivit cifrelor oficiale, în 2009 câte 1 milion de cetățeni români locuiesc și lucrează în fiecare din aceste două țări latine. O mare parte din populația evreiască a Israelului e originară din România sau din Republica Moldova, sau sunt descendenți din emigranți evrei care provin din aceste țări. Evreii din țările
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
Stoliar). În perioada antonesciană au părăsit România circa 60.000 de evrei iar după după 23 august 1944 încă aproximativ 120.000, dintre care mulți nu au putut intra în Palestina deoarece până la 12 septembrie 1944 autoritățile britanice îi socoteau „cetățeni ai unei țări inamice” și oricum se opuneau imigrării evreiești inclusiv după 12 septembrie: după multe dificultăți, majoritatea au ajuns, în general, în Statele Unite și Franța. Evreii basarabeni (în majoritate evrei ruși) care supraviețuiseră holocaustului (circa 130.000) au devenit
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
descendenți ai românilor drepți între popoare care au primit cetățenia israeliană. După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, un număr mare de români s-au stabilit temporar în Italia și Spania. Potrivit cifrelor oficiale, în 2009 câte 1 milion de cetățeni români (așa-numiții căpșunari) locuiesc și lucrează în fiecare din aceste două țări latine. Cu mici excepții în timp, conform constituției, cetățenii Republicii Moldova sunt "moldoveni", iar limba oficială în stat este "limba moldovenească". Această situație este o consecință a confruntării
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
români s-au stabilit temporar în Italia și Spania. Potrivit cifrelor oficiale, în 2009 câte 1 milion de cetățeni români (așa-numiții căpșunari) locuiesc și lucrează în fiecare din aceste două țări latine. Cu mici excepții în timp, conform constituției, cetățenii Republicii Moldova sunt "moldoveni", iar limba oficială în stat este "limba moldovenească". Această situație este o consecință a confruntării, în acest stat, între doctrinele „românismului” și „moldovenismului”, confruntare care a iscat câteva neînțelegeri între autoritățile de la București și cele de la Chișinău
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
au ales calea independenței mai degrabă decât cea a unirii cu România, președintele Mircea Snegur a dezvoltat doctrina numită "un popor, două state". Această doctrină susține că Republica Moldova este o "„patrie a moldovenilor români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari ș. a., toți cetățeni egali în drepturi și toți deopotrivă moldoveni, fie că aparțin limbii, istoriei și culturii poporului român, rus, ucrainean, găgăuz sau bulgar”". După alegerile din 1996, identitatea românească a populației majoritare și băștinașe a început să fie negată din nou, articolele
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
până când, datorită intervențiilor Republicii Moldova, a României cât și a OSCE, situația a fost rezolvată. Mulți părinți români au fost arestați sau concediați din cauza simpatiilor politice sau determinării lor de a își ține copii în școli cu limba de predare româna. Cetățenii care au exprimat vederi proromânești sau chiar promoldovenești sunt supuși unei politici de persecuție și intimidare în Transnistria. Grupul Ilie Ilașcu este cel mai cunoscut și bine documentat dintre aceste cazuri. În decembrie 2003, președintele moldovean Vladimir Voronin a protestat
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
premisele unei economii prospere, reciprocă fiind în egală măsură valabilă. Raționamentul țărilor fondatoare ale Uniunii Europene s-a bazat pe logică faptului că integrarea economiilor din Europa Occidentală ar preveni războiul și ar crea pace, stabilitate și prosperitate pentru toți cetățenii, pretutindeni în Europa. Această viziune este în continuare importantă, după cum a demonstrat-o și dezintegrarea violență a Iugoslaviei. În prezent, Uniunea are 28 membri, dintre care șase membri fondatori din 1951: Alte trei state au aderat succesiv: Prima extindere a
Extinderea Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296895_a_298224]
-
apropierea lui de Est și va destabiliza Consiliul Europei. Pe acest fond, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca devin membri ai CE în ianuarie 1973. Norvegia, în ciuda dorinței liderilor politici, a renunțat la candidatura în urma unui referendum organizat în septembrie 1972, cănd cetățenii norvegieni au respins-o. În urma acestei prime extinderi, Comunitățile Europene sunt alcătuite din 9 membri. Că performanța economică, cele trei noi membre, au scăazut media CE de până atunci. Este vorba în primul rând de Irlanda, care era o țară
Extinderea Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296895_a_298224]
-
locale sunt aleși cu sistem de vot mixt (fiind combinate sistemul cu majoritate simplă (individual) și cel cu liste (liste de partid)). Membrii Adunării Generale a Capitalei sunt aleși pe bza sistemului cu liste, pragul minim fiind de 4%. Un cetățean al capitalei ungare trebuie să-și exprime opțiunea sa cu ocazia alegerilor locale pe cele mai multe buletine de vot din țară, dipă cum urmează: Budapesta inițial a avut 10 sectoare, care au fost înfințate la unificarea din anul 1873 a celor
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
Luxemburg și Strasbourg (Franța). Luxemburg este sediul birourilor administrative („Secretariatul General”). Reuniunile întregului Parlament („sesiunile plenare”) au loc la Strasbourg și la Bruxelles. Reuniunile comisiilor au loc la Bruxelles. Parlamentul European este organul reprezentativ al celor 450 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene. Începând cu 13 iunie 2004, acesta are 732 membri. S-a decis că numărul maxim de parlamentari europeni trebuie fixat la 732, cu un prag minim de 5 și respectiv maxim de 99 de deputați pentru fiecare
Parlamentul European () [Corola-website/Science/296894_a_298223]
-
