157,129 matches
-
al XX-lea, mișcarea muzicală din Peșteana a luat amploare. Lăutarii cântau la hora satului, la nunți, botezuri, bâlciuri, hramuri, clăci și la cele trei cârciumi din localitate. Prima bandă vestită din localitate a fost cea a vioristului Ion Prună, zis Gogănel, (n. 1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost cea condusă de
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
clăci și la cele trei cârciumi din localitate. Prima bandă vestită din localitate a fost cea a vioristului Ion Prună, zis Gogănel, (n. 1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
din localitate a fost cea a vioristului Ion Prună, zis Gogănel, (n. 1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin (chitară). Tot în prima jumătate a secolului al XX
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin (chitară). Tot în prima jumătate a secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a activat și taraful vioristului Grigore Mihu zis Costică
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
chitară și voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin (chitară). Tot în prima jumătate a secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a activat și taraful vioristului Grigore Mihu zis Costică al lui Ciucă (n. 1910 - d. 1982), care a cântat de la 13
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin (chitară). Tot în prima jumătate a secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a activat și taraful vioristului Grigore Mihu zis Costică al lui Ciucă (n. 1910 - d. 1982), care a cântat de la 13 ani. A cântat inițial cu frații
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin (chitară). Tot în prima jumătate a secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a activat și taraful vioristului Grigore Mihu zis Costică al lui Ciucă (n. 1910 - d. 1982), care a cântat de la 13 ani. A cântat inițial cu frații săi: Ionel și Constantin Mihu zis Dinu. Ulterior și-a creat propria lui formație formată din: Polena Mihu (voce), Iosif Mihu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
jumătate a secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a activat și taraful vioristului Grigore Mihu zis Costică al lui Ciucă (n. 1910 - d. 1982), care a cântat de la 13 ani. A cântat inițial cu frații săi: Ionel și Constantin Mihu zis Dinu. Ulterior și-a creat propria lui formație formată din: Polena Mihu (voce), Iosif Mihu (bas), Gheorghe Feraru (braci) și Aurică Ursaru (chitară). Vestit în Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă. Formațiile actuale de lăutari din Peșteana-Jiu s-au modernizat, apelând la stații de amplificare, instrumente
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă. Formațiile actuale de lăutari din Peșteana-Jiu s-au modernizat, apelând la stații de amplificare, instrumente noi precum orga, bateria și un repertoriu cu multe melodii gorjenești, tradiționale, dar și cu unele cântece de petrecere din
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
precum orga, bateria și un repertoriu cu multe melodii gorjenești, tradiționale, dar și cu unele cântece de petrecere din alte zone folclorice. Cele mai cunoscute formații actuale din Peșteana-Jiu sunt: formația vioristului Emil Mihu (n. 1960), formația vioristului Dumitru Mihu zis Titi (n. 1959), formația vioristului Nicu Drulă, originar din Pârâu de Pripor, formația vioristului Stelu Lăcătușu, formația lui Ion Gicu (interpret de orgă) și formația vioristului Grigore Ciucu.
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
solistă și chitaristă, căsătorită cu vioristul Costică Vraciu (n. 1911 - d. 1955), originar din Stoina și Ana Zlătaru (n. 1921 - d. 1984), cealaltă fiică a lui Niculae Zlătaru. Viorist talentat în banda lui Niculae Zlătaru a fost fiul său, Nicolae, zis Lae (n. 1923 - d. 21 octombrie 1944), decedat pe front, unde a fost trimis „să lupte cu vioara, nu cu arma, să mențină astfel ridicat moralul luptătorilor“. Soția sa a fost Maria Bobirci, fiica lăutarului Ion Bobirci. Ea a cântat
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
a fost Maria Bobirci, fiica lăutarului Ion Bobirci. Ea a cântat cu N. Zlătaru timp de doi ani, aducând nou cântecele învățate de la părinții săi din zona Târgu Jiu. Un alt lăutar vestit din Runcul interbelic a fost Dumitru Pobirci, zis Cotoi (1893-1955). Din taraful său făceau parte: soția Ilinca Pobirci (solistă vocală și chitaristă), copiii săi, vioristul Dumitru Pobirci, zis Mitoi (1916 - 1944), căsătorit cu cântăreața Smaranda Bălășoiu (n. 1918 - d. 1985), vioristul și bracistul Ilie Bobirci (n. 1935 - d.