diversitate " și imnul - celebra " Oda Bucuriei" din Simfonia a - IX- a de L.van Beethoven - formează simbolurile identității politice a Uniunii Europene. Ziua Europei reprezintă un bun prilej pentru a organiza diverse acțiuni și festivități, menite să apropie Uniunea Europeană de cetățenii ei, dar și pe cetățenii uniunii între ei. La originea conceptului de monedă unică se află tratatele care stau la baza Uniunii Europene. Tratatul de la Roma (1957) declară că piața comună este unul dintre obiectivele Comunității Europene ce va contribui
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
Bucuriei" din Simfonia a - IX- a de L.van Beethoven - formează simbolurile identității politice a Uniunii Europene. Ziua Europei reprezintă un bun prilej pentru a organiza diverse acțiuni și festivități, menite să apropie Uniunea Europeană de cetățenii ei, dar și pe cetățenii uniunii între ei. La originea conceptului de monedă unică se află tratatele care stau la baza Uniunii Europene. Tratatul de la Roma (1957) declară că piața comună este unul dintre obiectivele Comunității Europene ce va contribui la o “uniune mai strânsă
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unică să poarte numele de “euro” iar din 1 ianuarie 1999, euro a devenit moneda europeană unică. Începând cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis în circulație și în buzunarele cetățenilor europeni. În acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o, ulterior li s-a alăturat Grecia și Slovenia, apoi, pe rând, alte state. Euro a devenit un simbol al Uniunii Europene. Monedele și bancnotele naționale ale
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
acesta a ajuns la aproximativ 800 de euro. Rata somajului atinge numai 1,5%. Saint Petersburg a fost întotdeauna populat preponderent de ruși , deși cuprinde mai multe minorități etnice considerabile, cum ar fi germanii, ucrainenii, finlandezi, și oameni din Europa de Est. Cetățenii se pot muta în oraș numai dacă dovedesc că au unde locui și au o slujbă în Sankt Petersburg sau s-au căsătorit cu un locuitor care se află într-una dintre situațiile de mai sus. Se pare că există
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
totalizînd 1945 de caractere, care formează setul obligatoriu prevăzut de Ministerul Educației din Japonia. De-a lungul vieții japonezii mai învață alte numeroase caractere, folosite mai rar sau numai în domenii specializate. Mai trebuie precizat că analfabetismul în Japonia (excluzînd cetățenii străini) este extrem de redus și provine în principal din cazuri justificate medical. Deși japoneza se poate "vorbi" fără cunoașterea scrisului, o astfel de abordare nu este recomandabilă. Studiul ideogramelor deschide accesul la o dimensiune a limbii japoneze altfel ascunsă. De
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
judele „ales de ei dimpreună și din mijlocul lor” și a dreptului de liberă trecere pentru negustorii și mărfurile produse și comercializate de dânșii. Prin actul amintit erau deschise larg căile pătrunderii mărfurilor breslelor bistrițene pe piețele regatului și recunoscută cetățenilor săi autonomia juridică. Ulterior, acordarea dreptului de târg anual (1353) a potentat forță economică a orașului. Privilegiul acordat de către regale Sigismund de Luxemburg, în anul 1366, prin care locuitorii Bistriței primesc dreptul la alegerea anuală “ după deopotrivă lor învoire a
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
mlaștini și heleștee era practic zona dintre cele două porți din partea de vest a orașului unde însă existau un sistem de două rânduri de canale cu apă care îngreuna un acces frontal spre zidurile fortificației. Apărarea orașului cădea în sarcina cetățenilor, porțile având câte un paznic care avea misiunea de încasare a taxelor și supraveghere și semnalizare a evenimentelor. Aceștia locuiau de obicei în turnul porții. În caz de război sarcina supravegherii și apărării zidurilor revenea breslelor. În 1542 s-a
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
breslelor. În 1542 s-a hotărât că fiecare cap de familie să facă pe rând de pază la porți, iar în anul 1639 s-a decis ca pază să fie asigurată în permanență de fiecare om din fiecare centurie. Pregătirea cetățenilor pentru apărare era asigurată prin desfășurarea unor exerciții militare. Erau organizate trageri cu armele de foc, anual de Rusalii. Aceste trageri au fost stabilite a se desfășura în sântul dintre cele două ziduri ale fortificației, între Poartă Ungureasca și Spitalului
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
simbolizat unirea tuturor provinciilor istorice ale României sub sceptrul aceluiași monarh. La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Național-Țărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetățeni. În anul 1933 orașul nord-italian Alessandria a donat orașului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), ca semn al moștenirii culturale latine comune. La data de 13 aprilie 2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieței Allessandria” în
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
22 decembrie 1947, stipulează: Raportul universal acceptat este 2:3, drapelul de război fiind pătrat (1:1). Fiecare comună are și un gonfalon cu stema sa. Pavilionul naval italian este drapelul național împodobit cu stema Marinei Militare; "Marina Mercantile" (și cetățenii aflați pe mare) utilizează drapelul civil, diferențiat prin absența coroanei murale și prin leul care ține cartea deschisă, cu inscripția , în loc de sabie. Scutul este împărțit în patru, simbolizând cele patru "repubbliche marinare" ale Italiei: Veneția (reprezentată de leu, în sus-stânga
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
Est din septembrie 1939. În iunie 1940, the Uniunea Sovietică a ocupat și a anexat Lituania în conformitate cu protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov. Ocupația a fost urmată de arestări și deportări în masă, din Lituania fiind îndepărtați 34.000 de cetățeni. Conform unui oficial lituanian, acesta a fost începutul unei acțiuni ce urma să îndepărteze 700.000 de persoane din Lituania. Un an mai târziu, Uniunea Sovietică a fost atacată de Germania Nazistă, ceea ce a dus la ocupația nazistă a Lituaniei
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]