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
cântecele învățate de la părinții săi din zona Târgu Jiu. Un alt lăutar vestit din Runcul interbelic a fost Dumitru Pobirci, zis Cotoi (1893-1955). Din taraful său făceau parte: soția Ilinca Pobirci (solistă vocală și chitaristă), copiii săi, vioristul Dumitru Pobirci, zis Mitoi (1916 - 1944), căsătorit cu cântăreața Smaranda Bălășoiu (n. 1918 - d. 1985), vioristul și bracistul Ilie Bobirci (n. 1935 - d. 1997) și vioristul Vasile Pobirci, stabilit ulterior la Răchiți. După câteva luni a fost chemat la București de Constantin Brăiloiu
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis Bâlteanu (n. 1939), fiul lăutarului Dumitru Pobirci din Bâltișoara. Cu el mai cântă soția, solista Nuța Pobirci (n. 1941). În prezent face parte din Taraful Gorjului al Școlii Populare de Arte, cântând ca viorist și bracist. Cea mai veche formație
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
el mai cântă soția, solista Nuța Pobirci (n. 1941). În prezent face parte din Taraful Gorjului al Școlii Populare de Arte, cântând ca viorist și bracist. Cea mai veche formație de lăutari din Arcani a fost condusă de Petre Piper zis Zgâia, născut cu mult înainte de anul 1900, care a cântat împreună cu soția sa. De la cei doi lăutari au învățat să cânte și copiii lor: vioriștii Gheorghe Piper „ăl Mare”, Gheorghe Piper „ăl Mic” și Ion Piper, care în timp și-
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
1939-1940, timp de 10 luni, Ioana Piper a cântat cu Maria Lătărețu la București, în spatele Gării de Nord, la cârciuma „La Căciularu“, unde Maria Tănase și Rodica Bujor veneau des să le asculte. După moartea soțului, aceasta a cântat cu Ion Piper, zis Piperuș, fiul lui Ion Piper bătrânul, cu țambalistul N. Sasu și cu vioristul I. Lăpădat din Tălpășești. După câțiva ani s-a recăsătorit și a făcut un taraf cu soțul Vasile Firoiu (vioară), basistul Ion Bălănescu și cu țambalistul N.
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
în revista „Buciumul” din Brădiceni, iar balada "Radu Anghel" a fost înregistrată la 30 septembrie 1934 pe cilindri de fonograf (cota 3076h), cântată de I. Brădiceanu. La Peștișani, prima bandă de lăutari a fost cea condusă de vioristul Simion Falcue zis Itu (n. 1900 - d. 1963). Alături de Itu a cântat Maria Bobirci zisă Mița (n. 1920 - d. 1981), chitaristă și solistă vocală, a doua sa soție. Altă bandă de lăutari din Peștișani a fost cea condusă de Dumitru Ștefu zis Durdulan
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Falcue zis Itu (n. 1900 - d. 1963). Alături de Itu a cântat Maria Bobirci zisă Mița (n. 1920 - d. 1981), chitaristă și solistă vocală, a doua sa soție. Altă bandă de lăutari din Peștișani a fost cea condusă de Dumitru Ștefu zis Durdulan (n. 1910 - d. 1977), viorist primaș. Aici a cântat și mai activează ocazional banda vioristului Gheorghe Julea (n. 1942), fiul lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui. Acesta a cântat cu soția sa, Maria Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
sa soție. Altă bandă de lăutari din Peștișani a fost cea condusă de Dumitru Ștefu zis Durdulan (n. 1910 - d. 1977), viorist primaș. Aici a cântat și mai activează ocazional banda vioristului Gheorghe Julea (n. 1942), fiul lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui. Acesta a cântat cu soția sa, Maria Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe Trohonel (braci), cu basistul Pantelimon Pobirci zis Mon (n. 1934
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
zis Durdulan (n. 1910 - d. 1977), viorist primaș. Aici a cântat și mai activează ocazional banda vioristului Gheorghe Julea (n. 1942), fiul lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui. Acesta a cântat cu soția sa, Maria Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe Trohonel (braci), cu basistul Pantelimon Pobirci zis Mon (n. 1934 - d. 2009), cu Maria Falcoe (chitară și voce), soția lui Mon și cu Constantin Falcoe
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
și mai activează ocazional banda vioristului Gheorghe Julea (n. 1942), fiul lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui. Acesta a cântat cu soția sa, Maria Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe Trohonel (braci), cu basistul Pantelimon Pobirci zis Mon (n. 1934 - d. 2009), cu Maria Falcoe (chitară și voce), soția lui Mon și cu Constantin Falcoe zis Vișan (bas). Lăutari cunoscuți au cântat și la Brădiceni. Localitatea
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui. Acesta a cântat cu soția sa, Maria Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe Trohonel (braci), cu basistul Pantelimon Pobirci zis Mon (n. 1934 - d. 2009), cu Maria Falcoe (chitară și voce), soția lui Mon și cu Constantin Falcoe zis Vișan (bas). Lăutari cunoscuți au cântat și la Brădiceni. Localitatea a fost centru comercial și reședință de plasă, având instituții administrative
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe Trohonel (braci), cu basistul Pantelimon Pobirci zis Mon (n. 1934 - d. 2009), cu Maria Falcoe (chitară și voce), soția lui Mon și cu Constantin Falcoe zis Vișan (bas). Lăutari cunoscuți au cântat și la Brădiceni. Localitatea a fost centru comercial și reședință de plasă, având instituții administrative și judecătorești. La Brădiceni au cântat lăutari importanți, precum Nicolae Falcue și Ion Ciulei. Banda vioristului Nicolae Falcue (n.
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
și judecătorești. La Brădiceni au cântat lăutari importanți, precum Nicolae Falcue și Ion Ciulei. Banda vioristului Nicolae Falcue (n. 1892 - d. 1960), a fost foarte vestită în zonă. Acesta a cântat împreună cu frații săi, vioriștii Vasile Falcoe și Ion Falcoe zis Ștefoiu, vioristul Ion Ciulei zis Ciuș (n. 1907 - d. 1943), solista și chitarista Iulica Ciulei zisă Lucica (n. 1894 - d. 1946), basistul pe Nicolae Piper zis Călăuză (n. 1911 - d. 1968) și naistul Ion Trohonel zis Gugă (n. 1896 - d.
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]